Je suis SRI
Mircea Toma – ActiveWatch
Cu tupeu anticipabil, cocoșeii Serviciului Român de Informații s-au cocoțat pe cadavrele caricaturiștilor de la Charlie Hebdo și au început să cânte din răsputeri imnul securității. Modelul american – legile Patriot de după 11 septembrie – e la îndemână și e foarte probabil că serviciile din toate țările europene vor sări la beregata drepturilor cetățenești invocând atacurile teroriste. Adevărul este că în fața unor asemenea inimaginabile tragedii parcă-ți vine să le dai dreptate.(Text preluat din Revista Kamikaze)
Asta dacă nu citești la timp legile pe care încearcă să ni le bage pe gât. În toate – pentru că, la noi, SRI propune vreo trei legi – se poate regăsi o aceeași idee fixă: în loc să își vadă de urmăriea suspecților, SRI ar dori să i se pună la dispoziție poporul. Poporul întreg să fie declarat suspect din oficiu, iar serviciul de informații să poată oricând să îi urmărească convorbirile telefonice, să îi viziteze computerul, să controleze tot ce mișcă în țară. Cartelele pre-pay să fie cumpărate cu buletinul, accesul la internet în spații publice să fie posibil doar cu declararea identității – (legea 1), SRI să aibă acces la lista cu convorbirile telefonice ale oricui fără să treacă prin avizul unui judecător (legea 2) și, în sfârșit, SRI să coordoneze toate structurile implicate în securitatea cibernetică și să poată să facă “percheziții” în computere fără avizul unui magistrat (legea 3). Variantele de lege pe care SRI se obstinează să le propună și re-propună în ciuda faptului că au fost declarate neconstituționale au o notă comună: în toate este vorba despre a) construirea unei supremații a SRI asupra accesului la informații b) despre toți cetățenii. SRI elimină orice entitate care ar trebui să-i controleze activitatea (poliția/procurorul nu pot face o percheziție decât după ce obțin – și azi e rezolvat și regimul de urgență – un aviz de la un magistrat; or’, SRI nu vrea nici un control) și își extinde activitatea asupra întregii populații, SRI nu mai trebuie să aducă argumente care să susțină necesitatea monitorizării “suspectului”. Toți suntem suspecți. SRI redevine Big Brother, așa cum era pe vremea lui Ceaușescu.
De ce minte SRI
Tot ce solicită SRI ca să ne salveze de teroriști îi este deja accesibil. Exemplu: arestarea lui Gigi Becali după ce oamenii acestuia i-au atacat, împușcat și sechestrat (citește: aruncat în portbagaj) în plină stradă pe cei care furaseră una dintre mașinile lui Becali. A fost nevoie să fie găsit un martor pentru a putea instrumenta cazul. Iar unul dintre martori a fost găsit după numărul de cartelă de telefon. Acesta era șofer de taxi și sunase de pe cartela lui pre-pay la 112 – ceea ce a ajutat la identificarea și convingerea acestuia să depună mărturie despre niște mafioți înfricoșători. O cartelă pre-pay folisită pentru a suna un telefon cu abonament crează posibilitatea pentru un cadru SRI să identifice proprietarul abonamentului și, de la acesta, să se afle identitatea posesorului cartelei pre-pay.
Alt exemplu: sunt în vigoare două legi mai vechi – 677/2001 și 506/2004. Prima era o “Lege pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”. În legea asta, și în versiunea din 2004 a acesteia, protecția datelor cu caracter personal era asigurată cu o excepție: “Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale, desfăşurate în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege”. O porcărie care ar fi trebuit să fie de mult abrogată ca să putem intra în Uniunea Europeană, dar este o procărie încă în vigoare care permite deja SRI să invadeze abuziv spațiul privat al cetățenilor.
Societatea civilă și societatea în civil
Până acum, toate inițiativele SRI au fost oprite de Curtea Constituțională a României (CCR) . Un rol în semnalarea caracterului neconstituțional al proiectelor pompate de SRI l-a avut un grup de organizații neguvernamentale mai preocupate de protejarea drepturilor omului*. De asemenea, o parte a presei a scăpat de sub controlul SRI și a fost destul de vocală în apărarea drepturilor individuale de abuzurile. Acum, pe valul asasinatelor din Franța, SRI și-a scos la luptă – fără nici o umbră de precauție – toate cadrele și toți acoperiții din viața publică. Aceștia s-au năpustit la televiziunile la care aveau cheia portivită și au început să peroreze extrem de sonor despre pericolul terorist și singura soluție de supraviețuire,: totalitarismul serviciilor. Dar stați așa, că s-ar putea să nu mă credeți pe cuvânt. Iată organizațiile neguvernamentale care au solicitat un grad mărit de drepturi acordate SRI:
• Asociatia pentru Implementarea Democratiei – AID, (purtator de mesaj – Alexandru Cumpanasu, Director)
• Calea Europeana (purtator de mesaj – Jean Danut Carbunaru)
• Asociatia Romana pentru Evaluare si Strategie – ARES (purtator de mesaj – Vasile Dancu)
• Asociatia pentru Transformare Europeana, Asociatia Atlantica a Tinerilor Lideri Politici, Federatia Sindicatelor din Educatie “Spiru Haret” (purtator de mesaj – Marius Nistor)
• Federatia Patronatelor din Turism si Servicii (purtator de mesaj – Dan Matei Agathon)
Să le luăm pe rând: prima, cea condusă de Cumpănașu, a devenit subiect de presă în legătură cu un proiect de “implementare a democrației” finanțat de Ministerul Administrației și Internelor. Următoarea, Calea Europeană, este o organizație condusă de un fost ziarist care a reușit să găsească o cale europeană pentru a deveni din jurnalist la Gândul direct polițist; în timp ce niște voci din presă se minunau de promovarea ziaristului în sistemul poliției cu bruscarea unor acte normative, Cărbunaru a fost avansat de la inspector la gradul de comisar. Azi conduce o organizație civilă. În ceea ce-i privește pe foștii miniștri PSD Vasile Dâncu și Dan Matei Agathon, putem aprecia împreună inventivitatea SRI care a chemat în ajutor, pentru a interpreta rolul de organizații neguvernamentale, două organizații fost-guvernamentale. Aici s-ar cuveni să adăugăm faptul că domnul Dâncu – încă sensibil la relațiile grupului de la Cluj, din care a făcut parte alături de domnul Maior – susține eforturile SRI și prin cercetările realizate de compania de cercetare de piață pe care o conduce.
Cât timp îl căutați voi pe domnul Marius Nistor, vom adăuga acestei liste de sateliți “civili” ai organelor statului o asociație care chiar arată a organizație neguvernamentală autentică și care a anunțat public că susține campania SRI de promovare a legilor antiterorism: Asociatia Nationala pentru Securitatea Sistemelor lnformatice (ANSSI), care are membri precum Bitdefender, IBM, HP, Microsoft si Ymens Teamnet. O parte dintre numele prestigioase ale membrilor asociației sunt deja titlu de dosar la DNA, ceea ce ar putea explica preocuparea generică a respectivelor companii pentru consolidarea securității. Dar dincolo de posibile interese mai mult sau mai puțin autentice, mai relevantă pare a fi identitatea secretarului acestei organizații: domnul Dumitru Zamfir, secretar general al ANSSI, este fost director general adjunct, responsabil cu interceptările, la SRI.
În această succesiune, nu știm încă ce grad are un alt înverșunat susținător al SRI împotriva drepturilor fundamentale ale omului – Mihai Răzvan Ungureanu, consilier al proaspătului președinte Klaus Iohannis. Dar, dacă MRU își va face treba, cred că ar fi oportun ca Iohannis să-și corecteze postarea de pe Facebook: Je suis Charlie SRI
Mircea Toma
*lista acestor organizații a fost deja publicată aici, voiam să reamintesc că autorul acestui text aparține uneia dintre ele
PS – abonați-vă la revista Kamikaze, mulțumim!
Legea „Securității cibernetice“ este legea Securității
(Text preluat din Revista Kamikaze)
articol preluat de pe http://blog.activewatch.ro/
Trei principii pentru 2015
Dragi prieteni,
Calea pe care trebuie să o străbatem pentru a schimba lumea include și cea mai lungă călătorie, cea interioară, pentru a ne schimba pe noi înșine. Când 500.000 dintre noi își vor lua angajamentul să urmeze trei valori simple, dar puternice în 2015, îi vom invita pe liderii lumii să ni se alăture:
Dag Hammarskjöld, renumitul secretar general al ONU, a spus cândva că nu vom face niciodată progrese durabile în această lume, dacă nu pornim cu toții pe “drumul cel mai lung”. Drumul către noi înșine.
Puterea noastră de a construi lumea la care visăm depinde de propria noastră călătorie, dinspre frică înspre dragoste, către încrederea în noi înșine, lăsându-ne demonii în urmă.
Ne-am unit forțele de sute de ori în timpul campaniilor și am reușit să facem lucruri magice. În acest moment de cumpănă, la trecerea în noul an, haideți să ne unim din nou pentru cea mai importantă campanie dintre toate: campania adresată nouă, pentru a fi “schimbarea pe care vrem să o vedem în lume”, pentru noi și pentru toți oamenii pe care-i iubim și planeta care ne e casă.
Comunitatea noastră a ales trei valori simple, dar puternice, pe care le vom urma împreună în 2015. Când 500.000 dintre noi își vor lua angajamentul să urmeze aceste valori, îi vom invita și pe liderii lumii să ni se alăture și vom reveni la această campanie de trei ori pe parcursul anului, pentru a urmări evoluția tuturor. Dați click mai jos pentru a vedea cele trei valori și a vă lua un angajament față de voi înșivă:
https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?byiSKcb&v=51294
Călătoriile interioare sunt unice pentru fiecare dintre noi. Dar e fascinant cât de asemănătoare sunt lucrurile pe care le iubim, de care ne temem și la care sperăm. Peste 97% dintre membrii comunității noastre susțin ferm toate cele trei principii din angajamentul nostru!
Apartenența la o comunitate poate avea o influență puternică, bună sau rea. Avaaz e o comunitate extraordinară, care unește oameni plini de speranță, idealiști-pargmatici, care aleg să semneze o petiție sau să doneze bani departe de văzul lumii. Sunt profund impresionat de înțelepciunea și umanitatea membrilor acestei comunități. Se pare că avem o influență bună unii asupra altora:)
Dați click mai jos pentru a afla care sunt principiile noastre, iar dacă vă regăsiți în aceste rânduri, luați-vă acum angajamentul de a le urma, pentru a începe cu dreptul anul 2015:
https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?byiSKcb&v=51294
În fiecare zi mă trezesc cu sufletul plin de recunoștință pentru felul în care reușim, împreună, să schimbăm lumea. Iar acum, sunt entuziasmat de posibilitatea de a primi încurajări și idei pline de inspirație din partea tuturor, despre cum mă pot dezvolta și deveni mai bun. Și cred că invitația adresată liderilor noștri, de a ni se alătura, va avea un impact puternic asupra călătoriilor lor personale către înțelepciunea de care au nevoie. Sunt atât de entuziasmat că vom face toate astea împreună!
Cu speranță și recunoștință,
Ricken, alături de Danny, Nataliya și restul echipei Avaaz
Vom arăta bunăvoință și respect
Vom arăta bunăvoință și respect față de noi înșine și față de ceilalți, cu fiecare ocazie. Putem face asta mereu, pentru că fiecare persoană care ne iese în cale duce o luptă despre care e posibil să nu știm nimic.
Vom aspira la înțelepciune
Vom încerca să luăm decizii cât mai înțelepte, ascultând cu atenție vocea noastră interioară și vocile altora și punând în balanță ce ne spun mintea, inima și intuiția, pentru a atinge o armonie care ne dă încredere în alegerea noastră.
Vom fi mai des recunoscători
Vom reflecta la lucrurile pentru care suntem recunoscători, pentru că ne oferă o perspectivă de ansamblu, alungă pesimismul și ne reamintesc ce contează cel mai mult pentru noi.
Comunitatea noastră a votat într-o proporție covârșitoare pentruaceste trei principii simple și puternice. Suntem gata să ne susținem reciproc pentru a le urma în 2015. Alătură-te și tu miilor de membri care își iau acest angajament față de ei înșiși cu ocazia noului an și împărtășește apoi experiențele și gândurile tale legate de ”călătoria interioară” prin intermediul aplicației de live chat.Când 500.000 dintre noi își vor lua acest angajament, îi vom invita pe liderii lumii să ni se alăture și vom reveni la această campanie de trei ori pe parcursul anului, pentru a urmări evoluția tuturor.
SEMNATI AICI – - – >>> https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?cyiSKcb
Secretul financiar pentru care Victor Ponta avea nevoie de un „pact pentru drumuri”: Preţul fabulos pe care îl vom plăti cu toţii pentru autostrada Comarnic-Braşov
Loredana VOICULESCU – gandul.info
Statul român ar urma să plătească concesionarului autostrăzii Comarnic-Braşov suma de 325,2 de milioane de euro anual, potrivit unor date făcute publice miercuri de CNADNR. Astfel, reiese că, în cei 26 de ani de concesiune, am urma să plătim în total 8,45 miliarde de euro pentru autostrada spre munte şi pentru speranţa că vom scăpa de cozile interminabile la fiecare plecare sau întoarcere din concediu pe Valea Prahovei.
CNADNR şi Ministerul Transporturilor au publicat miercuri date despre proiectul de concesiune Comarnic-Braşov (53 de kilometri), după ce premierul Victor Ponta a solicitat marţi, în conferinţa de presă susţinută în comun cu ministrul Ioan Rus la Ministerul Transporturilor, ca CNADNR „să pună pe site ce e cu Comarnic-Braşov”.
În document, se precizează că valoarea totală netă actualizată a plăţii de disponibilitate este de 2,73 miliarde de euro, aceasta fiind suma pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia pe o perioadă de patru ani şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov pe o perioadă de 26 de ani „sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”.
Ca urmare, în cei 26 de ani statul român ar plăti pentru concesionar o sumă de 8,45 de miliarde de euro pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii, cu 6 miliarde de euro mai mult decât dacă statul ar dispune azi de toţi cei 2,73 miliarde de euro.
Din plăţile de disponibilitate achitate de stat, se vor scădea încasările pe care concesionarul le va obţine din taxa de concesiune, se arată în documentul făcut public de CNADNR.
În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.
Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.
Nazare: Comarnic-Braşov poate fi finanţată cu fonduri europene
Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, a declarat pentru gândul că autostrada Comarnic-Braşov ar putea fi construită cu fonduri europene, pentru că ruta se află pe reţeaua TEN-T globală (comprehensive), adică de importanţă secundară. “De ce să dăm 350 de milioane de euro anual pe Comarnic-Braşov când această autostradă se poate finanţa din fonduri europene, pentru că se află pe reţeaua TEN-T globală. Nu înţeleg ce explicaţie au putut găsi. Eu spun încă din toamna anului 2012 că pentru această autostradă sunt disponibili bani europeni”, a declarat pentru gândul Alexandru Nazare.
Boagiu: “Aici trebuie să vină imediat DNA-ul”
Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a criticat preţul contractului de concesiune.
“M-am uitat pe date (publicate de CNADNR n.r.). Este cea mai mare mizerie pe care am văzut-o. Acum înţeleg de ce Ponta bate din picior că vrea acord politic pe Master Planul de Transport. Este mai scump decât Bechtel. Aici trebuie să vină imediat DNA-ul”, a declarat pentru gândul fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu.
Boagiu spune că autorităţile au trimis proiectul de concesiune pentru Comarnic-Braşov la Comisia Europeană. “Reprezentanţii CE au răspuns că nu sunt de acord, pentru că autorităţile vor depăşi astfel ţinta de deficit bugetar”, a arătat Boagiu.
Beneficiile autostrăzii: Salvarea a 10 vieţi omeneşti în fiecare an şi economisirea de 100 de minute per vehicul
Pe de altă parte, documentul explică avantajele autostrăzii spre munte. Salvarea a 10 vieţi omeneşti în fiecare an, economisirea de 100 de minute per vehicul, îmbunătăţirea calităţii aerului şi crearea de noi locuri de muncă sunt avantajele sociale ale construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov (53 kilometri).
Tot în document este inclus şi un tabel cu autostrăzile în concesiune din câteva ţări. Autostrada Comarnic-Braşov figurează a doua cea mai ieftină autostradă ce ar urma să fie construită în concesiune într-un clasament cu 10 autostrăzi din state precum Slovacia, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Australia.
Costul autostrăzii Comarnic-Braşov este estimat în acest tabel la 34,5 milioane de euro per kilometru, mai mare decât în Marea Britanie – cu 32,4 milioane de euro per kilometru, dar mai mic decât în Slovacia, unde costul per kilometru ajunge la 73,17 milioane de euro, sau în Franţa – de 46,3 milioane de euro per kilometru.
Cea mai scumpă autostradă ce este construită în concesiune, potrivit exemplelor furnizate de CNADNR, este în Australia, unde o bucată de 10 kilometri din M5 East Motorway, contractată în 2001, cu un tunel de 3,8 kilometri, are un cost de 79,5 milioane de euro.
“Date fiind principalele particularităţi ale proiectului privind autostrada Comarnic – Brasov – proiect pe baza unui parteneriat public-privat, construcţie pe teren muntos şi proporţie ridicată a secţiunilor de autostradă executate în tuneluri sau pe poduri şi viaducte, s-a efectuat o analiză a costurilor altor proiecte de autostradă realizate în condiţii similare în Europa, pe baza informaţiilor disponibile public, pentru a determina comparabilitatea acestora”, se arată în datele puse la dispoziţie de CNADNR.
Cele mai recente proiecte demarate în regim PPP/concesiune de alte ţări din Sud-Estul Europei, în sectorul infrastructurii rutiere, sunt:
- Albania: autostrada Milot-Morine (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare)
- Bosnia & Hertegovina: autostrada Doboj-Vukosavlje (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare)
- Bulgaria: autostrada Trakia
- Croaţia: autostrada Istrian Y, Autostrada Zagreb-Macelj, Autostrada Zagreb-Gorican
- Macedonia: autostrada Corridor 8
- Montenegro: autostrada Bar-Boljare
- România: autostrada de Centura Sud a Municipiului Bucureşti (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare), autostrada Comarnic-Brasov.
- Serbia: autostrada Belgrade-Novi Sad, autostrada Horgos-Pozega.
Până în prezent, numai două proiecte de acest gen au fost construite şi se află în prezent în operare. Acest lucru este cauzat în principal de infrastructura rutieră învechită şi degradată, gradul relativ scăzut de proprietate asupra vehiculelor, volume scazute de trafic şi disponibilitate redusă de plată a taxelor de utilizare a drumurilor, precum şi economii naţionale de mică anvergură şi rating de ţară scăzut.
Tariful de concesiune care va fi plătit de un autoturism pentru întreaga autostradă este estimat că va fi de 7 lei cu TVA inclus şi va fi supus indexării.
Construcţia autostrăzii este estimată să dureze 36 de luni, iar perioada de operare este de 26 de ani de la data finalizării.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/