(video-documente) Adevarul despre Crescent
foto si articol – riseproject.ro
Averea lui Dan Voiculescu, mogulul aflat acum în spatele gratiilor, își are rădăcinile în afacerile derulate de statul comunistă cu grupul de firme Crescent. Aceste companii au intermediat o mare parte din exporturile românești cu produse industriale din anii ’80, într-o vreme când Ceaușescu și regimul său au achitat datoria externă a țării cu prețul înfometării populației.
Vă prezentăm acum documente inedite, obținute din mai multe țări, care arată evoluția transfrontalieră și anvergura afacerii Crescent dar care și scot în evidență câteva dintre personajele cheie care au contribuit la crearea imperiului deținut de oligarhul căzut.
Vizionați mai jos și un scurt video care descrie geneza și dimensiunea afacerii Crescent.
OMUL DE MUCAVA
Până la intrarea lui Dan Voiculescu în afacere, în 1982, Crescent era o simplă firmă în orașul-port Pireu din Grecia și avea mai puțin de doi ani de activitate în spate. Prima firmă Crescent din afara Greciei, piatra de temelie a ceea ce avea să devină imperiul de afaceri Crescent, a fost creată în Austria de către un cetățean german, Gert Lichtblau, pe care Voiculescu îl turnase la Securitate cu cinci ani mai devreme. În raportul remis ofițerilor de Securitate în 1977, Voiculescu îl recomanda pe neamț pentru “abordarea unor probleme care vor fi considerate majore”. RISE a relatat deja pe larg despre înființarea companiei din Austria.
Neamțul turnat i-a făcut mai apoi rost românului și de un om de paie:“…era nevoie de un director care să se ocupe de noua firmă. Întrucât eu ca cetățean român nu aveam voie să fiu director al unei firme străine, urma să găsim un director <<de mucava>> pentru Crescent-Cipru, director pe care l-a găsit Gert Lichtblau, un partener de afaceri din Germania. ” spune Voiculescu în cartea sa, “Adevărul despre Crescent” pe care a publicat-o în 2001 în încercarea de a risipi speculațiile făcute pe seama legăturilor dintre Crescent și infama Securitate.Până la intrarea lui Dan Voiculescu în afacere, în 1982, Crescent era o simplă firmă în orașul-port Pireu din Grecia și avea mai puțin de doi ani de activitate în spate. Prima firmă Crescent din afara Greciei, piatra de temelie a ceea ce avea să devină imperiul de afaceri Crescent, a fost creată în Austria de către un cetățean german, Gert Lichtblau, pe care Voiculescu îl turnase la Securitate cu cinci ani mai devreme. În raportul remis ofițerilor de Securitate în 1977, Voiculescu îl recomanda pe neamț pentru “abordarea unor probleme care vor fi considerate majore”. RISE a relatat deja pe larg despre înființarea companiei din Austria.
Personajul de mucava ales de Lichtblau și Voiculescu este un cetățean britanic pe nume John Edgington care în anii ’80 locuia în Austria. În fapt, Edgington l-a înlocuit pe Lichtblau în Crescentul austriac iar mai apoi a devenit director sau chiar acționar într-o multitudine de Crescenturi: în Cipru, Marea Britanie, Statele Unite sau insula Man din Marea Irlandei. Documentele firmelor Crescent pot fi consultate la finalul acestui material.
cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/articol/documente-adevarul-despre-crescent/
27 martie 1938 – La Chişinău, România, s-a desfăşurat festivitatea de aşezare a temeliei statuii regelui Ferdinand I
foto si articol - cersipamantromanesc.wordpress.com
27 martie 1938 – La Chişinău, România, s-a desfăşurat festivitatea de aşezare a temeliei statuii regelui Ferdinand I, statuie pe care urma să o înalţe Asociaţia ofiţerilor de rezervă din Basarabia aflată sub preşedinţia lui Gherman Pîntea.
La 27 martie 1938 la Chişinău, România, s-a desfăşurat festivitatea de aşezare a temeliei statuii regelui Ferdinand I, statuie pe care urma să o înalţe Asociaţia ofiţerilor de rezervă din Basarabia aflată sub preşedinţia lui Gherman Pîntea.
La 16 ianuarie 1937, la comemorarea a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chişinău, un numar de ofiţeri in rezervă (veterani) din Basarabia , sub preşedinţia d-lui Gherman Pântea, asistat de dl. Elefterie Sinicliu ca secretar, organizează Comitetul care a decis ridicarea la Chişinău, prin colectă publică, a Monumentului neuitatului Rege al României Ferdinand I, Întregitorul de Neam şi Ţară.
În concepţia lui Gh. Pântea, statuia Regelui Erou Ferdinand I din Chişinău urma să fie “o pildă de pioasă recunoştinţă în amintirea Regelui ţăranilor, pe care i-a înstăpînit în brazda lor strămoşească şi totodată un simbol de neclintită credinţă în veşnicia pietrei de hotar aşezată la graniţa Nistrului Românesc”.
Comisia pentru edificarea monumentului, alcătuită din edilii Chişinăului, comandantul armatei şi Comitetul, alege locul amplasării monumentului şi anume “în scuarul din faţa palatului mitropolitan, la 6 metri de bordura trotuarului bulevardului Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare şi Sfânt), în faţa monumentului portal al catedralei mitropolitane”.
Macheta monumentului Regelui Ferdinand I, executată de sculptorul român Oscar Han, a fost aprobată de M.S. Regele Carol II-lea a României, iar colectarea rapidă a fondurilor, de la oamenii de bună credinţă din ţară, a permis aşezarea pietrei de temelie la 27 martie 1938.
Manifestaţia prilejuită de acest fapt, de o grandoare naţională, a avut loc prin oficierea slujbei religioase de către Î.P.S. arhiereu Efrim la catedrala din Chişinău (Nihil sine Deo, deviza Casei Regale a României), fiind prezenţi delegaţi de la Orhei, Lăpuşna, Bălţi, etc., elevi ai şcolilor secundare, autorităţile civile şi militari.
Sculptura din bronz, exectată de O. Han, a fost anterior expusă la București, în grădina Ateneului Român spre a fi văzută şi admirată de locuitorii Capitalei. Ulterior, lucrarea a fost plasată la Chişinău pe un soclu de beton placat cu piatră moale. Sculptorul O. Han, autorul mai multor monumente din România în perioada interbelică, este de asemenea autorul monumentului domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, din Orhei (1934).
La 5 februarie 1939, în prezenţa reprezentantului la Chişinău a M.S. Regelui Carol II-lea, d-l. General Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector general al armatei române), a trei miniştri din Guvernul României şi a delegaţilor oficiali ai mai multor provincii româneşti, are loc dezvelirea monumentului.
După slujba religioasă, oficialii desprind culorile ţării de pe monument, după care se intonează Imnul Regal. Mai mulţi inviţati şi gazdele au luat cuvântul pentru a-şi exprima trăirile, iar solemnitatea dezvelirii monumentului a fost difuzată integral, la radio.
Trebuie remarcat că în perioada interbelică în Basarabia au mai fost edificate încă două monumente ale Regelui Ferdinand: la Rezina (1938), sculptor Alexandru Plămădeală şi la Ismail (1938), sculptor Dimitrie-Bârlad.
Un an mai târziu se va instala puterea sovietică care va arunca în aer statuia regelui Ferdinand şi Clopotniţa monumentului portal al Catedralei mitropolitane din Chisinau
După prăbuşrea URSS, Clopotniţa, distrusă de sovietici, a fost restaurată, insa monumentul regelui Ferdinand, nu.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com
Tim Cook vrea să îşi doneze întreaga avere în scopuri caritabile. Câţi bani are şeful Apple
foto – Mediafax
articol – Anca Dumitrescu – Mediafax
Şeful Apple, Tim Cook, intenţionează să îşi doneze întreaga avere în scopuri caritabile, alăturându-se altor miliardari, precum Warren Buffett, care pledează pentru cedarea a cel puţin jumătate din avere, potrivit revistei Fortune.
Cook a declarat revistei Fortune că vrea să doneze averea sa, estimată la 785 de milioane de dolari, după ce va plăti pentru finanţarea educaţiei nepotului său în vârstă de 10 ani.
“Vrei să fii pietricica din baltă care creează undele schimbării”, a spus Cook.
Fortune estimează averea lui Cook , în baza acţiunilor Apple deţinute, la circa 120 de milioane de dolari. Directorul general al Apple mai are în proprietate acţiuni restricţionate al Apple în valoare de 665 de milioane de dolari.
Dezvăluirea făcută de Cook, în vârstă de 54 de ani, este un exemplu al numărului tot mai mare de persoane superbogate interesate de gesturi filantropice.
Miliardarul Warren Buffett încurajează marii miliardari să cedeze cel puţin jumătate din averile lor, din timpul vieţii, prin intermediul campaniei “Giving Pledge”, pe al cărui site figurează fondatorul Microsoft Bill Gates, cel al Facebook, Mark Zuckerberg, şi Larry Ellison, de la Oracle.
Chiar dacă averea lui Cook nu se poate compara cu cele ale lui Gates sau Zuckerberg, ambele de ordinul miliardelor de dolari, şeful Apple speră că va putea să facă o diferenţă.
Cook, care nu este înscris pe site-ul “Giving Pledge”, este cunoscut drept o persoană foarte discretă în ceea ce priveşte activităţile sale caritabile.
În ultimii ani însă a început să vorbească mai deschis despre probleme precum mediul sau drepturile civile. Cook, care a recunoscut recent că este homosexual, a vorbit împotriva discriminării lesbienelor şi homosexualilor, în timpul unui discurs susţinut la admiterea sa în Alabama Academy of Honor, anul trecut.
El a declarat pentru Fortune că a început să doneze bani, pentru diverse cauze, încercând să dezvolte o abordare mai sistematică a actelor filantropice care să meargă dincolo de semnarea unor cecuri.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/