Cum rezistă românii din Timoc asimilării sârbeşti (interviu)
Cum au rezistat aceşti români fără şcoli în limba română, fără cărţi şi biserici, expuşi la abuzurile autorităţilor sârbe?
Recent biserica din Busur a fost profanată. Poliţia sârbă niciodată nu-i găseşte niciodată pe făptaşi, ceea ce ne întăreşte suspiciunea că aceste lucruri se întâmplă cu acordul autorităţilor. Aceste incidente şi presiuni au fost permanente, punând presiune pe cele trei biserici ortodoxe româneşti şi cele câteva paraclise.
Ce a făcut statul român, prin DRRP, pentru presa română şi şcoli de limba română în Timoc?
Românii din Timoc luptă cu inima. În această problemă nu poţi să fii un funcţionar de bancă, ci trebuie să simţi nişte lucruri. Oamenii ăştia nu-şi pun în joc un job, ci viaţa. Un stat român handicapat în relaţia cu românii de pretutindeni este un stat care n-are demnitate şi a cărei imagine este călcată în picioare în toate statele unde sunt comunităţi româneşti.
Pentru biserici anul acesta n-a dat nici un ban în condiţiile în care acestea sunt supuse unor presiuni extraordinare şi nu au cu ce să-şi facă bisericile. Au fost ajutate puţin de Ministerul Cultelor şi ICR, DRRP deloc. Principala asociaţie culturală, Asociaţia pentru cultura vlahilor-românilor Ariadnae Filum care a dus tot greul luptei cu autorităţile sârbe n-a primit niciun ban anul acesta până la această oră. Cum poate să reziste o organizaţie acolo fără bani? Oamenii ăia nu se au decât pe ei şi autorităţile sârbeşti în spate care fac presiuni asupra lor şi familiilor lor, şi trebuie să depună şi muncă voluntară ca să apere identitatea românilor acolo. Ei sunt anchetaţi de Securitatea sârbă, cu tot felul de procese pe cap. Sunt lideri români acolo care abia mai rezistă. Situaţia lor este disperată. Nimeni nu împiedică statul român să se ducă să facă şcoli acolo, dacă statul sârb nu face.
Singurul lucru care a rezolvat ceva a fost embargoul impus de România la Bruxelles privind aderarea Serbiei la UE. Acumdomnul premier Ponta a spus că sprijină aderarea Serbiei fără nici un fel de condiţii (legate de respectarea drepturilor românilor din Serbia n.r). Este o dovadă de trădare a intereselor naţionale româneşti.
Parteneriatul România-Serbia în acest context este ca un parteneriat cu un partener de afaceri care continuă să-ţi tragă ţepe şi cu care continui să mergi în pierdere.
Ce rol a avut Biserica Ortodoxă sârbă în procesul de deznaţionalizare al vlahilor?
Este principalul actor al asimilării prin faptul că a obligat pe români să-şi boteze copiii la preoţi sârbi, cu nume sârbizate. În prezent există intenţia de a face un proces la CEDO pentru nerecunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române în Timoc. Un asemenea proces necesită însă bani pentru avocaţi, iar DRRP nu suportă aceste cheltuieli.
Cum se explică dubla măsură aplicată de Belgrad românilor din Timoc şi celor din Voivodina?
Explicaţia e ca în Voivodina Serbia are de-a face cu Ungaria care este extrem de dură atunci când nu se respectă drepturile minorităţilor sale. Comunitatea maghiară n-a primit de la Serbia tipografie, posturi de radio, şcoli, ci a venit Budapesta şi le-a făcut. Ei n-au aşteptat de la statul sârb, şi astfel comunitatea maghiară s-a întărit politic.
În Voivodina sunt tot 300.000 de unguri, câţi români sunt în Timoc, dar fac parte permanent din coaliţiile de guvernare, în timp ce în Timoc n-am reuşit să băgăm nici un deputat în Parlament. De ce? Fiindcă fără bani de campanie electorală, fără mass-media nu se poate. Oamenii ăia ştiu să vorbească româneşte, dar nu să citească, pentru că au învăţat limba prin viu grai de la mamele lor. De ce nu se duce România să facă măcar o şcoală acolo? Pentru ca statul român este un stat slab care nu-şi apără şi nu utilizează potenţialul extraordinar al acestor comunităţi de români. Nu are o politică naţională ca Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Serbia. Am rămas la stadiul relaţiilor frăţeşti din timpul lui Ceauşescu care sunt adânc imprimate în dinozaurii din MAE. Ei au reuşit să transmită aceste relaţii frăţeşti în conştiinţa tinerei generaţii de diplomaţi care nu face ce trebuie să facă.
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Timoc au boicotat alegerile pentru Consiliile Naţionale ale Minorităţilor pe motiv că acestea vor fi controlate de partide sârbeşti. Cum se explică această decizie şi ce importanţă au aceste organisme?
Forma aleasă de Serbia pentru reprezentarea minorităţilor au fost aceste Consilii naţionale. Iniţial alegerile pentru ele au fost câştigate de listele româneşti prin eforturi deosebite. Avem un Consiliu românesc în Voivodina şi unul românesc în Timoc. Prima decizie pe care au luat-o a fost că limba literară română să fie recunoscută oficial ca limba lor. Când a văzut statul sârb asta, şi-a pus mâinile în cap şi la următoarele alegeri partidele sârbeşti au participat cu liste. Au câştigat tot ai noştri, dar partidele sârbeşti s-au aliat, au obţinut controlul Consiliului Naţional pentru Minorităţi şi au eliminat decizia de recunoaştere a limbii române.
Acest organism asigură relaţionarea minorităţii cu statul. Este o struţo-cămilă în sensul că statul îi dă bani să funcţioneze, dar reprezintă comunitatea pe partea identitară, culturală şi educaţională. La ultimele alegeri, partidele sârbeşti au spus că românii din Timoc vorbesc o aşa zisă limbă vlahă, diferită de limba română, pentru a-i separa de România.
Comunităţile româneşti n-au beneficiat de niciun sprijin pentru campania electorală din partea României şi au decis să boicoteze alegerile. Dovada că ei sunt reprezentativi acolo a fost că românii n-au mai ieşit la vot. Asociaţiile româneşti au anunţat că pentru ei Consiliul nu mai este reprezentativ în relaţia cu statul sârb şi organismele internaţionale şi că vor crea nişte instituţii paralele de reprezentare.
Pe de altă parte, există organizaţii-bidon făcute cu complicitatea autorităţilor sârbe. Culmea, acestea sunt ajutate de consulul român de la Zaicear, Iulian Niţu, care lucrează pentru partea sârbă împotriva organizaţiilor româneşti. El a făcut studii la Belgrad când tatăl lui lucra în misiunea diplomatică de acolo. Cum de a trimis statul român un astfel de individ acolo?
I-aţi acuzat pe şefii DRRP, Bogdan Stanoevici şi Stejărel Olaru de incompetenţă şi de faptul că n-au alocat nici un leu pentru Timoc anul acesta…
Stanoevici este actor şi habar nu are de problemele românilor de pretutindeni. Este o problemă că în astfel de funcţii sunt puşi incompetenţi care nu au habar. Abia acum în noiembrie se încearcă alocarea de fonduri pentru Timoc Press, dar nu au primit încă nici un ban. Cum să trăieşti dacă propui un proiect la începutul anului şi primeşti banii la sfârşitul anului?
Este extraordinar că oamenii ăştia mai au putere să lupte…
Da, pentru ca ei luptă cu inima. În această problemă nu poţi să fii un funcţionar de bancă, ci trebuie să simţi nişte lucruri. Oamenii ăştia nu-şi pun în joc un job, ci viaţa. Părintele Boian a fost ameninţat cu moartea de nu ştiu câte ori. La fel familia lui şi ceilalţi membri ai organizaţiilor care se luptă.
Un stat român handicapat în relaţia cu românii de pretutindeni este un stat care n-are demnitate şi a cărei imagine este călcată în picioare în toate statele unde sunt comunităţi româneşti.
Bogdan Diaconu, Eugen Popescu si Parintele Boian despre romanii de pe Valea Timocului
Primul-ministru Ponta şi candidatul Ponta sunt în conflict de interese
articol preluat de pe http://taranista.wordpress.com
“A tăcea înseamnă a consimţi”
Octavian Paler
În problemele apărute în diaspora pe 2 noiembrie 2014, la primul tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României, când mii de cetăţeni români nu şi-au putut exercita dreptul la vot prevăzut de Constituţie, B.E.C. şi M.A.E. au dat vina unul pe altul.
Citind însă Comunicatul B.E.C. din 07.11.2014, care spune şi demonstrează că: “organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a M.A.E.”, mi-am dat seama că şi Guvernul, în ansamblu, dar şi M.A.E. în particular, au atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, pe lângă alte ministere şi instituţii centrale şi locale.
Şi mi-am dat seama, citind şi legislaţia, în principal LEGEA nr. 370/ 2004, că domnul Ponta este în CONFLICT DE INTERESE: este prim-ministru, adica şef al Guvernului, cu atribuţii de bază în organizarea şi desfăşurarea algerilor pentru Preşedintele României, şi în acelaşi timp este şi candidat la preşedinţie.
Ca profesor, ştiu bine că şeful unei comisii de examen nu poate fi în acelaşi timp şi candidat la acel examen. Domnul Ponta este unul din şefii “comisiei de examen” pentru alegerea preşedintelui şi este în acelaşi timp şi candidat – se poate?
Nu ştiu şi nu mai este timp să aflu de ce nimeni nu a sesizat acest (presupus) conflict major de interese la primul-ministru Ponta, simultan candidat la preşedinţie; nici măcar A.N.I., care a sesizat un (presupus) conflict minor de interese la primarul Iohannis, simultan reprezentant al primăriei Sibiului într-un consiliu de administraţie la nivel de judeţ. Suntem curajoşi faţă de cei mici şi laşi faţă de cei mari, la putere?
Consider că domnul Ponta trebuia să se autosuspende pe perioada electorală (care a început pe 3 septembrie 2014) , fiind candidat în alegeri. Dar nu a făcut-o, şi astfel consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul primului tur) a fost şi este profund viciată.
Amintesc că:
Guvernul este alcătuit din primul-ministru şi ministri. Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor legale care le revin. (http://gov.ro/ro/guvernul/organizare) Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament. (http://gov.ro/ro/obiective/obiective)
Atribuţiile Guvernului, conform LEGII nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României, lege ce reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României, sunt următoarele:
- stabileşte prin hotărâre data alegerilor: ART. 5 (1) (H.G. 520 din 26 iunie 2014 a stabilit data alegerilor 2 noiembrie 2014; hotărârea a intrat în vigoare la 3 septembrie 2014, deci perioada electorală a început la 3 septembrie 2014!)
- stabileşte prin hotărâre componenţa tabelului (tabelul electoral) (numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente) : ART. 9 (1)
- stabileşte prin hotărâre modelul declaraţiei pe propria răspundere: ART. 44 (4), (5)
- stabileşte prin hotărâre modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot , în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (3 septembrie 2014): ART. 32 (1)
- stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, cel mai târziu în termen de 5 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (1)
- stabileşte prin hotărâre modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, în cel mult 15 de zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (3)
- asigură sediul Biroului Electoral Central: ART. 66 (2)
- asigură Autorităţii Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi de arhivarea electronică a acestora şi a documentelor primite de la Biroul Electoral Central: ART. 66 (6)
- asigură spaţiul necesar depozitării de către Autoritatea Electorală Permanentă a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se păstrează în arhiva acesteia: ART. 66 (7)
- stabileşte prin hotărâre o indemnizaţie pe zi de activitate, pe care o primesc, pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, consideraţi detaşaţi: ART. 67 (2)
Deci, deoarece primul-ministru semnează toate hotărârile guvernului, ca şi ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă, înseamnă că domnul candidat Ponta a avut contribuţii directe la
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României.
Nu contează că data hotărârilor şi ordonanţelor legate de alegeri este eventual anterioară datei de început a perioadei electorale, 3 septembrie 2014, contează că în perioada electorală candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.
Mai amintesc că:
Atribuţiile ministrului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:
- stabileşte prin ordin organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 12 (3)
Deci, ministrul afacerilor externe, domnul Corlăţean, trebuia să stabileasca numărul secţiilor de votare necesare pentru românii din diaspora, şi asta în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie. Domnul ministru Corlăţean nu mai poate suplimenta acum, pentru turul 2, numărul secţiilor de votare în diaspora, pentru că nu mai este în termenul prevăzut de lege; deci nu mai poate îmbunătăţi radical condiţiile de votare în diaspora, dar nu spune public acest lucru, doar promite.
Se ştie că românii din diaspora votează în general cu dreapta (reprezentată acum de A.C.L. şi de domnul Iohannis), şi nu cu stânga (reprezentată acum de PSD şi de domnul Ponta). Deci, se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a suspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern!
Atribuţiile Ministerului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:
- comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 32 (2)
– sprijină, în cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparţineau ştampilele electorale respective, să ia măsuri în vederea înlocuirii acestora: ART. 33 (3)
- intermediază preluarea şi predarea materialelor de votare (buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea “VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral), pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 34 (1)
- asigură sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate: ART. 66 (2).
Instituţiile centrale implicate în alegerea Preşedintelui României, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt: Curtea Constituţională (ART. 3, 53), Guvernul, Ministerul afacerilor externe,
Ministerul Administraţiei şi Internelor (ART. 32, 33, 65), Biroul Electoral Central (ART. 16, 32, 33, 66), Autoritatea Electorală Permanentă (ART. 32, 65, 66) , Institutul Naţional de Statistică (ART. 65), Regia Autonomă “Monitorul Oficial” (ART. 32), Regia Autonomă “Monetăria Statului” (ART. 33), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ART. 6), Tribunalul Bucuresti (ART. 20), Consiliul Naţional al Audiovizualului (ART. 40), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (ART. 66).
În concluzie, având în vedere că:
- în perioada electorală, domnul Ponta a îndeplinit simultan funcţia de prim-ministru şi funcţia de candidat la preşedinţie, funcţii care sunt (în opinia mea) în conflict de interese, şi deci că
- în perioada electorală, candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.,
- se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a autosuspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern,
consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul votului la primul tur) a fost şi este profund viciată şi deci că ar trebui sa fie reluată.
Domnii Ponta, Corlăţean şi multi alţii ar trebui să demisioneze.
Altfel, la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ar însemna că nu am progresat deloc, ba dimpotrivă!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Afrodita IORGULESCU
Matematician
Profesor emerit
Academia de Studii Economice
Bucuresti, 9 noiembrie 2014
=================================================================
ANEXA
Selecţie de articole din LEGEA nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Variantă actualizată până la data de 27 iunie 2014):
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României.
ART. 2
(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) perioadă electorală – intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
…..
c) liste electorale permanente – listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
ART. 3 Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţia României, republicată, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.
ART. 5 (1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 60 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.
ART. 9
(1) Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.
ART. 12
(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.
(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor
ART. 32
(1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate.
ART. 33
(1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
ART. 34
(1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea “VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. ……….
ART. 44
…(5) Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 12, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1).
ART. 65
(1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. ….
(3) În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului Naţional de Statistică şi a Autorităţii Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.
ART. 66
(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.
(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe.
(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.
VIDEO-A DOUA DEZBATERE Ponta – Iohannis. Ponta: Îl am în faţă pe Traian Băsescu, aceeaşi idee că îi prosteşte pe români/Iohannis: I-a prostit pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat – DECLARAŢIILE CANDIDAŢILOR
Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame]
Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame] 2/3
Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame] 3/3
Klaus Iohannis şi Victor Ponta s-au întâlnit, miercuri seară, la B1 TV, în cadrul celei de-a doua dezbateri televizate dintre cei doi politicieni calificaţi în turul doi al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 19:55 A început dezbaterea! Mădălina Puşcalău îi prezintă pe cei doi candidaţi.
UPDATE 20:00 Mădălina Puşcalău prezintă regulile dezbaterii: fiecare candidat are dreptul la un răspuns de 2 minute, la care se adaugă un drept la replică de un minut. Moderatoarea trage la sorţi numele candidatului căruia îi adresează prima întrebare, iar acesta este Victor Ponta.
MĂDĂLINA PUŞCALĂU: Cine este candidatul Victor Ponta şi de ce ar trebui să fie preşedintele României?
VICTOR PONTA: În primul rând, mulţumesc pentru invitaţie. Eu m-am pregătit şi aseară şi sunt pregătit şi azi. Viziunea pe care am prezentat-o este sfârşitul regimului Traian Băsescu, Vasile Blaga, MRU şi repararea celor făcute de aceştia. După doi ani şi jumătate ca prim-ministru am constatat că avem nevoie de stabilitate şi unitate.
MĂDĂLINA PUŞCALĂU: Cine este candidatul Klaus Iohannis şi de ce ar trebui să fie preşedintele României?
KLAUS IOHANNIS: Sărut-mâna. Sunt Klaus Iohannis, candidatul ACL, sunt candidatul care crede că votul nu este o lozincă, ci un drept. Sunt candidatul care crede că avem nevoie de o schimbare profundă după 25 de ani, care consideră că trebuie să punem “STOP” şi să începem un alt fel de politică. Am adus cu mine scrisori ale celor din diaspora. Domnule prim-ministru, vi le las, poate puneţi pe cineva să le răspundă de ce au fost umiliţi la vot.
De ce nu ar trebui ca adversarul dumneavoastră să fie preşedintele României?
KLAUS IOHANNIS: Cred că nu este bine pentru România să dea puterea unui singur partid, un partid care are membri cu probleme grave cu justiţia. Cred că nu este bine ca Victor Ponta să fie preşedintele României pentru că i-a minţit pe pensionari, pentru că a plagiat. Peste tot un om politic care este prins cu un plagiat este obligat să se retragă, la noi un om politic prins cu plagiat vrea să fie preşedintele României.
VICTOR PONTA: Domnule Iohannis, eu am fost ieri la ICCJ şi am o decizie definitivă, dumneavoastră v-aţi ferit de Înalta Curte. Domnul Iohannis are aceeaşi echipă care a vrut să taie pensiile. Domnul Iohannis seamănă foarte mult cu Traian Băsescu dintr-un punct de vedere: se opune la orice. A existat un singur primar care a devenit preşedinte şi unul care a devenit premier: este vorba de domnul Băsescu şi domnul Boc, pe care eu îi consider un preşedinte şi un premier foarte slabi.
REPLICI – IOHANNIS: Domnule Ponta, îl cunoaşteţi pe domnul Oprea? Domnul Oprea a votat acele reduceri.
Întrebare despre calităţile contracandidatului:
VICTOR PONTA: Este un politician abil, modul în care l-a dat jos pe domnul Antonescu o demonstrează. Este un primar bun. Întrebarea mea este: domnul Băsescu a fost un preşedinte bun?
KLAUS IOHANNIS: Contracandidatul meu are abilitatea de a vorbi orice, oricât, indiferent că nu ştie despre ce e vorba. O altă calitate pe care am spus-o este că domnul Ponta este tânăr, dar a dezamăgit, este o persoană cu mentalităţi învechite, condus din umbră de baroni.
Cum arată România fiecăruia dintre candidaţi?
KLAUS IOHANNIS: În România lucrului bine făcut lucrurile încep şi se termină, în România lui Klaus Iohannis lucrurile se fac în aşa fel încât fiecare să fie mulţumit. România lui Klaus Iohannis este o ţară a prosperităţii, a locului de muncă, unde fiecare are un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. România lui Klaus Iohannis seamănă cu Sibiul lui Klaus Iohannis. România lui Klaus Iohannis este o ţară în care investitorii vin cu mare încredere.
VICTOR PONTA: Eu vă dau cifre. Este vorba de o ţară în reconstrucţie după dezastrul lăsat de Anastase, Videanu, Blaga, Falcă. În 2009 deficitul bugetar era 8,6% din PIB. Acum România are excedent bugetar. Domnul Iohannis spunea că sunt un fraier care nu a cheltuit banii. Îl anunţ că acum, în Europa, suntem 2 fraieri care nu au cheltuit banii: eu şi doamna Merkel.
REPLICI – IOHANNIS: Este foarte interesant că domnul Ponta ştie să vorbească doar când citeşte de pe cifre. După ce terminăm cu cifrele, vreau să îi întrebăm pe români: vă merge mai bine de când domnul Ponta este prim-ministru?
PONTA: Cred că rezultatele din primul tur arată că românii sunt mulţumiţi. Ce am văzut pe reţelele de socializare este că Iohannis e considerat un candidat foarte slab, dar pe care oamenii îl votează ca să nu iasă Ponta.
Cum ar arăta România în cazul în care contracandidatul câştigă?
PONTA: Va fi România domnului Băsescu: cu aceiaşi oameni nu se va schimba nimic. Este o nebunie să crezi că faci ceva diferit cu aceiaşi oameni.
IOHANNIS: În cazul în care contracandidatul meu va câştiga, a doua zi vor fi votate în Parlament legea amnistiei şi graţierii şi toţi parlamentarii corupţi vor fi albiţi.
Cei doi adversari au o polemică legată de urmărirea penală şi arestarea preventivă a parlamentarilor. Iohannis propune votarea în Parlament a încuviinţării urmăririi penale şi a arestării preventive.
Sunteţi de acord cu legea amnistiei şi graţierii?
IOHANNIS: Sunt total împotriva acestei legi, PNL-ul a fost de când am venit eu împotriva acestui act de care România nu are nevoie, dar de care PSD are mare nevoie. Ponta a fost împins în faţă de PSD ca să fie votată această lege.
PONTA: Răspunsurile sunt din ce în ce mai puţin serioase. Aţi spus că nu aţi votat, legea nu a fost încă votată. Ministrul Justiţiei, care este aici, cu mine, a dat aviz negativ şi eu vă spun, fără lozinci, că această lege nu se va vota.
IOHANNIS: Reiau provocarea. Haideţi să convocăm Parlamentul. Mâine se face convocarea şi vineri picăm legea, ca să dovediţi că sunteţi de acord cu această lege.
PONTA: La ultima moţiune a venit cineva şi a spus acelaşi lucru. Ştiţi cine era? Sorin Roşca Stănescu. Vă rog frumos, lăsaţi demagogia lui Traian Băsescu.
IOHANNIS: Vorbă lungă, convocăm sau nu Parlamentul?
PONTA: Îi cereţi lui Roşca Stănescu să fie liber să participe?
Sunteţi de acord ca un ministru să aibă mai multe drepturi decât un simplu cetăţean? Ce măsuri ar trebui luate pentru schimbarea acestui lucru?
PONTA: Ieri, domnul Iohannis făcea două confuzii care se fac şi în presă. În primul rând, parlamentarii nu au imunitate. În al doilea rând, vorbea de imunitatea preşedintelui. Acesta nu poate renunţa la ea decât dacă demisionează. Vă asigur că voi da avize pentru toţi cei urmăriţi penal.
IOHANNIS: Consider că imunitatea trebuie să rămână doar atunci când este vorba de opinia politică. Trebuie modificată legislaţia, justiţia trebuie să îşi urmeze cursul indiferent dacă o Cameră sau alta votează altceva. Dacă vorbim de miniştri, eu vorbesc cu domnul Roşca, vorbiţi dvs. cu doamna Andronescu?
PONTA: Sigur că da. O mică precizare. Am vorbit ieri de domnul Vosganian, pentru că vorbim de ipocrizie. Toţi care greşesc trebuie să plătească. Îi fac domnului Iohannis o propunere: luăm săptămâna viitoare legislaţia din Germania privind imunitatea şi o transpunem în România.
IOHANNIS: Eu sunt în favoarea oricărei propuneri, dar de ce să aşteptăm până săptămâna viitoare? Haideţi să votăm, se poate face, vineri se poate vota. Dacă nu vă este frică de baroni.
PONTA: Ştiţi când vreau să convocăm Parlamentul? Marţi, când mergeţi dvs. la Înalta Curte.
IOHANNIS: Staţi liniştit, că se va rezolva cum trebuie.
Cum veţi garanta independenţa justiţiei?
IOHANNIS: Cred în independenţa justiţiei. În acest domeniu, cea mai bună soluţie este ca noi, politicienii, să nu ne băgăm în justiţie.
PONTA: În primul rând, domnul Iohannis spunea într-un limbaj neaoş, care îmi place, că să nu ne mai băgăm nasul unde nu ne fierbe oala. O să mă comport ca preşedinte în privinţa justiţiei aşa cum m-am comportat ca prim-ministru. Eu am propus-o pe doamna Kovesi. Dacă credeţi că doamna Kovesi nu e bună, o să o schimbaţi. Am asigurat stabilitate legislativă şi finanţarea infrastructurii.
Alături de mine atunci era şi Crin Antonescu şi şeful PNL Arges, cum îl cheamă, îl cunoaşteţi? Erau toţi colegii de la PNL în faţa unui abuz, noi am cerut atunci independenţa justiţiei faţă de abuzul unui senator PNL. Eu îl consider preşedinte PNL pe domnul Antonescu şi fondator pe domnul Tăriceanu. Domnul Iohannis vorbeşte în numele PDL.
Minutul nefolosit: IOHANNIS: Domnule Ponta, recunoaşteţi o decizie a instanţei?
PONTA: Dvs. recunoaşteţi decizia instanţei în cazul unui plagiat?
IOHANNIS: Există o decizie care spune că eu sunt preşedintele PNL. Afirmaţia dvs. e o dezinformare publică, să nu spun iar minciună publică.
PONTA: De ce? Aseară aţi minţit de mult ori.
IOHANNIS: Să nu confundăm numele meu cu al dvs.
PONTA: Eu m-am dus la ICCJ şi am obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă în problema plagiatului.
Ce atitudine veţi avea faţă de politicienii cu probleme penale?
IOHANNIS: Am discutat în prima zi după ce am fost ales preşedinte al PNL şi am decis împreună să dăm un semn clar că PNL doreşte o schimbare în abordarea acestei chestiuni. Am decis ca în absolut toate situaţiile când se va cere încuviinţare pentru arestare să fie aprobată. De atunci, de fiecare dată ACL şi PNL au votat pentru, dar de obicei PSD nu venea.
PONTA: Au fost trei cazuri, condamnaţi definitiv şi irevocabil: domnul Ţurcanu, Chiuariu, Akos Mora. Nu vreţi să şi faceţi ce spuneţi? Sunt colegii dvs. Puteţi să faceţi ceva sau nu vă ascultă?
IOHANNIS: Am cerut acestor colegi să demisioneze şi vor demisiona, imediat ce convocăm Parlamentul.
Care va fi atitudinea dvs. faţă de instituţii precum ANI şi DNA. Vizaţi modificări în aceste două instituţii?
IOHANNIS: Cred că DNA-ul face o treabă excepţională. Eu sper ca, pornind de aici, să ajungem la o curăţire a clasei politice. Eu voi merge pe linia actuală, ca preşedintele să lase DNA să îşi facă treaba. În ceea ce priveşte ANI, eu cred că este o instituţie benefică, ce trebuie să fie întărită. Eu voi propune partidelor să se reglementeze o legislaţie unitară în privinţa incompatibilităţilor, iar atunci treaba ANI va fi foarte bună.
PONTA: Pentru mine este mai uşoară întrebarea pentru că nu am avut probleme nici cu DNA-ul, nici cu ANI. Eu ca premier le-am asigurat toate condiţiile. Singurul caz în care justiţia este blocată este cazul senatorului Akos Mora.
REPLICI – IOHANNIS: Mi se pare interesantă abordarea domnului Ponta, însă mi se pare revoltător că avem un alt mare scandal în privinţa retrocedărilor. Domnii Hrebenciuc şi Sârbu au pregătit retrocedarea a zeci de mii de hectare.
PONTA: Mă aşteptam să spuneţi lucrul acesta. (Victor Ponta vorbeşte de retrocedări din Sibiu).
IOHANNIS: Aţi minţit grosolan!
PONTA: Sunt date oficiale.
IOHANNIS: Nu cunoaşteţi legea!
PONTA: Nu este cazul să mă jigniţi.
Relaţia preşedinte – premier
PONTA: A fost o temă foarte discutată în campanie, să nu dăm puterea unui singur partid. Eu am propus USL. Duminică, românii vor vota ca preşedinte pe Victor Ponta, iar ca premier pe Tăriceanu.
IOHANNIS: Nu cred că vom avea o relaţie între preşedintele Iohannis şi premierul Victor Ponta pentru că eu cred că după 16 noiembrie partidul îl va trimite acasă pe Victor Ponta. Dacă totuşi se va întâmpla, voi colabora cu domnul Ponta.
Parlament unicameral sau bicameral. Câţi parlamentari ar trebui să fie?
IOHANNIS: Putem să constatăm că avem un Parlament prea mare. După părerea mea, România are nevoie de un Parlament mai mic, trebuie schimbată legislaţia privind accesul în Parlament. După părerea mea, Parlamentul trebuie să fie bicameral.
PONTA: Eu, spre deosebire de lozinci, am făcut lucruri. Am depus, împreună cu Crin Antonescu, o iniţiativă a unui Parlament cu 300 de parlamentari. Domnul Blaga, Ungureanu au intrat de pe locurile 2-3. Dacă le spuneţi mâine că lucrul acesta nu este corect…
IOHANNIS: Haideţi să convocăm Parlamentul mâine şi putem rezolva asta imediat ce picăm legea amnistiei şi graţierii. Toţi vrem un Parlament mai suplu, haideţi să ne apucăm de treabă.
PONTA: Să spuneţi că mâine putem vota o lege privind structura Parlamentului este de neconceput. Sunteţi total nepregătit.
Întrebarea pentru contracandidat
IOHANNIS: Văd că domnul Ponta este în mare formă, suceşte diverse răspunsuri, nu doresc să vă întreb nimic, domnule Ponta.
PONTA: Eu doresc. Vreau să vă întreb ceva foarte important: sunteţi de acord că pentru ardeleni toate drumurile duc la Bucureşti?
IOHANNIS: Sunt de acord.
Mesajul către români
PONTA: După zece ani de dezbinare, România are şansa să meargă în direcţia bună, să reparăm nedreptăţile, am dat înapoi salariile, pensiile, nu mai vreau să ne atacăm. Am mare încredere în România, putem să închidem rănile care au fost deschise în aceşti 10 ani. Voi fi un preşedinte bun şi pentru domnul Iohannis şi pentru cei care au votat un alt contracandidat.
IOHANNIS: Apropo de pensii, este vorba că una vorbim şi alta facem. Am aici o pensie de 4 lei.
PONTA: Domnul Iohannis nu ştie legea, habar nu are de legea pensiilor
IOHANNIS: Din păcate, de data aceasta nu trebuie să alegem între două persoane, Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Eu vă propun o schimbare a modului în care se face politică, domnul Ponta vă propune o continuare a modului de a face politică. Domnul Ponta vă propune o creştere a taxelor. Voi avea respect faţă de lege, faţă de cetăţeni, voi apăra dreptul românului la vot, indiferent dacă votează în Bucureşti, în Dorohoi sau în Londra. Domnul Ponta nu a reuşit să facă acest lucru. Dacă cineva nu şi-a făcut bine treaba ca prim-ministru, cum putem să ne gândim că îşi va face treaba bine ca preşedinte? Judecaţi bine, pentru că Victor Ponta este exponentul baronilor, nu daţi puterea unui partid de stânga nereformat.
PONTA: Exact ca Traian Băsescu. L-aţi studiat bine pe Traian Băsescu. Domnule Iohannis, l-am văzut pe Traian Băsescu, acelaşi fariseism, aceeaşi idee că îi prostiţi pe români.
IOHANNIS: I-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat.
UPDATE 15:05 – Iohannis, despre confruntarea de la Realitatea TV: Un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale
Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, referitor la confruntarea televizată de marţi seară cu contracandidatul său Victor Ponta, că a fost „un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale”, el adăugând: „Dar, decât nimic..”.
„Da, am confirmat încă de aseară că merg la B1, fiindcă probabil mulţi au fost luaţi prin surprindere de acea dezbatere din seara trecută, poate mulţi nu au au avut ocazia să o vadă. Mi s-a părut în regulă să existe şi o a doua etapă a acestei dezbateri”, a spus Klaus Iohannis, într-un interviu la Reporter Virtual.
Întrebat dacă va merge şi la dezbaterea de la Antena 3, Iohannis a răspuns: „Asta vom vedea, deocamdată vorbim despre ce se întâmplă în această seară”.
UPDATE 14.41 – Ponta, despre dezbaterea de miercuri seară: E foarte bine, n-am reuşit ieri să epuizăm teme importante
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, miercuri, la Slatina, că se bucură că liderul PNL Klaus Iohannis a venit marţi la confruntarea electorală, el arătând că este foarte bine că acesta va veni şi în cursul zilei de miercuri la altă dezbatere, întrucât temele de discuţie nu s-au epuizat.
“Klaus Iohannis va participa în această seară la dezbaterea organizată la postul B1 TV”, a anunţat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă.
Orban a mai spus că echipa candidatului ACL intenţionează să negocieze, alături de reprezentanţii PSD, condiţiile desfăşurării dezbaterii televizate.
“Vom încerca să negociem cu organizatorii dezbaterii, negocieri la care în mod evident va participa şi echipa PSD”, a menţionat el.
Klaus Iohannis şi Victor Ponta au participat, marţi seară, la Realitatea TV, la o primă confruntare înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro