Cum poti sa-ti accesezi dosarul electronic de sanatate?
Alexandru Boiciuc – avocatnet.ro
Informatiile medicale ale pacientilor sunt disponibile in Dosarul electronic de sanatate (DES), iar pentru a-l accesa, acestia au doua variante la dispozitie, potrivit unui act normativ publicat luni in Monitorul Oficial.
Hotararea Guvernului nr. 34/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de utilizare si completare a dosarului electronic de sanatate al pacientului a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2015 si se aplica de la aceeasi data.
DES contine informatiile medicale ale fiecarui pacient, acestea fiind adunate de la toti furnizorii de servicii medicale cu care asiguratul a avut contact.
“Dosarul electronic de sanatate contine date si informatii clinice, biologice, diagnostice si terapeutice, personalizate, acumulate pe tot parcursul vietii pacientilor, acestia fiind si proprietarii de drept ale acestor informatii/date”, este precizat in actul normativ.
Sistemul DES este un serviciu disponibil pentru toti pacientii asigurati si pentru toti furnizorii de servicii medicale, iar initializarea dosarului se face, la cererea pacientului, de catre orice medic care detine o semnatura electronica calificata, potrivit informatiilor puse la dispozitie de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS).
Pacientii au la dispozitie, conform HG nr. 34/2015, doua modalitati de a accesa DES:
prin intermediul unei matrice de securitate si a parolei de acces;
prin intermediul cardului national de sanatate si a codului PIN asociat acestuia, precum si prin intermediul parolei de acces.
“Matricea de securitate se elibereaza la solicitarea pacientilor de catre medici in baza actului de identitate al acestora. Parola de acces este personalizata de fiecare pacient, este strict confidentiala, fiind un element de securitate cunoscut numai de pacient, si se utilizeaza in cadrul DES atat pentru cardul national de asigurari de sanatate, cat si pentru matricea de securitate”, prevede actul normativ citat.
Atentie! Pacientii sunt responsabili de pastrarea si folosirea in conditii de siguranta a elementelor de securitate necesare accesului la DES (parola de acces, cardul national de sanatate, codul PIN asociat acestuia si matricea de securitate).
Potrivit HG nr. 34/2015, datele si informatiile din DES sunt structurate in:
modulul Sumar de urgenta, care este accesibil tuturor medicilor doar pentru realizarea actului medical, acordul pacientului nefiind necesar;
modulul Istoric medical, modulul Antecedente declarate de pacient, modulul Documente medicale si modulul Date personale, care sunt accesibile medicilor doar cu acordul pacientilor.
Pentru a accesa modulul Sumar de urgenta, medicii au nevoie de un certificat calificat. In ceea ce priveste celelalte module, medicii au acces numai cu acordul pacientului, in baza aceluiasi certificat calificat.
“Inainte de prezentarea la medic, prin configurarea drepturilor de acces la propriul dosar electronic de sanatate sau la dosarele electronice de sanatate ale persoanelor pe care le reprezinta legal, direct in sistemul informatic DES la adresa www.des-cnas.ro, sau la prezentarea la medic, prin utilizarea, in prezenta medicului, fie a matricei de securitate, fie a cardului national de asigurari de sanatate si a codului PIN asociat acestuia, dupa caz”, stabileste actul normativ.
Dosarul electronic de sanatate este disponibil online la adresa www.des-cnas.ro, acesta fiind accesibil pacientilor si medicilor din primavara anului trecut.
cititi mai mult pe http://www.avocatnet.ro/
foto economica.net
Romanii din Kazahstan: “Nu ştiţi ce înseamnă să plângi de dorul meleagurilor natale…”
Gheorghe Budeanu – glasul.info
Interviu cu Nicolae Plushkis, preşedintele Asociaţiei „Dacia” din Kazahstan:
- Dle Plushkis, ce înseamnă pentru românii din Kazahstan Societatea Culturală „Dacia”, cu sediul la Karaganda?
– Societatea Culturală Română (SCR) „Dacia” din Karaganda este singura societate română din Kazahstan. Pentru noi, românii aflaţi în această ţară, ea înseamnă foarte mult — este locul unde putem să vorbim în limba maternă, unde ne amintim împreună de plaiul natal, de patria-mumă. Prin acţiunile pe care le organizăm, vrem să ne păstrăm tradiţiile, obiceiurile şi spiritualitatea românească.
Oamenii care vin pentru prima dată la „Dacia” spun cu lacrimi în ochi: „Parcă am fost în Moldova, parcă am fost acasă”.
Geografic, suntem favorizaţi, deoarece ne aflăm în centrul Kazahstanului, aproape de capitala Astana. Practic, toate drumurile în Kazahstan trec prin Karaganda. Cu efortul fostului ambasador român, un mare patriot, Vasile Soare, am deschis Societatea „Dacia”, pe 28 aprilie 2005.
Cel mai mare sprijin îl avem din partea României, de la Departamentul Românilor de Pretutindeni — şi financiar, şi spiritual. Avem legături bune şi cu Ministerul Culturii din România, cu Liga culturală a românilor de pretutindeni, Congresul spiritualităţii româneşti, cu Ştefan Gheorghiu, Nicu Alifantis şi mulţi alţi români.
– Să înţelegem că românii din R. Moldova au uitat de fraţii lor din Kazahstan?
– Mai bine colaborăm cu cei din dreapta Prutului. Practic, cu noi s-au întâlnit aproape toţi miniştrii de Externe ai României care au vizitat Kazahstanul. Datorită acestor întâlniri, zece etnici români din Kazahstan au făcut o vizită, în 2008, în România. Atunci, ei pentru prima dată şi-au văzut ţara, mergând în Bucovina, Moldova, Oltenia sau Muntenia…
Închipuiţi-vă că chiar preşedintele României, Traian Băsescu, aflat într-o vizită oficială în Kazahstan, a trecut şi prin Karaganda, unde s-a întâlnit cu membrii Societăţii „Dacia”. Pentru noi a fost ceva nemaipomenit. Pentru prima dată am simţit că nu mai suntem orfani, că îşi mai aminteşte cineva de noi, că suntem cu adevărat români. Am primit şi 14 colete cu cărţi în limba română — 300 de volume ale scriitorilor clasici şi moderni.
Noi facem multe eforturi să stabilim relaţii şi cu românii din R. Moldova. Anul trecut ne-a vizitat marele sufletist şi patriot Vasile Şoimaru, pe 31 mai, de ziua pomenirii victimelor din lagărele staliniste din Kazahstan, români deportaţi în anii 1941-1953. Ambasada României la Astana a ridicat un monument în memoria celor 1000 de soldaţi români căzuţi aici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Memorialul are menţionate numele tuturor celor morţi în lagărele staliniste. Cred că o să ridicăm şi un monument în memoria deportărilor din R. Moldova. Împreună cu Vasile Şoimaru a fost şi Valentin Ciumac, reprezentantul ASCOM în Kazahstan, fost ambasador al R. Moldova în Italia. Ţinem legături cu academicianul Mihai Cimpoi, compozitorul Eugen Doga şi alţii.
Romanii din Kazakhstan: “Nu ştiţi ce înseamnă să plângi de dorul meleagurilor natale…”, foto: dacia.kz
- Recent, R. Moldova a sărbătorit 20 de ani de la proclamarea Independenţei. Oficialităţile de la Chişinău au invitat reprezentanţi ai diasporei moldoveneşti din Kazahstan la evenimentul jubiliar?
cititi mai mult pe http://glasul.info/2015/01/30/romanii-din-kazahstan-nu-stiti-ce-inseamna-sa-plangi-de-dorul-meleagurilor-natale/
Interviul integral cu Elena Udrea – despre seful SRI, despre Sebastian Ghita si dosarul Microsoft.
Udrea anunţă că a depus la DNA un DENUNŢ împotriva şefului interimar SRI, în care o menţionează şi pe Kovesi. REACŢIA procurorului-şef al DNA
Mediafax
Elena Udrea a declarat, vineri, într-un interviu acordat Hotnews, că a depus la DNA un denunţ împotriva actualului director interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa, în denunţ fiind amintită şi Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA.
Udrea a precizat că este vorba despre un denunţ în care spune “lucruri despre dl general SRI Florian Coldea” şi în care o aminteşte şi pe Kovesi.
Ea a afirmat în interviu că Sebastian Ghiță i-a spus că Florian Coldea o urăşte.
“La o cafea cu dl Sebastian Ghiţă, undeva în vara trecută, vă spun şi unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Văcărescu, dl Sebastian Ghiţă – un apropiat al SRI-ului şi o persoană care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea mă urăşte. Am intrebat de ce, şi mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineînteles nu am citat, la vremea aceea: pentru că am fost permanent o sursă alternativă de informaţii la preşedinte”, a susţinut Udrea pentru Hotnews.
Întrebată cât de apropiată era relaţia cu Sebastian Ghiţă, încât acesta să-i facă asemenea confidenţe, Elena Udrea a răspuns: “Mi-a făcut multe alte confidenţe. Multe altele”.
La insistenţele jurnaliştilor de a preciza în virtutea cărei relaţii avea astfel de discuţii cu Ghiţă, Udrea a afirmat: “Pur şi simplu. Nici nu ştiu să vă spun. Nu am o relaţie atât de apropiată cu dl Ghiţă, încât să ne considerăm prieteni. Ca dovadă, cred că sunt cel mai atacat personaj, după Traian Băsescu, la televiziunea lui, şi am mai spus lucrul acesta. Nu ştiu. Dl Ghiţă oscila, probabil, între nevoia de a sta mai aproape, câteodată, de Băsescu, altădată i se părea ca e mai rentabil să stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu vă reproduc ce mi-a spus el.
Elena Udrea explică atitudinea lui Florin Coldea faţă de ea prin lucrurile pe care ea le ştie şi pe care susţine că i le-a spus lui Coldea în faţă.
“Sau prin domnul Maior i le-am transmis”, a precizat ea.
În acelaşi interviu Elena Udrea afirmă că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea lui Kovesi la DNA, dar şi că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.
Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi arată, privitor la declaraţiile făcute vineri de Elena Udrea, că nu este prima oară când cei cercetaţi în dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa ei şi că nu comentează cele susţinute de fostul preşedinte al PMP, recent pus sub urmărire de DNA.
“Nu e prima dată când suspecţii din dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa mea şi nu le comentez”, a declarat Kovesi, prin intermediul biroului de presă al DNA.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro