Razie împotriva presei de opoziţie din Turcia

presa_turcia

Un articol de: Vasile Damian

Percheziţiile şi arestările efectuate de poliţie marchează o escaladă – unii, precum Marc Sémo înLibération, vorbesc chiar de o cotitură uriaşă -  în conflictul care-l opune pe preşedintele Recep Erdogan şi pe predicatorul islamist Fethullah Gülen. Fost aliat al lui Erdogan, trecut în opoziţie şi exilat de 25 de ani în SUA, Gülen este oaia neagră a liderului de la Ankara de mai bine de un an. In urmă cu o săptămână preşedintele promisese că-i va urmări pe susţinătorii lui Gülen până în « văgăunile lor ». Susţinători prezentaţi drept « terorişti şi trădători ».

Autorităţile turce au eliberat 32 de mandate de arestare dar doar 27 de persoane au fost interpelate pentru moment – cu toate că circa 8 mii de poliţişti fuseseră mobilizaţi în cele 14 oraşe în care au avut loc arestările. Toate persoanele arestate sunt acuzate că « încercau să formeze un grup terorist cu scopul de a ataca suveranitatea statului ». « Cei care se comportă prost trebuie să plătească » a declarat ministrul turc al sănătăţii.

Analiştii reamintesc că conflictul dintre Erdogan şi Gülen a fost declanşat acum mai bine de un an, pe vremea când Erdogan era doar premier. O serie de apropiaţi ai lui fuseseră anchetaţi pentru corupţie, trei miniştrii fuseseră demişi iar ziarul Zaman şi televiziunea Samanyolu făcuseră atunci o serie de revelaţii jenante pe această temă, lucru considerat de Erdogan ca un « complot » împotriva sa orchestrat de « o structură paralelă »

Comentând arestările realizate prin toată ţara, liderul principalului partid de opoziţie din Turcia CHP – Partidul republican al poporului – a denunţat « un guvern pucist pe cale să comită o lovitură de stat contra democraţiei ».

Ce reacţii internaţionale a suscitat valul de arestări din Turcia ?

Uniunea europeană – la care Turcia doreşte să adere într-o bună zi – a criticat pe un ton extrem de iritat aceste percheziţii şi arestări calificându-le drept « incompatibile cu libertatea presei şi contrare valorilor europene ». « Uniunea europeană poate să spună ce vrea, dacă ne acceptă sau nu, acest lucru nu ne îngrijorează » a replicat deîndată Erdogan estimând că « valul de arestări era necesar ca să se pună capăt unor manevre mârşave ». Federica Mogherini, şsefa diplomaţiei europene, s-a declarat« suprinsă » de vehemenţa răspunsului lui Erdogan. SUA, aliate cu Turcia în sânul NATO, au cerut şi ele autorităţilor de la Ankara să respecte « libertatea presei, independenţa justiţiei şi fundamentele democratice ».

Presa naţională turcă a criticat şi ea vehement regimul Erdogan acuzat că ameninţă democraţia şi libertatea de expresie. Zaman, cotidianul apropiat de religiosul Gülen şi al cărui director face parte dintre cei arestaţi, titra luni « Zi neagră pentru democraţie ».

Razie împotriva presei de opoziţie din Turcia

 Cod de încorporat

articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

Belgia, paralizată de o grevă naţională împotriva măsurilor de austeritate decise de Guvern

greva-belgia-afp

Mediafax

O grevă naţională împotriva măsurilor de austeritate decise de Guvernul de dreapta paralizează luni Belgia, începând de la aeropotul din Bruxelles, unde niciun avion nu va decola sau ateriza, şi până la spitale, care vor fi închise şi vor prelua doar cazurile de urgenţă.

Mişcarea de protest de 24 de ore intervine după o serie de greve la nivel regional, care au afectat deja puternic activitatea ţării în ultimele trei săptămâni, şi denunţă programul de economii de 11 miliarde de euro anunţat de noul Guvern condus de liberalul Charles Michel, format la începutul lunii octombrie.

Coaliţia aflată la guvernare la Bruxelles, care îi include şi pe naţionaliştii flamanzi din formaţiunea N-VA, ceea ce reprezintă o premieră în istoria regatului, are, de asemenea, în vedere creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, începând din 2030.

Greva a început duminică seara în transporturi: după ora locală 22.00 (23.00, ora României), niciun avion nu a mai decolat sau aterizat la aeroporturile din Belgia, ceea ce reprezintă 600 de zboruri anulate doar la aeroportul internaţional din Bruxelles, după ce controlorii de trafic aerian au decis să se alăture mişcării de protest.

Zborurile au fost deviate către aeroporturi din ţările vecine, în Franţa (Lille), Olanda (Maastricht şi Amsterdam) şi Germania (Koln), iar autobuze au fost introduse pentru transportul pasagerilor spre şi de la aeroporturile din Bruxelles şi Charleroi, al cărui director a menţionat o “adevărată catastrofă”.
De asemenea, circulaţia trenurilor a fost oprită duminică seara, iar niciun tren Thalys, TGV sau Eurostar (spre Londra) nu va tranzita luni Belgia. Navigaţia comercială spre şi din porturile din Zeebruges şi Anvers a fost suspendată începând de duminică din motive de securitate.
Niciun autobuz, tramvai sau metrou nu urmează să circule în Flandra şi în Valonia. Un sindicat al şoferilor de camioane a ameninţat că va bloca autostrăzile luni dmineaţa.
- “Pichete” în faţa companiilor

În acelaşi timp, şcolile, creşele, închisorile, administraţiile, dar şi spitalele, unde toate consultaţiile şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă au fost anulate, s-au solidarizat cu greva organizată de cele trei mari sindicate FGTB (socialist), CSC (creştin) şi CGSLB (liberal). La rândul său, Asociaţia sindicală a magistraţilor (ASM) s-a alăturat grevei, deşi a denunţat “punerea în pericol a serviciilor publice”. De asemenea, programele radio vor fi oprite, iar ediţiile tipărite ale cotidienelor belgiene nu vor apărea luni.

Totodată, activitatea sectorului industrial şi de distribuţie, cum ar fi poşta sau serviciile de salubrizare, va fi diminuată sau oprită. Accesul la companii, zone de de activitate şi zone industriale riscă să fie blocat de “pichete” ale greviştilor. În acest context, organizaţiile patronatelor belgiene s-au adresat primarilor din ţară, precum şi autorităţilor regionale, cărora le-au cerut să intervină împotriva acestor “pichete”, întrucât salariaţii care doresc să muncească sunt împiedicaţi să ajungă la locul de muncă.

Sindicatele au întrunit numărul record de 120.000 de persoane la manifestaţia organizată la 6 noiembrie la Bruxelles. Sindicatele belgiene sunt nemulţumite de reducerile din serviciile publice, cultură sau transporturi decise pentru următorii cinci ani de noul Guvern, care, de asemenea, are în vedere să renunţe în 2015 la indexarea salarială prin care, în fiecare an, salariile sunt mărite în raport cu inflaţia.

Considerat de opoziţie şi sindicate adevăratul lider al coaliţiei de la Bruxelles, deşi nu a fost inclus în Guvern, liderul N-VA şi primar al oraşului Anvers, Bart de Wever, a criticat în ultimele zile acţiunea sindicatelor belgiene.
El a denunţat o “grevă politică”, susţinută de Partidul Socialist prin intermediul sindicatului FGTB, iar ulterior a acuzat sindicatele că “prezintă informaţii false oamenilor” în legătură cu scăderea puterii de cumpărare. O tentativă de “diversiune”, a răspuns, în replică, secretarul general al FGTB, Marc Goblet, în timp ce colega sa din sindicatul creştin CSC, Marie-Hélène Ska, l-a îndemnat pe De Wever să facă noi calcule. O întâlnire cu Guvernul este prevăzută în cursul acestei săptămâni, dar sindicatele au avertizat deja că ar putea organiza începând din ianuarie noi acţiuni de protest.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Proteste la Budapesta împotriva corupţiei şi bugetului guvernului

2014_12_15_protest_rsz_crp

Andrei Popescu-TheEpochTimes Romania

Aproximativ 2.500 de cetăţeni ungari au protestat duminică în faţa Parlamentului din Budapesta împotriva corupţiei guvernului lui Viktor Orban, a măsurilor de austeritate şi a deteriorării programelor de ajutor social.

Organizatorul protestului, Zoltan Vajda, a declarat că bugetul naţional pentru 2015 care urmează să fie aprobat de legiuitori în această săptămână este nedemn pentru Ungaria.

“Guvernul este o minciună. Întregul lor sistem este bazat pe minciuni şi Orban însuşi este un mincinos”, a spus Vajda.

Vajda a insistat că celor patru milioane de săraci din Ungaria li se vor mai alătura un milion, odată ce va fi aprobat bugetul. Acesta a mai spus că banii pentru asistenţă socială vor dispărea, iar alimentele vor deveni mai scumpe odată cu aprobarea bugetului pe 2015. “Ăsta nu este bugetul Ungariei, ci al unei republici bananiere”, a acuzat Vajda.

De asemenea, în rândul manifestanţilor există convingerea că acest nou buget este complet împotriva angajaţilor din diverse industrii, a lucrătorilor sociali, a personalului care lucrează în creşe, a profesorilor şi funcţionarilor publici.

Mitingurile împotriva guvernului lui Orban s-au desfăşurat în mod regulat în ultimele 2 luni, fiind declanşate de o încercare eşuată de a taxa utilizarea Internetului, de legăturile economice tot mai strânse ale lui Orban cu Rusia şi de corupţia din rândul oficialilor de vârf – inclusiv în cadrul biroului naţional pentru taxe şi impozite.

“De ce sunt mii de oameni aici în această noapte de iarnă, în cea de-a treia Duminică din Postul Crăciunului, în loc să stea acasă pentru a face prăjituri?”, a întrebat Vajda. Mulţimea a răspuns: “Pentru ca Orban să plece!”

Totodată, oamenii au fost nemulţumiţi de planurile guvernului de a reduce înscrierile la universităţi şi de a creşte numărul de muncitori plătiţi cu ora, precum şi de propunerea de a extinde şi mai mult sistemul de taxare rutieră.

De asemenea, manifestanţii susţin că guvernul vrea ca cetăţenii ţării să nu mai aibă acces la un învăţământ de calitate, existând temeri că în viitor achiziţionarea unui manual va deveni un privilegiu şi doar elevii norocoşi vor avea asigurat accesul la învăţământul superior.

Mai mult, premierul ungar a propus vineri ca jurnaliştii, politicienii şi funcţionarii din instituţii publice să fie supuşi periodic la teste anti-drog, în timp ce Guvernul de la Budapesta ar putea lansa o campanie anti-drog însoţită de ”pedepse draconice”.

Planul lui Viktor Orban, care încearcă să transforme ţara într-un stat ”non-liberal” în timp ce se apropie de Moscova a alarmat criticii, care consideră că măsura propusă este un atac asupra libertăţilor civile şi o încercare cinică de a stopa declinul popularităţii sale.

Recent, un membru al partidului Fidesz a sugerat ca tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani să fie supuşi anual la teste antidrog, însă ulterior s-a renunţat la acest plan.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/