(video) Travel from Daejeon to Sejong by bike (Watch it from the air)

korea

foto – captura facebook.com
video – facebook.com

Aerial view of the bicycle road between Daejeon and Sejong, both cities are located 2~3 hours south of Seoul. Solar panels not only generate power but also provide protection to cyclists from sun and rain. Taken by a drone camera in fall, see the golden rice fields!
*Video courtesy of Sejong

Travel from Daejeon to Sejong by bike (Watch it from the air)

Aerial view of the bicycle road between Daejeon and Sejong, both cities are located 2~3 hours south of Seoul. Solar panels not only generate power but also provide protection to cyclists from sun and rain. Taken by a drone camera in fall, see the golden rice fields!*Video courtesy of Sejong

Posted by Korea Clickers on 24 martie 2015

sursa – https://www.facebook.com

Fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu condamnată la cinci ani de închisoare

Veronica Cîrstoiu

foto – cancan.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Dan Mihăescu, editor: Cristian Anghelache)

Curtea de Apel Constanța a pronunțat, joi seară, o sentință de condamnare la cinci ani de închisoare cu executare împotriva fostei judecătoare a Curții de Apel București (CAB), Veronica Cîrstoiu, pentru luare de mită.

Completul, condus de președintele Curții de Apel Constanța, Adriana Ispas, a pronunțat sentințele de condamnare față de cei patru inculpați acuzați de procurori pentru făptuire, complicitate, fals în înscrisuri și luare de mită, pentru înlăturarea, la 22 februarie 2012, a pedepsei primită de Dinel Staicu, în dosarul de fraudare a Băncii Internaționale a Religiilor (BIR).

Pe baza rechizitoriilor și probatoriilor formulate de procurori, Veronica Cîrstoiu a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, cinci ani de închisoare pentru trafic de influență, trei ani de închisoare pentru înșelăciune, câte un an de închisoare pentru două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și la doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Prin contopirea celor șase pedepse Veronica Cîrstoiu a primit pedeapsa cea mai grea, de cinci ani de închisoare cu executare și doi ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor. De asemenea, instanța a dispus deducerea din pedeapsă a perioadei petrecută în arestul preventiv, de la 10 august 2013 la 2 septembrie 2014.

Magistrații au pronunțat o condamnare de doi ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influență și împotriva fiului fostei judecătoare, Florin Cergan, urmând ca din pedeapsă să fie dedus arestul preventiv de la data de 10 august 2013 la 26 iunie 2014.

În aceeași cauză a mai fost condamnat și avocatul Lucian Băgia, la doi ani de închisoare pentru trafic de influență și un an de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanța a contopit cele două pedepse aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea, de doi ani de închisoare. Curtea de Apel Constanța a suspendat, sub supraveghere, executarea acestei pedepsei, stabilind un termen de încercare de cinci ani.

Marilena Cucianu, inculpat în acest dosar, a primit trei ani de închisoare pentru complicitate la înșelăciune, un an de închisoare pentru două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanța a contopit cele patru pedepse și i-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată, sub supraveghere, stabilindu-se un termen de încercare de cinci ani.

Veronica Cîrstoiu și Marilena Cucianu au mai fost obligate la plata în solidar a sumei de 156.351 lei despăgubiri civile către Curtea de Apel București.

Totodată, Veronica Cîrstoiu a fost obligată și la plata sumei de 120.000 de euro obiectul luării de mită sau echivalentul în lei la data plății, instanța luând act de faptul că suma de 50.000 de euro, obiect al infracțiunii de trafic de influență, comisă de Veronica Cîrstoiu și Florin Cergan, a fost restituită DNA.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/justitie/2015/03/27/constanta-fosta-judecatoare-veronica-cirstoiu-condamnata-la-cinci-ani-de-inchisoare-13-46-10

Culmea globalizării: McDonald’s, simbolul capitalismului american, vinde afacerea din România către un antreprenor rus

McDonald's

foto – zf.ro
articol – Cristina Rosca – zf.ro

Grupul american McDonald’s a vândut businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

De achiziţia McDonald’s au fost interesaţi atât antreprenori locali cât şi străini, însă în final a fost vândut businessul către un antreprenor rus despre care există puţine informaţii. În Rusia businessul este deţinut direct de către americani, însă în România businessul a fost vândut către un rus.

Încheierea acordului urmează să aducă în buzunarele americanilor câteva zeci de milioane de euro. Pe lângă suma obţinută pentru transferul de business, McDonald’s va încasa de la francizat şi procente din cifra de afaceri anuală, care în prezent se apropie de 100 mil. euro. În cazul acestei preluări directorul general – Daniel Boaje – va primi un număr de acţiuni pentru a rămâne în companie şi pentru a se asigura continuitatea businessului, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Americanii au mai încercat să transfere ope­raţiunile locale în mâinile unui francizat în ultimii ani, însă discuţiile nu s-au finalizat. Noul proprietar al businessului va trebui nu doar să plătească procente din vânzări, ci va avea de îndeplinit şi o serie de condiţii, precum un anumit număr de renovări pe an şi un anumit număr de deschideri, spune o sursă apropiată companiei.

Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

Aceasta este strategia companiei în Europa pentru pieţele de mici dimensiuni, cu sub 150 de restaurante. McDonald’s a realizat o mişcare de acest gen şi în America de Sud, când un singur francizat a preluat toate cele circa 1.800 de localuri de pe continent.

Noii proprietari urmează să preia atât activitatea restaurantelor, cât şi spaţiile comerciale şi terenurile pe care McDonald’s le deţine în proprietate în România. Încă de la intrarea pe piaţă, americanii au mizat pe închirierea de terenuri, fie de la primăriile oraşelor, fie de la alţi proprietari, astfel încât astăzi McDonald’s are, potrivit unor surse apropiate companiei, doar aproximativ zece terenuri în proprietate la o reţea de aproape 70 de unităţi.

Tranzacţia înseamnă pentru americani venituri mai mici, dar şi cheltuieli mai mici. Astfel, la nivel de profit, gigantul McDonald’s ar putea avea de câştigat, mai ales că în ultimii ani rezultatele nete ale companiei au fost tot mai slabe pe piaţa locală.

cititi mai mult pe http://www.zf.ro/zf-24/culmea-globalizarii-mcdonald-s-simbolul-capitalismului-american-vinde-afacerea-din-romania-catre-un-antreprenor-rus-14066083