Muzeu din Irak, devastat de militanţii Statului Islamic: Zeci de statui au fost distruse cu barosul – video
mediafax.ro
Militanţii din organizaţia teroristă Stat Islamic (SI) au devastat un muzeu din Mosul, distrugând cu barosul artefacte vechi de sute de ani, după ce au ars mii de cărţi rare şi manuscrise valoroase din bibliotecile oraşulului irakian, informează CNN.
Într-o înregistrare difuzată de gruparea teroristă se poate observa cum militanţii SI distrug cu ciocanele zeci de statui sau artefacte aflate într-un muzeu din Mosul (Irak).
“Aceste antichităţi aparţin oamenilor care în trecut s-au închinat la ele în loc să-l slăvească pe Allah. Când Allah ne cere să distrugem aceste statui, aceşti idoli şi aceste antichităţi, noi trebuie să ne supunem, chiar dacă ele valorează miliarde de dolari”, a declarat un militant SI.
Tot la Mosul, islamiştii SI au devalizat bibliotecile oraşulului şi au ars mii de cărţi rare şi manuscrise valoroase. Elijah J. Magnier, şeful departamentului de corespondenţi ai cotidianului Al Rai, a dezvăluit pentru The Independent că reprezentanţii Bibliotecii Publice din Mosul au raportat că 112.709 cărţi şi manuscrise, dintre care unele se aflau pe lista de documente rare protejate de UNESCO, au fost distruse de SI.
Ghanim al-Ta’an, directorul Bibliotecii Publice din Mosul, spune că extremiştii SI au demolat clădirea bibliotecii folosind dispozitive explozive.
“Oamenii au încercat să îi oprească pe membrii acestui grup terorist să ardă biblioteca, dar au eşuat”, a declarat o sursă locală pentru IraqiNews.com.
Potrivit altor informaţii apărute în presa regională, militanţii SI au pătruns la început în biblioteca din Mosul şi au făcut un “rug” uriaş în holul principal din cărţi şi texte ştiinţifice, în faţa privirilor îngrozite ale studenţilor.
Un profesor de istorie de la Universitatea din Mosul a declarat că militanţii SI au provocat pagube substanţiale şi în Biblioteca musulmanilor suniţi, în biblioteca veche de 265 de ani a Bisericii Latine a fraţilor dominicani şi la Biblioteca Muzeului din Mosul.
articol preluat de pe
Biblioteca Digitală a Bucureştilor
Statutul bibliotecii
BIBLIOTECA DIGITALĂ A BUCUREŞTILOR este cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în INTERNET.
Comunicatul Comisiei Europene „i2010: Biblioteci Digitale” din 2005-2006 a schimbat modelul tradiţional al serviciilor de bibliotecă, bazat până la acel moment pe împrumutul unităţilor fizice pe care le deţin, promovând înfiinţarea unor biblioteci digitale care organizează colecţii cu conţinut digital şi le face disponibile online, pentru publicul larg.
În vederea atingerii acestor deziderate, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (2006/585/EC[1]) şi concluziile Consiliului European (2006/C 297/01), în fiecare stat membru al Uniunii Europene a devenit necesară crearea unor biblioteci digitale, care să poată oferi un cadru unitar de descriere şi o platformă online de acces public la materialul digital, pe Internet.
În conformitate cu legea curentă a U.E. şi acordurile internaţionale, materialele rezultate din digitizare pot fi făcute disponibile online de către bibliotecile, muzeele şi arhivele care organizează colecţii digitale, numai dacă documentele se află în domeniul public sau cu acordul deţinătorilor de drepturi.
La nivel naţional, prin Hotărârea nr. 1676 din 10/12/2008, s-a aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, componentă a bibliotecii digitale europene – Europeana.eu, activitatea desfăşurându-se pe 4 direcţii: patrimoniu scris (biblioteci), patrimoniu mobil (muzee), patrimoniu audio-vizual (arhive), patrimoniu imobil (monumente, arheologie).
În acest context, Consiliul General a Municipiului Bucureşti a aprobat finanţarea proiectului şi înfiinţarea unui serviciu de specialitate, conform HCGMB nr. 354/2007[2], astfel încât Biblioteca Metropolitană Bucureşti a început organizarea activităţii de digitizare şi de construirea a unei biblioteci digitale – Biblioteca Digitală a Bucureştilor.
BIBLIOTECA DIGITALĂ A BUCUREŞTILOR, denumită anterior Dacoromanica, este dezvoltată în sistemul de management al obiectelor digitale DIGITOOL[3], implementat de Biblioteca Metropolitană din anul 2009, bazat pe tehnologii de ultimă generaţie, precum serviciile web (SOAP), XML, XSD, XSL, ODBC, Unicode şi JPEG 2000 şi suportă şi standardele MARC 21, Qualified Dublin Core, METS, Z39.87-2002 – Tehnical Metadata for Digital Still Images, OpenURL Z39.50 şi OAI-PMH, standarde tehnice şi de interoperabilitate implicite unei biblioteci digitale moderne.
Activităţile de digitizare însumează activităţi de scanare, stocare, prelucrare digitală şi publicare online, şi se desfăşoară în cadrul unui serviciu organizat, cu personal specializat şi instruit în folosirea corectă a echipamentelor şi programelor, cu respectarea standardelor de lucru europene în domeniu.
Descrierea obiectelor digitale se realizează pe baza standardului Dublin Core, specific bibliotecilor digitale, folosindu-se temeni de indexare (subiecte) din mai multe liste de autoritate, şi anume RAMEAU, LCSH şi liste interne.
Prin intermediul Bibliotecii digitale a Bucureştilor, Biblioteca Metropolitană oferă acces la documente digitizate de tip text, imagine, audio sau video, copii digitale fidele ale documentelor aflate atât în patrimoniul B.M.B. cât şi al altor instituţii deţinătoare de fonduri de patrimoniu (Biblioteca Academiei Române, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Muzeul Literaturii Române), urmărindu-se integrarea în comunitatea bibliotecilor digitale europene, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al interoperabilităţii datelor, în cadrul proiectului EUROPEANA (Biblioteca Digitală Europeană).
[1] Citat din Recomandarea Comisiei 2006/585/CE5 privind digitizarea şi accesibilitatea online a materialului cultural şi prezervarea digitală a acestuia:
„Pe 1 iunie 2005, Comisia a prezentat iniţiativa i2010, care caută să optimizeze beneficiile noilor tehnologii informaţionale pentru creşterea economică, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor europeni. Comisia a făcut din bibliotecile digitale un aspect-cheie al iniţiativei i2010. În Comunicarea sa „i2010: biblioteci digitale” din 30 septembrie 2005, ea stabileşte strategia pentru digitizarea, accesibilitatea online şi prezervarea digitală a memoriei colective a Europei. Această memorie colectivă include tipărituri (cărţi, reviste, ziare), fotografii, obiecte muzeale, documente de arhivă, material audiovizual (numite generic în continuare „material cultural”). Ar trebui să fie recomandate statelor membre măsuri de aplicare a acestei strategii folosind Internetul, cu scopul maximizării potenţialului economic şi cultural al patrimoniului cultural al Europei.
Condiţii de utilizare
Accesul la site-ul www.digibuc.ro şi folosirea documentelor digitale postate pe acest site implică recunoaşterea şi acceptarea de către dumneavoastră a condiţiilor impuse de legislația internațională în materie de drept de proprietate intelectuală, implicit a Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, recunoaşteţi şi acceptaţi faptul că toate drepturile privind conţinutul bazelor de date, metadatele şi obiectele digitale revin www.digibuc.ro şi toate documentele digitale postate pe acest site (fişiere conţinând texte, imagini, sunete, şi/sau video în formate de tip JPG, TIF, MP3, MP4, WAV, PDF) pot fi copiate sau tipărite exclusiv pentru studiu propriu sau cercetare şi nu pot fi distribuite sau difuzate pe nici o cale fără permisiunea scrisă din partea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.
Zilnic, începând cu ora 1AM, pentru o perioadă de 3-4 ore, Biblioteca Digitală nu este disponibilă pentru public deoarece sunt efectuate servicii de mentenanţă şi salvare a bazelor de date. (BACKUP). Menţionăm faptul că această activitate este obligatorie deoarece zilnic sunt completate colecţiile digitale prin încărcarea în bazele de date a unor cărţi, publicaţii periodice, cărţi poştale sau ilustraţii. Ne cerem scuze pentru eventualele inconvenienţe şi vă mulţumim pentru înţelegere!
Vă mulţumim de asemenea că sunteţi partenerii noştri şi vă asigurăm de tot efortul nostru pentru a creşte şi diversifica colecţiile digitale pe care vi le punem la dispoziţie!
Contact
Biblioteca Digitală a Bucureştilor este susţinută de Primăria Municipiului București şi dezvoltată de Biblioteca Metropolitană București.
Aveţi o întrebare, o sugestie, un comentariu? Aşteptăm mesajele dumneavoastră la adresa:
contact@digibuc.ro
Biblioteca Metropolitană Bucureşti, sediul serviciilor de specialitate: sector2, str. Viitorului 52, et. 1 şi 2 (în clădire cu filiala Biblioteca Dimitrie Cantemir)
telefon : +4(021)5296537 şi +4(021)5396555
Informatii preluate de pe http://www.digibuc.ro/
Mihail Vlasov, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă
mediafax.ro
Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia nefiind definitivă.
Decizia luată vineri de CAB poate fi contestată la instanţa supremă.
Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.
Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.
Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României susţinea că în dosarul său nu s-a realizat niciodată un flagrant, iar în rechizitoriu procurorii au spus “numai minciuni”, care se vor putea proba la un moment dat.
La ultimul termen, în 18 februarie, el a rugat-o pe judecătoarea Curţii de Apel Bucureşti să-l achite, precizând că, dacă va fi condamnat, aceasta va trăi “cu conştiinţa încărcată toată viaţa”.
În 9 aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcţia de preşedinte al CCIR, pentru trafic de influenţă.
Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul avea calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.
Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretenţiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki şi asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum şi cererea reconvenţională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informaţiilor din dosar.
Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru şantaj, în aceeaşi cauză fiind cercetată şi fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i “că nu este bine ce face” şi că nu ar vrea “să sufere şi copiii altuia”.
cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/mihail-vlasov-condamnat-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-pentru-trafic-de-influenta-13906605?utm_source=Facebook&utm_medium=Cross&utm_campaign=Mediafax