Trei medalii de argint şi o medalie de bronz pentru elevii români la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului
Lotul olimpic al României, prezent la a VIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO), a câştigat trei medalii de argint şi o medalie de bronz.
Medaliile de argint au fost cucerite de Adrian Gabriel Murariu (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi), Alexandru Zancă (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti) şi George Costin Dobrin (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa), se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.
Medalia de bronz a fost câştigată de Diana Andreea Catană, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa.
La ediţia din acest an, desfăşurată în Spania, la Santander, în perioada 22-29 septembrie 2014, au participat 81 elevi din 21 de ţări.
Echipa României revine în ţară, luni, 29 septembrie.
articol preluat de pe https://ro.stiri.yahoo.com
Cât de mare este SRI faţă de serviciile din alte ţări
Se ştie foarte bine că România are un număr disproporţionat de “agenţi secreţi”, dar până acum acest număr a fost pus într-un context destul de sumar: “mai mult decât Franţa şi Germania la un loc”. Dar câţi sunt ei exact?
Am analizat comparativ exclusiv serviciile de informaţii interne, cu atribuţii similare (contraspionaj, prevenirea terorismului şi crimei organizate, ameninţările la adresa siguranţei naţionale), din cele mai mari 10 ţări NATO. Datele au fost culese din surse publice: rapoarte publice, bugete sau articole de presă. Iată sumarul rezultatelor:
Cele 10 ţări au o populaţie de 800 de milioane de locuitori şi un total de aproximativ 56000 de agenţi (mai mult sau mai puţin) secreţi în serviciile respective. România se evidenţiază prin:
1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi.
2. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, are 13 de angajaţi. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7.
3. Bugetul SRI are cea mai mare pondere în cheltuielile publice: jumătate de procent, de cinci ori mai mult decât media celor 10 state este de o zecime de procent. FBI se descurcă cu doar o şeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. Şi în termeni absoluţi, SRI reuşeşte să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia. Totuşi, bugetul raportat oficial de serviciul francez DGRI, de doar 41 de milioane de euro, pare subevaluat în raport cu necesarul.
4. SRI este singurul serviciu care ţine numărul de angajaţi la secret. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice. Pe de altă parte, bugetul instituţiei este public, lucru care nu se întâmplă în Marea Britanie şi Italia unde cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informaţii, sau în Franţa, unde cifra de 41 de milioane de euro prezentată oficial este mult subevaluată faţă de realitate.
5. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepţia Turciei, care a început demilitarizarea acum 20 de ani şi mai are acum sub 5% personal cu grade. De asemenea, este aparent singurul unde întreaga activitate este considerată “informaţie clasificată” din oficiu, nu doar de la caz la caz.
ŢARA MIL. LOC. SERVICIU AGENŢI AG./100K MIL. € % / BUGET
SUA 314 FBI 35344 11,3 6500 0,13
Germania 81 BFV 2641 3,3 207 0,02
Turcia 77 MIT* 8000 10,4 371 0,17
Franta 66 DCSI 3300 5 200 0,02
UK 64 MI5 3961 6,2 2400* 0,33
Italia 60 AISI 1600 2,7 200* 0,02
Spania 47 CNI 3500 7,4 255 0,06
Polonia 39 ABW 5000 12,8 120 0,07
Canada 35 CSIS 2449 7 400 0,07
România 20 SRI 12000 60 224 0,45
* Serviciul turc are printre atribuţii şi spionajul extern. În UK şi Italia este public doar bugetul total al serviciilor de informaţii, deci cheltuielile agenţiilor interne sunt doar o fracţiune din sumele prezentate.
articol preluat de pe http://riscograma.ro
Columbia: Un tribunal dispune oprirea operaţiunilor miniere şi redarea terenului băştinaşilor
Un tribunal columbian a emis o sentinţă judecătorească prin care dispune oprirea operaţiunilor miniere aurifere aparţinând unui număr de 11 companii, extinse pe 50.000 de hectare de teren într-o rezervaţie din nord-vestul ţării şi redarea pământurilor triburilor băştinaşe, care au locuit acolo, scrie Trust citând agenţia de presă Reuters.
Decizia este prima de acest fel în istoria ţărilor din zona Anzilor şi repune în drepturi, pe teritoriul Choco, tribul Embera Katio, care locuia în regiune înainte de a fi forţat să plece din cauza operaţiunilor miniere şi violenţelor armate care au însoţit dezvoltarea acestora. Teritoriul Choco, aflat pe coasta pacifică, este strategic nu doar pentru operatorii minieri, ci şi pentru traficanţii de droguri, trupele de guerillă marxiste şi grupurile paramilitare de extremă dreaptă. Oamenii tribului Embera Katio au căzut victime crimelor şi recrutărilor forţate de mână de lucru, cât au locuit acolo. “Nativii care locuiau în rezervaţie au fost nevoiţi să se relocheze în centre urbane”, se arată în motivarea deciziei judecătoreşti.
Guvernul columbian a permis exploatări miniere din anul 2008 în regiune, care s-au extins pe 62% din teritoriul rezervaţiei. Acum, decizia judecătorească solicită Agenţiei Naţionale a Mineritului ca, în colaborare cu forţele armate, să scoată din rezervaţie oamenii care nu fac parte din comunitatea iniţială şi care derulează acolo operaţiuni miniere. Totodată, decizia Curţii anulează orice concesionare de teren deţinută de companiile miniere şi acordată, iniţial, de guvern. Companiile care desfăşoară operaţiuni în regiune nu au comentat, încă, decizia instanţei de judecată. Sentinţa cere şi guvernului columbian să repună tribul Embera Katio în drepturi asupra teritoriului său, să îi ajute pe oamenii tribului să revină acolo şi să le ofere asistenţă pentru a le îmbunătăţi nivelul de siguranţă şi securitate în regiune.
Potrivit datelor ONU, în Columbia mai există, în prezent, 87 de triburi indigene diferite, cu peste un milion de membri în total; acestea, însă, riscă dispariţia din cauza conflictelor armate extinse care mătură ţara şi care, până acum, au ucis peste 200.000 de oameni şi au obligat câteva milioane de persoane să îşi părăsească locurile de baştină şi să se relocheze.
Sursa şi mai multe detalii: Trust, Reuters
Foto: BBC
articol preluat de pe http://totb.ro