România are cea mai mică amprentă ecologică din UE
România are cea mai mică amprentă ecologică din Uniunea Europeană, echivalentul a 1,4 planete, potrivit raportului Planeta Vie, realizat de WWF.
Rezultatul are de-a face mai mult cu prăbușirea industriei decât cu viziunea strategică a guvernelor. Deși s-au făcut câțiva pași pe traiectoria sustenabilității în ce privește gestionarea pădurilor și a râurilor, lipsește abordarea holistică, ce încorporează schimbările climatice și protejarea naturii, în general, în procesele de planificare general”, a spus Magor Csibi, directorul WWF-România.
Amprenta ecologică este un index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. Ea se obţine raportând suprafața planetei la numărul de locuitori rezultând o suprafață de teren de care este nevoie pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru.
Conform raportului, cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1,5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii.
Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.
Cele 10 țări cu cele mai mari amprente pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad și Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain și Suedia.
articol preluat de pe http://www.green-report.ro
Ponta și Iațeniuk au semnat Acordul privind micul trafic la frontieră
Trimisul special al AGERPRES, Doroteea Purcărea, transmite: Premierul Victor Ponta și omologul său ucrainean Arseni Iațeniuk au semnat joi la Kiev Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic la frontieră.
Acordul reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontiera a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.
De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puțin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Aceste persoane pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.
În cadrul ceremoniei de semnare a Acordului, premierul Ponta i-a înmânat un document omologului ucrainean prin care partea română acceptă înființarea unui consulat al Ucrainei în România, cel mai probabil la Sighetu Marmației, după cum spun surse oficiale.
Aceleași surse susțin că România solicită în schimb înființarea unui consulat în zona ucraineană Transcarpatia, la Solotvino.
AGERPRES/(editor: Mihai Simionescu)
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO
articol prelat de pe http://www.agerpres.ro
Parlamentul turc autorizează o intervenție militară contra jihadiștilor din Siria și Irak
Parlamentul turc a aprobat joi, cu largă majoritate, un proiect de rezoluție a guvernului islamo-conservator ce autorizează armata să desfășoare operațiuni contra jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI), transmit AFP și DPA.
Rezoluția a fost aprobată cu 298 de voturi pentru și 98 împotrivă.
După ce a refuzat explicit o intervenție militară contra SI, Ankara a menționat în ultimele zile că este pregătită să se alăture coaliției internaționale conduse de SUA împotriva jihadiștilor.
Conform Constituției turce, această rezoluție dă undă verde unei eventuale operațiuni militare a armatei turce pe teritoriile sirian și irakian și staționării pe teritoriul turc a unor trupe străine care ar participa la respectivele acțiuni.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a convocat o reuniune a principalilor responsabili civili și militari la scurt timp după votul din parlament, pentru a decide modalitățile concrete de implicare a armatei turce în acțiunile coaliției internaționale contra SI.
În ultimele zile, președintele Recep Tayyip Erdogan a repetat că Turcia este gata să facă ”ceea ce este necesar” pentru a combate jihadiștii SI, precizând însă că una dintre prioritățile sale rămâne căderea regimului Bashar al-Assad din Siria.
AGERPRES/(AS — autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ștefan)
Foto: (c) Mustafa Kaya / XINHUA ARHIVĂ
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro