Comisia de cod electoral, cu uşile închise. Zgonea: ”Nu se pot lua decizii de faţă cu presa”
Mediafax
Şedinţa Comisiei de cod electoral se desfăşoară miercuri fără accesul presei la lucrări, iar în discuţiile în contradictoriu cu ziariştii pe această temă preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat: ”nu se pot lua deciziile de faţă cu presa”.
Zgonea a fost întrebat înaintea şedinţei Comisiei de cod electoral dacă se va decidă pentru accesul presei la lucrările comisiei, pentru a asista la dezbateri. ”Ca întotdeauna, cum să nu”, a replicat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Ulterior, la intrarea în sala de şedinţă el le-a transmis colegilor că pentru cinci minute jurnaliştii vor avea acces pentru ”oportunităţi de imagini”.
Zgonea a spus în debutul şedinţei Comisiei că au fost distribuite documentele şi analizelor asupra sistemelor electorale. El a menţionat că prima propunere vizează solicitarea adresată conducerii camerelor Parlamentului pentru transmiterea către acest for a tuturor iniţiativelor aflate în procesul legislativ, care au legătură cu sistemul electoral.
De asemenea, el a menţionat că a fost distribuit Regulamentul de funcţionare al Comisiei de cod electoral. ”Am văzut că în 2008 şi 2004 s-a făcut un proiect de hotărâre pentru aprobarea condiţiilor generale privind accesul reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările comisiei comune şi, dacă vreţi, sincer, l-am copiat pe acelaşi. Adică dezbaterile când le avem pe text rămânem între noi, în rest presa este invitată fără nicio problemă, oportunităţi la început, la sfârşit un preşedinte sau un vicepreşedinte pe temele care sunt agreate de toată lumea comunică presei, aşa cum s-a făcut în ultimii ani fără nicio problemă”, a declarat Zgonea.
El a menţionat că există inclusiv o listă cu 23 de organizaţii sau persoane care au solicitat să fie observatori în comisia parlamentară şi să-şi exprime punctele de vedere.
Zgonea a fost rugat de jurnalişti să clarifice dacă presa are sau nu acces pe parcursul şedinţelor, în integralitatea lor. ”Pe aceleaşi principii care au fost în ultimii 20 de ani, nimic în plus”, a replicat el, menţionând că înainte de anul 2000 presa nu avea acces la şedinţelor comisiilor parlamentare.
Acest punct de vedere a fost susţinut şi de liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti.
”Deci, cinci minute de oportunităţi la început, la final comunicarea publică care se face în numele comisiei”, a mai spus Zgonea.
Jurnaliştii i-au transmis că şedinţele comisiilor parlamentare sunt publice, conform Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi pentru a nu fi publice este necesar un vot al parlamentarilor. ”Astea sunt principiile pe care funcţionezi întotdeauna când construieşti legi electorale”, a replicat Zgonea.
Preşedintelui Camerei Deputaţilor i s-a precizat că la Comisia de revizuire a Constituţiei a fost permis accesul presei pe parcursul lucrărilor. ”După ce se termină şedinţa vă răspund la întrebări”, a continuat Zgonea.
”Deci, noi vrem o comisie care să lucreze şi care să aibă rezultate pentru toată lumea”, a mai spus el.
Zgonea a fost întrebat cu ce împiedică jurnaliştii desfăşurarea lucrărilor comisiei dacă asistă la acestea. ”Dar ne împiedicaţi cu nimic, dar nu se pot lua deciziile de faţă cu presa. Nici la Guvern nu aveţi oportunitate. Aşa se lucrează în toată lumea, să ştiţi. Haideţi să nu facem dintr-o comisie care are un rol important în societate în acest moment să facem o ambiţie personală a unor colegi care vor să stea”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
Şi deputatul PSD Eugen Nicolicea a atenţionat că se poate aplica Regulamentul în situaţia în care continuă discuţia cu jurnaliştii. ”Aşa cum se face în fiecare comisie permanentă, din Parlamentul României, au acces doar parlamentarii. În rest,vor fi invitaţi, îşi vor exprima punctele de vedere şi se va vota. Aveţi acces la stenograme, aveţi acces la toate chestiunile”, a mai afirmat Zgonea.
Jurnaliştii i-au precizat că la şedinţele comisiilor permanente jurnaliştii au acces, conform Regulamentului, de la începutul până la sfârşitul şedinţei, dar se poate vota să aibă loc o şedinţă cu uşile închise. ”Eu cred că dumneavoastră nu aţi citit ce am publicat noi în Monitorul Oficial acum doi ani şi jumătate. Vă rog să mă iertaţi că vă spun, cred că există o lipsă de atenţie a dumneavoastră şi vreţi să creaţi un eveniment”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
De asemenea, deputatul UDMR, Marton Arpad a intervenit pentru a preciza că indiferent dacă o şedinţă a unei comisii parlamentare este cu accesul presei sau fără, ”reprezentanţii presei nu au drept de intervenţie în timpul activităţii comisiei sau a plenului”.
Membrilor Comsiei de cod electoral li s-a cerut din partea jurnaliştilor să existe un vot privind accesul presei la lucrările comisiei, înainte ca jurnaliştii să fie scoşi din sala de şedinţă. ”Nu aveţi drept de propunere de procedură”, a replicat Marton Arpad.
”Vă rog să citiţi ce am publicat acum doi ani şi jumătate. Nu am publicat eu, a publicat Monitorul Oficial”, a continuat Zgonea.
La şedinţa Comisiei de cod electoral au fost prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea, deputatul Varujan Pambuccian, deputatul PNL Dan Motreanu, deputatul PDL, Ioan Oltean, deputatul UNPR, Luminiţa Adam, deputatul UDMR Marton Arpad, deputatul PNL Victor Paul Dobre, senatorul PNL Puiu Haşotti, senatorul PDL, Alin Tişe.
Conform Hotărârii Parlamentului din februarie 2013, ”şedinţele Comisiei nu sunt publice”, dar ”condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”. Votul din cadrul Comisiei de cod electoral este prevăzut de hotărârea menţionată ca fiind unul deschis.
Potrivit Regulamentul Camerei Deputaţilor, ”Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel”.
O prevedere identică se regăseşte şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Percheziţii DNA la Ministerul Afacerilor Interne. O consilieră a lui Gabriel Oprea şi secretarul general adjunct Mihai Şova, implicaţi într-un dosar de corupţie
Mediafax
Secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Interne Mihai Şova este vizat, alături de consiliera ministrului Gabriel Oprea, în dosarul în care procurorii anticorupţie au făcut percheziţii, aceştia fiind duşi pentru audieri la DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.
Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.
Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.
Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.
Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.
Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.
Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Plan de mobilitate urbană durabilă în București
Primesc pe mail o invitație de la Marian Ivan, OPTAR și CBB, cei care au organizat cele mai mari marșuri de protest ale bicicliștilor din București, invitație la o discuție legată de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă în București. Voi nu știu dacă știți ce e, dar mie nu-mi sună decât a document stufos, făcut de ochii Uniunii Europene, pe bani foarte mulți, dar care nu e luat în considerare la planificarea lucrărilor de infrastructură din capitală. Sincer va zic că m-am dus la întalnire cu oarecare neîncredere, dar deschisă să aflu despre ce e vorba și bucuroasă să-i văd la față pe cei mai aprigi bicicliști pe care îi urmăresc online, aka Ariel, Turific, Mircea (cycling romania), Doru Mitrana (maimultverde) adevărații velo-prieteni, business pe bicicletă și mulți alții.
Proiectul e unul măreț, dragi bicicliste, pentru că nu s-a mai realizat astfel de document până acum. E un ghid de bune practici și măsuri necesare pentru a realiza în București un sistem de transport durabil, prietenos cu mediul, centrat pe oameni, nu pe mașini, conform standardelor UE. Include ORICE tip de mobilitate, adică pietoni, bicicliști, transport public (metrou, tramvai, troleu, autobuze etc), de marfă, autoturisme, poate și automobile electrice, dar și parcări, spații publice pietonale și falicitati pentru persoane cu dizabilități. Adică un grup de experți va analiză toate tipurile de trafic din București, densitatea populației, necesiatile fiecărui grup, cu ce călătorește fiecare, pe ce distanțe, apoi se introduc datele într-un soft deștept și apoi se vor face simulări menite să împace și capra și varza.
În plus, până în iunie vor avea consultări publice, se va strânge feedback de la cetățeni prin intermediul unor întâlniri consultative cu reprezentanți ai grupurilor de interese, asociații, ong-uri sau simpli participanți la trafic, prin chestionare și va fi inițiat un forum pe care oricine poate dezbate temele propuse de experți. Începând cu luna iulie, oamenii se pun pe scris mega-documentul numit Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), moment în care nu se mai primește feedback. Cam din scurt, nu credeți? Ridicăm din sprânceană întrebându-ne logic, cum este posibil o astfel de analiză a tuturor factorilor, congruența tuturor instituțiilor implicate (ratb, metrou, alpab, mediu, administrația străzilor, poliție și câte și mai câte) plus consultări publice, în numai 3-4 luni. Citiți articolul bine documentat al Portocalei Mecanice, să vedeți că termenul recomantad de UE pentru astfel de documente este de 2 ani.
(foto: ELTIS)
Fiind un proiect finanțat de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), termenele sunt foarte fixe și oamenii, prin vocea managerului de proiect Aura Răducu au ca principiu de bază calitatea lucrului bine făcut, adică vor respecta standardele europene și modelele de succes din alte orașe ce au deja acest plan și-l implementează. Vă întrebați probabil, ca și noi, cei de la întâlnirea respectivă, ce se întâmplă cu prea minunatul document la care contribuim cu toții și e în folosul tuturor, evident. Ei bine, el nu reprezintă o constrângere pentru primăria locală să aplice ce scrie acolo, nu vă așteptați ca de la sfârșitul lui 2015, data preconizată pentru finalizarea PMUD, Oprescu sau cine o mai fi la primărie, să înceapă să schimbe fața Bucureștiului după plan. Însă, e foarte posibil ca orice proiect viitor, făcut cu bani europeni, să fie condiționat de respectarea planului.
Nu vreau să mă enervez mai mult și să rămân blocată în acest NU care-mi stă în minte: la noi nu se poate, n-o să meargă, iar bani publici aruncați. Așa că aleg să cred în proiect și să ofer tot feedbackul de care sunt capabilă, pentru că cred în spiritul civic ce a reușit să schimbe foarte multe în România în ultimii ani în zona ecologiei, urbanismului și cel mai de interes pentru noi – a ciclismului urban, prin vocea puternic oponentă a asociației OPTAR și a bicicliștilor ce o susțin.
Vă spun doar că vor urma statusuri pe FB și articole, vă vom cere să completați chestionare, să vă implicați!
Documente utile:
Materialul prezentat în timpul întâlnirii: http://issuu.com/marianivan/docs/planuri_de_mobilitate_urbana_durabi/0
Ghidul de realizare al unui PMUD: http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf
Probikeaddiction articol : http://www.probikeaddiction.ro/index.php/blog/125-ce-este-un-plan-de-mobilitate-urbana-durabila
articol preluat de pe http://blog.skirtbike.ro/
foto coperta Optar.ro




