Sacrificiul impune respect şi recunoştinţă, iar eroii în viaţă devin adevărate legende pentru locurile în care trăiesc
A petrecut 10 ani departe de casă şi de familie, a fost rănit şi apoi luat prizonier de război, dar cu toate acestea a continuat să lupte pentru Patria lui Sfântă România.
Cu ocazia împlinirii a venerabilei vârste de 102 ani, veteranul de război, locotenentul în retragere Gheorghe Hârcă, eroul în viaţă al localităţii Glodenii-Gândului, a fost sărbătorit şi cinstit de militarii ieşeni, pentru sacrificiul făcut şi pentru exemplul dat noilor generaţii de militari. Locaţia aleasă, Biserica parohială, s-a potrivit perfect obiceiului veteranului, de a fi prezent în fiecare duminică, la momentul spiritual oferit de slujba Sfintei Liturghii.
Comandantul Centrului Militar Zonal Iaşi i-a înmânat o diplomă aniversară din partea ministrului apărării naţionaleşi o diplomă de excelenţă, ca semn de recunoştinţă pentru sacrificiul de care a dat dovadă pe timpul războiului, de asemenea, cu strădania C.M.Z. Iaşi şi A.N.V.R. Iaşi, evenimentul a fost îmbrăcat îtr-un aer de sărbătoare.
Respect, multă sănătate şi La mulţi ani!
*Veteranul de război, locotenentul în retragere Gheorghe Hârcă, s-a născut la 19.09.1912 în localitatea Ţibăneşti, judeţul Iaşi, a învăţat 7 clase în comună, după care a urmat şcoala de oficianţi sanitari, cum se spunea pe atunci în Iaşi, meserie pe care a îmbrăţişat-o atât pe timpul războiului cât şi după, mai bine de 50 de ani.
În anul 1935 a terminat armata, s-a întors acasă şi s-a căsătorit cu o tânără înţeleaptă din partea locului, Elena, împreună au avut 7 copii, 4 băieţi şi 3 fete, despre nepoţi şi strănepoţi aşa cum spunea cineva din familie „câtă frunză şi iarbă”. În anul 1936 este concentrat şi a urmat o perioadă dificilă în care a petrecut 10 ani departe de casă.
Pentru toate faptele sale de arme a primit prin înalt decret regal medalia pentru ,,Bărbăţie şi Credinţă” cu spade clasa a II-a.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/mapn.ro?fref=photo
Susținători ai Unirii din Moldova vor participa la Marșul pentru Basarabia, la București
Susținători ai Unirii de la Chișinău vor pleca la București, la Marșul pentru Basarabia, în perioada 11-12 octombrie. Despre aceasta anunţă Mișcarea Civică Tinerii Moldovei, care organizează deplasarea participanților în România, la cea de-a treia ediție a Marșului.
Conform unui comunicat de presă al Mişcării, „participanții vor avea ocazia timp de două zile să viziteze obiectivele din faimosul centru istoric al Bucureștiului și să cunoască viața de zi și de noapte a capitalei tuturor românilor”.
De asemenea, în programul de două zile al celor care vor pleca la București se înscrie și participarea la meciul dintre România și Ungaria, discutat pe Arena Națională.
Potrivit reprezentanților Mișcării, toamna unionistă a început pe 14 septembrie, „când mii de români basarabeni au mărșăluit pe străzile Chișinăului strigându-și dorința de unitate națională”.
articol preluat de pe http://independent.md
Marşul bucureştenilor împotriva schimbărilor climatice
Climatologul Roxana Bojariu de la ANM a explicat de ce trebuie acţionat cât mai repede pentru a diminua impactul schimbărilor climatice.
În 20 de ani au fost defrişate toate zonele reîmpădurite înainte de 1990. Efectele au fost inundaţii, alunecări de teren, colmatări de albii astfel că am ajuns astăzi ca la o ploaie neînsemnată de 10 litri pe metru pătrat, să avem inundaţii catastrofale. Este inacceptabil.
Epoch Times: Ce mesaj vreţi să le transmiteţi liderilor lumii? Ce aşteptaţi de la summitul ONU privind schimbările climatice care va avea loc mâine?
Nu am prea multe aşteptări de la acest summit, doar legat de o anumită sensibilizare a oamenilor în ceea ce priveşte pericolele majore implicate de schimbările climatice, care nu numai că sunt anticipate, dar sunt o realitate. O realitate pe care o trăim, dar nu vrem s-o înţelegem. Vedem că an de an avem inundaţii catastrofale. Regimul fluviometric s-a schimbat. Nivelul Oceanului planetar creşte şi nu ne îngrijorează. Zone agricole tradiţionale se diminuează sau îşi reduc productivitatea.
Avem de-a face cu schimbări climatice care vor transforma configuraţia continentelor, mentalitatea omului şi ce este mai trist – dacă nu ne vom pregăti să facem faţă acestor evenimente, vor genera conflicte interumane legate de accesul la spaţiu vital, la apă, hrană, accesul la drepturile fundamentale ale omului.
Aceste fenomene au o cauză dublă: pe de-o parte efecte naturale, pe de altă parte efectul omului. Vorbim de nişte efecte cumulative între ce se petrece la nivel planetar în mod natural, cât şi efectul omului prin acest proces de industrializare şi utilizare neraţională a tuturor categoriilor de resurse. Este de dorit să conştientizăm aceste riscuri evenimente şi să luăm toate măsurile pentru ca generaţia tânără, viitoare, să nu fie implicată în astfel de conflicte.
Imaginaţi-vă ce ar însemna Olanda inundată, estuarul Tamisei inundat sau Shanghai-ul şi New York-ul – toate marile conurbaţii.
Cum vedeţi ţintele stabilite de ţările europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon?
Este un lucru bun că se încearcă limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nu aici stă problema. Problema este că este nevoie de schimbări de mentalitate, la nivel de organizare a societăţii, la nivel de cooperare între comunităţi şi indivizii comunităţilor. Actualele dogme juridice nu mai satisfac necesităţile viitorului. Trebuie să ne gândim la cu totul alte modalităţi de exploatare şi fructificare a proprietăţii de către deţinător. Dacă sunt propietar, nu înseamnă că am dreptul să fac ce vreau pe proprietatea mea. Am defrişat 80% sau 90% din fondul forestier al Europei şi trebuie să-l refacem, dacă vrem să trăim fără inundaţiile catastrofale de la Orşova sau Ieşalniţa. Trebuie să stabilizăm relieful pentru ca să facă faţă acestor evenimente.
Vă referiţi la o trecere la o economie verde, bazată pe energii alternative?