EVENIMENT Apple: Ceasul inteligent Apple Watch a fost prezentat publicului. Care este preţul noului dispozitiv
de Anca Dumitrescu – Mediafax, Paula Rusanu – Mediafax
Apple a prezentat luni Apple Watch, primul produs nou al companiei din ultimii cinci ani, un dispozitiv destinat sa facă informaţiile disponibile la încheietura mâinii şi care deschide larg calea dezvoltării pieţei tehnologiei produselor purtabile, relatează Bloomberg.
Ceasul are o faţă care poate fi personalizată şi o baterie cu o durată de functionare de 18 ore, în condiţii normale de utilizare, a declarat directorul general al Apple, Tim Cook, la evenimentul de prezentare organizat la San Francisco.
“Apple Watch este cel mai avansat ceas creat vreodată, un mijloc revoluţionar de conectare cu ceilalţi. Este incredibil de precis, are o faţă traditionala şi una digitală, plina de detalii. Sau o faţă simplă, elegantă, fără nicio cifră. Una care exprimă timpul intr-un fel nemaintâlnit sau una pur si simplu amuzantă”, a spus Cook, aratandu-l pe Mickey Mouse.
Ceasul va putea fi precomandat din 10 aprilie şi va ajunge la cumpărătorii din 9 ţări pe 24 aprilie.
Dispozitivul va avea două dimensiuni, cu un model Sport cu preturi de 349 de dolari şi 399 de dolari, în timp ce versiunea mijloc de gama va avea un pret care porneste de la 549 de dolari. Pretul versiunii high-end a Apple Watch porneşte de la 10.000 de dolari.
Prin dispozitivul smartwatch Cook aduce Apple intr-o noua categorie de produse, prin care vrea sa atraga mai mult utilizatorii in universul digital al companiei.
Ca dispozitiv de monitorizare a sanatatii si a performantelor de fitness, ceasul deschide noi posibilitati in industria sanatatii si creste totodata numarul de aparate care functioneaza cu Apple Pay, noul sistem de plati mobile al companiei.
Pentru a putea functiona pe deplin, Apple Watch, care este prev-zut cu un ecran tactil color, trebuie sa fie conectat cu un iPhone. Ceasul afişează mesaje text si e-mailuri şi oferă functii numite “digital touch”, care permit comunicarea intre ceasuri de acest fel. De asemenea, Apple Watch poate monitoriza informatii legate de sanatate s fitness si sa trimita mesaje de reamintire.
Apple Watch, prezentat pentru prima oara in septembrie anul trecut, este primul dispozitiv nou lansat de companie de cand Cook a devenit director general al Apple, in 2011. Noul produs, alaturi de iPhone-urile cu ecrane mai mari, au contribuit la optimismul investitorilor legat de dezvoltarea Apple, iar actiunile companiei au atins un nivel record in ultimele
saptamani.
Potrivit estimarilor analistilor intervievati de Bloomberg, vanzarile de aparate Apple Watch ar putea ajunge in actualul an fiscal la aproape 14 milioane de unitati.
Piata globala a smartwatch-urilor ar putea creste la 28,1 milioane de unitati in 2015, de la 4,6 milioane unitati, Apple urmand sa captureze 55% din piata, anticipeaza Strategy Analytics.
In prima parte a evenimentului de la San Francisco, Apple a prezentat si cel mai subtire MacBook produs vreodata, de numai 13,1 milimetri. Notebook-ul functioneaza cu cip Intel, are un ecran de tip retina de 12 inci si este disponibil in culorile argintiu, gri si auriu.Noul model de notebook va fi disponibil pe piata din 10 aprilie, cu preturi pornind de la 1.299 de dolari.
Cook a mai anuntat un parteneriat exclusiv al Apple TV cu canalul HBO al Time Warner, precum si faptul ca aplicatia de plati mobile Apple Pay este in prezent sustinuta de 2.500 de banci.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/economic/eveniment-apple-ceasul-inteligent-apple-watch-a-fost-prezentat-publicului-care-este-pretul-noului-dispozitiv-foto-13953884
E cam interzis să fii român în Serbia
infoprut.ro
Românii din Serbia își exercită drepturile oarecum în ilegalitate, iar dacă legile permit cursuri opționale în limba maternă, autoritățile fac tot ce le stă în putință să împiedice orice manifestare de românism.
Recent, statul sârb a început să organizeze cursuri opționale de limba română în localitățile în care locuiesc români. Dacă acum nu mai sunt bătuți pentru că vorbesc pe la colțuri în limba maternă, nu înseamnă că toate lucrurile sunt în ordine, așa cum susține ambasadorul sârb la București, Branko Brancovic, într-un reportaj realizat de TVR despre comunitatea de români din Serbia.
Brancovic citește de pe o foaie de hârtie numărul școlilor în care se predă și o oră opțională de limba română, însă nu menționează că ora este programate la trei ore după terminarea cursurilor, vinerea. Ori că părinții sunt nevoiți să-și ducă copii la școli aflate la distanțe mari față de casă, pentru acest curs opțional. Alte școli sunt mai creative și programează cursurile de limba română în același timp cu alte cursuri interesante pentru elevi, cum ar fi cele de informatică.
Ambasadorul, care citează date guvernamentale, spune că în anul școlar 2014-2015 sunt 10 școli în care românii pot studia limba maternă, la un număr estimat de 250.000 de români, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România. În Valea Timocului sunt peste 150 de sate românești și 48 de localități mixte.
În Serbia nu există nici măcat o clasă în care să se studieze în limba română, despre o școală întreagă nici nu poate fi vorba.
Autoritățile de la București, care se ocupă de românii din jurul granițelor, cunosc situația, deplâng soarta românilor din Serbia și speră la mai bine. De fapt, autoritățile speră că intenția de aderare la Uniunea Europeană a Serbiei va îndrepta situația, că Bruxelles-ul va speria sârbii să acorde drepturile cuvenite minorităților.
Lipsa de acțiune a politicienilor este explicată de faptul că românii din Serbia nu au cetățenie română, deci nu pot vota în alegeri. Unii politicieni și-ar dori chiar să nu mai aibă drept de vot nici românii din diasporă, cu toate actele românești în regulă.
Nici biserica nu o duce mai bine în Valea Timocului. Trecând peste provocările frecvente la care sunt supuși românii care vor o biserică a lor, autoritățile sârbe nu sunt de acord cu construirea vreunei biserici noi pentru români.
Ambasadorul Brancovic spune că statul sârb nu are nicio treabă cu biserica, fiind separată de stat. Astfel, biserica sârbească a încheiat oficial legăturile cu biserica românească, dar autorizațiile de construcție nu pot fi eliberate de primărie dacă biserica sârbească este de părere că românii au suficiente biserici.
Opresiunea duce la creativitate uneori. Astfel, românii din Serbia construiesc garaje în care țin slujbele duminica.
Părinți care vor să-și boteze copiii trebuie ori să meargă kilometri buni până la o biserică românească, ori să-și creștineze copii în biserici sârbești, dar pot folosi doar nume sârbești. Există liste afișate la intrarea în biserică cu nume pe care părinții le pot sa copiilor. Părinților li se refuză botezul dacă vin de acasă cu numele „Octavian”.
Comunitatea de români din Valea Timocului are mai puține drepturi decât au românii din regiunea transnistreană.
articol preluat de pe http://infoprut.ro
Credinţe populare la sărbătoarea Mucenicilor. De ce trebuie să bea bărbaţii 44 de pahare cu vin pe 9 martie, iar cearta este interzisă
Ionela Stănilă – adevarul.ro
Sfinţii 40 de Mucenici. În credinţa populară, ziua celor 40 de Mucenici marca începutul noului an agricol şi mucenicii erau consideraţi spirite ale moşilor şi strămoşilor cărora, la 9 martie, li se făcea pomană. În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin.
Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.
De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.
“În această zi se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, proiereul Călăraşiului.
Sfinţii 40 de Mucenici. Figurine din aluat cu forma cifrei 8
În a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie. În satele din Bărăgan încă se păstrază obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi ritual care se împart copiilor şi sărmanilor. “Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite “sfinţisori” sau “mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii.
“Sfinţisorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.
Simbolismul creştin, reprezentat de forma arhaică
În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac cel puţin 40 de colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.
Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/locale/calarasi/credinte-populare-sarbatoarea-mucenicilor-trebuie-bea-barbatii-44-pahare-vin-cearta-interzisa-1_54f878ce448e03c0fd420dac/index.html