Proiect: Statul să facă, după condamnări la CEDO, acţiune contra magistraţilor care au comis erori
de Eliana Radulescu – Mediafax
Mai mulţi senatori propun ca statul să facă “de îndată”, după condamnarea Românei la CEDO, acţiune în despăgubiri împotriva magistraţilor care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, au săvârşit erorile judiciare.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor are ca semnatari mai mulţi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Crețu, Georgică Severin şi Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapă, Octavian Motoc, Tudor Barbu ( PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu şi Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbacă, Mihai Niţă şi Ilie Năstase (PC) şi László Attila, Pataki Csaba şi Verestóy Attila (UDMR).
Prin iniţiativa legislativă se prevede că “dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui eroare judiciară”.
Potrivit legii în vigoare, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecării procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Iniţiativa mai propune ca, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în urma unei hotărâri irevocabile, “statul se va îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stipulează, în prezent, că, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă ne glijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Prin proiect se mai propune ca termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate aceste cazuri să fie majorat de la un an la zece ani.
În expunerea de motive, iniţiatorii menţionează a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor Publice, prin care se cerea o listă a persoanelor şi a instituţiilor responsabile de condamnarea României de către CEDO în perioada 1990-2014, precum şi cuantumul despăgubirilor plătite de minister în numele statului. În urma acestei solicitări, Ministerul de Finanţe a răspuns că, tinând cont de prevederile legale şi de răspunsul instituţiilor implicate în soluţionarea cauzelor pe plan intern, nu a iniţiat, până în prezent, nicio acţiune în regres.
De asemenea, ministerul subliniază că nu a fost sesizat de CSM pentru promovarea unei acţiuni în regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului.
Valoarea despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice în numele statului este de peste 194 de milioane de lei pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, potrivit instituţiei.
Potrivit Ministrului de Finanţe, în ceea ce priveşte aplicarea acţiunii în regres trebuie să fie făcută “o interpretare istorico-teleologică” a legislaţiei naţionale.
Iniţiativa legislativă urmează să fie dezbătură de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Adio… visul frumos s-a terminat, adio…. povestea noastra s-a incheiat
Senatul a votat impotriva accesului gratuit al populaţiei la legi
foto – legeaonline.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
Senatorii ţării au respins miercuri, 4 martie, cu 70 de voturi ale senatorilor PSD, PLR şi PC, din 107 prezenţi o iniţiativă legislativă prin care se cerea ca cetăţenii României să aibă acces gratuit la legile adoptate de legiuitorii ţării şi publicate în Monitorul Oficial.
Iniţiativa de modificare a Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial (MO) al României aparţine senatorului independent Valeriu Todiraşcu. Acesta propunea eliminarea taxei nr. 4 plătită de cetăţeni pentru accesul la propriile lor legi publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO.
“Guvernul României, prin Monitorul Oficial (MO), va continua să revândă accesul cetăţenilor la propriile lor legi prin menţinerea actualelor patru taxe aprobate de Guvern şi Parlament, respectiv: TAXA nr. 1 plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite către bugetul de stat din care Guvernul finanţează activitatea Parlamentului şi a Monitorului Oficial; TAXA nr. 2 plătită suplimentar de cetăţeni prin taxe şi impozite din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare care plătesc către MO pentru publicarea legilor emise; TAXA nr.3 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să intre în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie; TAXA nr.4 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să vizualizeze legile în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line.”, semnalează Todiraşcu, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.
Potrivit senatorului, iniţiativa legislativă respinsă de senatori nu impune niciun cost în plus pentru modificarea actualei platforme on-line a MO şi nici abonamentele actuale ale MO (instituţie altminteri finanţată din banul public) nu ar avea de suferit, căci vizualizarea pe monitor nu afectează furnizarea în varianta printată pe suport de hârtie sau în varianta electronică, sub formă de fişiere pdf, ce nu vor putea fi descărcate ci numai consultate online.
Todiraşcu mai reaminteşte că “scopul înfiinţării MO nu a fost nicidecum obţinerea de venituri şi profit pe seama îngrădirii accesului şi a cunoaşterii legilor de către cetăţeni, prin taxarea acestora” şi, mai mult Constituţia României statuează clar că “dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit” şi că “autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice.”
“În mod evident legile României reprezintă informaţii de interes public” arată Valeriu Todiraşcu iar MO este o Regie Autonomă subordonată Guvernului, care “prin taxe imorale şi ilegitime îngrădeşte accesul cetăţenilor la legile României.”
În urma respingerii iniţiativei legislative, românii vor continua să plătească către Guvern toate cele patru taxe actuale de acces la propriile lor legi, respectiv:
Taxa nr.1, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul cheltuie bani pentru finanţarea activităţii MO;
Taxa nr.2, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare, care, pentru publicarea în MO a legilor emise, plătesc la rândul lor suplimentar către MO, deci tot din banii cetăţenilor, conform Art. 20 (1) din legea MO: “Cheltuielile determinate de publicarea actelor în MO, părţile I, III–VII, şi a celor prevăzute la art. 6 lit. D se suportă de către emitenţi, pe baza tarifelor aprobate anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Secretariatului General al Guvernului”;
Taxa nr.3, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru a putea intra în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.
Taxa nr.4, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru accesul legilor publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.
Împotriva propunerii legislative a lui Todiraşcu au votat reprezentanţii PSD şi membrii grupului PLR-PC, cu Călin Popescu Tăriceanu în frunte. Urmează votul Camerei Deputaţilor.
Reamintim în context că, recent, în cadrul unui interviu acordat către avocatura.com, judecătorul CSM Cristi Danileţ, atrăgea atenţia că în România s-a ajuns la paradoxala situaţie că nici judecătorii să nu mai cunoască legea.
“Accesul la Justiţie, un acces autentic la Justiţie, nu înseamnă numai accesul la clădirile instanţelor, cum în mod greşit se confundă. Sau accesul la anumite proceduri. Ci înseamnă şi accesul la informaţie. Informaţii legale. Or, în România noi avem două probleme: 1. Legile nu sunt publice. Ele aparţin Statului, legile sunt editate de către Stat, de către Monitorul Oficial, însă ele sunt vândute, inclusiv instituţiilor publice. Sunt vândute. Deci ele nu sunt publicate în mod oficial, de către Stat, la liber, şi să poată fi cunoscute de către populaţie.” a declarat judecătorul Danileţ
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com