ANOFM: Peste 15.500 de posturi vacante. Care sunt judeţele cu cele mai multe oferte
Peste 15.500 de locuri de muncă sunt disponibile, cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj, Prahova, Arad şi Iaşi, iar cele mai puţine în Mehedinţi, Suceava, Bacău, Sălaj, Caraş-Severin şi Gorj, informează, vineri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt vacante 15.598 de locuri de muncă.
Cele mai multe posturi sunt disponibile în Bucureşti (2.454) şi judeţele Cluj (1.512), Prahova (1.268), Arad (973), Iaşi (802), Argeş (756), Timiş (671) şi Ilfov (669).
Judeţele în care se înregistrează cele mai puţine locuri de muncă sunt: Mehedinţi (15), Suceava (42), Bacău (49), Sălaj (50), Caraş-Severin (59), Gorj (66), Ialomiţa (67) şi Buzău (70).
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.317 locuri de muncă, cele mai multe pentru: analist servicii client (91), programator (86), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (53), inginer mecanic (47), cercetător în fizică (40), inginer de sistem în informatică (29), contabil (26) şi consilier juridic (24).
Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 14.281 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.316), muncitor necalificat în industria confecţiilor (975), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (880), lucrător comercial (652), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (456) şi manipulant mărfuri (430).
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro , unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Cel puţin 100.000 de manifestanţi la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate ale guvernului
Cel puţin 100.000 de persoane au manifestat joi la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate anunţate de noul Guvern de dreapta, a anunţat poliţia.
Sindicatele, care au organizat marşul împreună cu partidele de stânga, au evocat până la 130.000 de participanţi. Organizatorii au salutat mobilizarea “istorică” ce a depăşit cu mult ultimele manifestaţii naţionale împotriva măsurilor de austeritate, organizate în 2011 şi 2013.
Zeci de mii de persoane, purtând haine în roşu, verde şi albastru, culorile celor trei mari sindicate belgiene, au manifestat pe marile bulevarde din centrul oraşului.
“Sunt necesare eforturi, este clar, dar pachetul de măsuri propus de Guvern este foarte nedrept. De fapt, marile companii şi deţinătorii de capitaluri nu participă la eforturile de solidaritate. Din contră, sunt reduse salariile, pensiile şi este efectată securitatea socială”, a apreciat liderul socialiştilor, Laurette Onkelinx, care a participat la protest. “Puterea de cumpărare va fi afectată, atât în cazul angajaţilor, cât şi al micilor întreprinzători”, a subliniat, la rândul său, Marc Goblet, secretarul general al sindicatului FGTB.
Mai multe sectoare industriale din Belgia se confruntă cu probleme, în special în sectorul siderurgic şi în porturile din Anvers şi Zeebruges, dar şi poşta şi învăţământul. Un consiliu de miniştri în format restrâns a fost programat pentru joi seară, cu participarea principalelor trei sindicate.
Manifestaţia intervine înainte de contraofensiva anunţată de sindicate la reformele sociale şi economice prevăzute de premierul Charles Michel, care conduce coaliţia de dreapta formată cu naţionaliştii flamanzi din N-VA.
O serie de greve sunt prevăzute în mai multe oraşe în următoarele săptămâni, înaintea unei greve generale anunţată pentru 15 decembrie în întreaga ţară. Sindicatele, partidele socialiste, ecologiştii şi extrema-stângă, aflată în opoziţie, denunţă în special decizia de a renunţa pentru 2015 la indexarea salariilor în funcţie de inflaţie, ceea ce înseamnă că salariile şi alocaţiile sociale nu vor creşte automat.
Un alt motiv de nemulţumire este amânarea deciziei prin care vârsta de pensionare a fost stabilită la 67 de ani începând din 2030, faţă de 65 de ani în prezent. Măsurile de austeritate vor afecta, de asemenea, şi alte sectoare, printre care cultura, sectorul public sau domeniul cercetării.
Premierul Charles Michel, care a preluat din octombrie conducerea coaliţiei aflată la guvernare formată dintr-un singur partid francofon – Mişcarea Reformatoare (MR, liberal) şi trei partide flamande de dreapta, printre care N-VA, a declarat că doreşte un guvern care “să unească”, iar creare de noi locuri de muncă reprezintă principala prioritate a cabinetului.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Liviu Dragnea, trimis în judecată pentru turism electoral, acuză turismul electoral
Vicepremierul Liviu Dragnea a acuzat, joi, “turismul” electoral practicat la alegerile prezidenţiale. Liviu Dragnea însuşi este trimis în judecată pentru turism electoral, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 la sută la vot, care să garanteze validarea scrutinului.
PSD acuză Opoziţia că a transportat oameni la vot cu autobuzele în mai multe judeţe, acolo unde s-au înregistrat multe voturi pe liste suplimentare. Acuzaţia vine, paradoxal, chiar de la Liviu Dragnea, trimis în judecată în dosarul fraudă la referendum.
“Aproape toate organizaţiile judeţene ne-au vorbit despre acţiuni ciudate, evenimente ciudate care s-au întâmplat în multe locuri, şi anume un fest de turism electoral. Autocare, microbuze, care descărcau oameni care votau. Mi-au povestit cei de la Arad că erau cetăţeni din comunele periurbane care veneau la Arad să voteze şi erau cetăţeni de la Arad care mergeau în comunele limitrofe să voteze. Sunt peste un milion de voturi pe listele suplimentare. Eu le-am cerut tuturor colegilor mei să facă sesizări penale la parchetele judeţene, să ceară, şi la AEP, verificarea listelor suplimentare”, a declarat, joi, Liviu Dragnea.
Tot joi, Dragnea observa că multe voturi pe liste suplimentare au apărut chiar la Teleorman, în fieful său. “Mie mi s-a părut puţin ciudat la Cluj de exemplu 25.000 de oameni au votat pe listele suplimentare brusc. Şi în Telorman au fost foarte mulţi pe listele suplimentare. Noi am fost mândri în Teleorman că dintr-o dată judeţul ăla a devenit o atracţie turistică, dar o să fim mai atenţi în turul doi”, a spus Dragnea.
El a precizat că nu afirmă faptul că nu s-ar fi votat corect, dar a susţinut că cei care au votat pe listele suplimentare au votat cu Klaus Iohannis “mai mult de 99%”.
Dragnea a fost trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 la sută la vot, care să garanteze validarea scrutinului.
Liviu Dragnea este acuzat, în dosarul în care a fost trimis în judecată, că a coordonat un sistem informatic complex, prin care erau transmise mesaje, ordine şi recomandări de fraudă la referendum către coordonatorii judeţeni de campanie, primari şi activişti de partid, potrivit DNA.
articol preluat de pe http://realitatea.mobi