Păstorii polonezi valahi vor să transforme munții Carpați într-un brand, cu sprijinul României
Fotografii: (c) Sebastian Olaru / AGERPRES
Articol: AGERPRES/(editor: Florin Marin)
Trimisul special al AGERPRES, Sebastian Olaru, transmite: Păstorii gorali sau valahi, urmași ai ciobanilor din Valahia care s-au răspândit în întregul arc carpatic, vor să transforme Munții Carpați într-un brand asemănător Alpilor, printr-o mai bună cooperare a păstorilor din toate țările prin care trece acest lanț muntos, inclusiv din România.
Un pas important în acest demers l-a reprezentat prima ediție a Congresului Carpaților, organizată sâmbătă și duminică în localitatea poloneză Ludzmierz. Au participat sute de păstori din Polonia, Cehia și Slovacia și, cu statut de invitat special, o importantă delegație de peste 50 de persoane din România, din regiunile Transilvania și Bucovina, respectiv din județele Sălaj, Cluj, Maramureș și Suceava.
“Evenimentul la care participăm în aceste zile vrea să-i pregătească pe ciobanii din întreaga Polonie să înceapă să lucreze împreună, iar pe voi, românii, v-am invitat ca observatori, pentru a vedea cum cooperăm în regiunea noastră și pentru a arăta că acest gen de cooperare poate exista între toate țările ce se află de-a lungul lanțului Carpaților. Anul viitor vom organiza un eveniment de mult mai mare amploare, numit Sărbătoarea Carpaților, la care vrem să invităm oameni din toate țările. Avem deja un buget din fonduri elvețiene, dar vom utiliza și fonduri proprii. Prima ediție va fi în Polonia, dar dacă lucrurile merg bine vrem să fie organizat, pe rând, în fiecare din țările din Carpați”, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, Maria Kohut, unul dintre principalii organizatori ai congresului.
Maria este soție de cioban din regiunea Zakopane și sufletul mai multe organizații non-guvernamentale care încearcă să promoveze tradițiile valahilor, ciobani emigrați din Valahia românească în întregul arc carpatic.
“Noi, munteni din Polonia, numiți gorali, provenind din Valahia, ocupăm numai 5% din teritoriul Carpaților polonezi, iar numeric reprezentăm numai 2% din populația țării. Dar suntem foarte activi, cu un foarte bun marketing, cu haine, muzică, dansuri specifice și cu produse din brânză recunoscute în întreaga Polonie. Oriunde mergi în Polonia, oamenii știu că noi suntem munteni și că facem o brânză extraordinară și că avem tradițiile noastre, chiar dacă suntem numai o mică parte. Noi toți știm că locuim în Carpați și că strămoșii noștri provin din Valahia, de unde au plecat cu oile în toate țările străbătute de acești munți. Noi știm că identitatea noastră este din rădăcini valahice, avem o istorie comună, tradiții comune, indiferent că ne aflăm acum în Ucraina, Cehia, Slovacia. Dacă suntem pe teritoriul Carpaților, suntem aceeași oameni. Sunt mici diferențe în port sau în limbaj, dar toate cuvintele legate de oi și oierit sunt foarte asemănătoare în toată această regiune”, arată Maria Kohut.
Ea a explicat că se încearcă realizarea unei mai bune colaborări între păstorii din Carpați, prin acțiuni concrete, pe mai multe niveluri, contându-se în aceste demersuri pe sprijinul României, importanța țării noastre fiind subliniată de participarea la evenimentul de la finalul săptămânii a președintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski, prezent sâmbătă la Ludzmierz.
cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/social/2015/04/26/pastorii-polonezi-valahi-vor-sa-transforme-muntii-carpati-intr-un-brand-cu-sprijinul-romaniei-09-41-06
Ziua mondială a proprietății intelectuale
foto – aidslawproject.org
articol – AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiță)
Sărbătorită anual, la 26 aprilie, Ziua mondială a proprietății intelectuale reprezintă un prilej de a promova rolul proprietății intelectuale în încurajarea inovației și creativității.
În această zi celebrăm nu numai forța enormă a creativității umane, ci și drepturile de proprietate intelectuală, care ajută la alimentarea și canalizarea acestei forțe, făcând din ea un important motor al dezvoltării economice, culturale și sociale.
Ediția din 2015, dedicată muzicii are ca moto “Get up, Stand Up. For Music.”. În urmă cu aproximativ patru decenii Bob Marley, o legendă a muzicii, și grupul său “The Wailers” au lansat albumul “Burnin’”, ce includea și piesa “Get Up, Stand Up”. Atunci nu și-au imaginat că ritmurile acestei simple melodii vor deveni atât de populare. Având o conotație socială profundă, ulterior s-a transformat într-un imn internațional pentru apărarea drepturilor omului, menționează site-ul www.wipo.int.
Muzica de care ne bucuram astăzi este rodul inspirației și muncii asidue depuse de oamenii de creație din întreaga lume — cântăreți și compozitori; muzicieni și editori; producători, ingineri și mulți alții. Amploarea și diversitatea rezultă din accesibilitatea fără precedent la diverse genuri și stiluri muzicale, ceea ce ne permite să descoperim aproape zilnic noi forme hibride de muzică. Tehnologiile prin care avem acces la progresele industriei muzicale se schimbă aproape la fel de repede. Descărcarea, cumpărarea sau subscrierea, vânzarea directă de la autorul operei muzicale la consumator — toate opțiunile sunt accesibile. Dezvoltarea tehnologică a condus la apariția unor noi modele de afaceri generând o accesibilitate fără precedent la diferite stiluri și genuri muzicale. De la Opera din Beijing la Filarmonica din Viena, de la Bamako Blues la “Chicago house”, muzica transcende granițele și ne conectează unii cu ceilalți.
În mesajul său, directorului general al Organizație Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), Francis Gurry, menționează faptul că muzica este o parte a unei revoluții extraordinare, care se întâmplă în jurul nostru. Datorită tehnologiei digitale și a Internetului, în prezent avem acces la o ofertă muzicală mai mare decât oricând. Internetul a creat o piață globală și o scenă mondială pentru muzică. În această nouă economie digitală trebuie să avem însă grijă să nu-i pierdem din vedere pe creatori și pe interpreți. Pentru o viață culturală vibrantă este esențial ca toate categoriile de creatori, compozitori, textieri și interpreți să poată trăi decent din muzica lor. Proprietatea intelectuală va juca un rol din ce în ce mai important pe scena internațională.
În cadrul evenimentelor propuse la nivel mondial de către OMPI se înscriu și manifestările care vor avea loc la nivel național și care vor fi organizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Manifestările sunt organizate cu sprijinul Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România — Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Societății Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice (PERGAM) și Societății pentru Drepturi de Autor în Cinematografie și Audiovizual — Societatea Autorilor România din Audiovizual (DACIN-SARA), după cum menționează www.aimr.ro.
Citiţi mai mult pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/26/ziua-mondiala-a-proprietatii-intelectuale-09-51-39
Spații publice fără fum de țigară
articol – causes.com
Premisele demersului meu de a initia o actiune care sa se incheie cu votarea de catre deputatii romani a unui amendament la legea 349 din 2002 prin care sa se interzica fumatul in orice spatiu public inchis, fie el administrat de stat sau aflat in posesia sau in folosinta unor entitati private ( restaurante, cluburi, puburi ) dar si spatii deschise precum parcurile:
1. Fumatul tutunului sub forma de tigarete, trabucuri, pipe, narghilele dauneaza grav sanatatii.
2. Fumatul este diferit de alte obiceiuri daunatoare sanatatii dar permise prin lege ( consumul de alcool, zahar, grasimi in exces ) prin particularitatea lui cea mai importanta, anume faptul ca fumul se imprastie usor in aer si afecteaza, in afara persoanei sau persoanelor care fumeaza, si alte persoane prezente la un moment dat in acelasi spatiu, cu raza de pana la 5-6 metri sau cu orice raza daca vorbim de un spatiu inchis.
3. Aplicarea legilor in vigoare a dus la situatia in care in majoritatea spatiilor inchise cu destinatie publica fumatul este permis, ceea ce le limiteaza nefumatorilor dreptul de a respira aer nepoluat cu fum de tigara si le afecteaza grav sanatatea.
4. Fumatul in spatii publice inchise devine astfel o problema de sanatate publica, dar care poate fi rezolvata relativ usor prin amendarea legii 349 din 2002, acum in vigoare, fara alocarea vreunui buget si cu efecte benefice pe termen mediu si lung.
5. In Romania sunt aproximativ 4,8 milioane de fumatori, adica mai putin de un sfert din populatia tarii.
6. Multe dintre persoanele care sustin propunerea mea de amendare a legii cu interzicerea completa a fumatului in spatii publice inchise sunt persoane care fumeaza.
7. In nici o alta tara din UE nu mai este permis fumatul in spatii publice inchise. Daca Romania doreste sa se alinieze la legislatia UE e necesara modificarea legislatiei privitoare la aceasta problema.
8. Argumentul fumatorilor care isi apara dreptul de a fuma in spatii publice inchise sustinand ca una din libertatile lor este incalcata daca se interzice fumatul in spatiile specificate este nefondat, intrucat nimeni nu se poate bucura de un drept daca exercitarea acelui drept afecteaza sanatatea altor persoane.
9. Fumatorilor nu li se va interzice sa fumeze si se vor putea bucura de exercitarea acestui drept la domiciliul propriu sau al altor persoane care permit practicarea acestui obicei si in spatiile publice ori private cu destinatie publica deschise, daca acestea nu sunt locuri de joaca pentru copii, parcuri, gradini botanice etc.
Semneaza pentru sustinerea acestei propuneri ! Ea inseamna o tara mai curata cu cetateni mai sanatosi, mai aproape de nivelul de civilizatie la care aspira.
SIGN THE PETITION TO
DEPUTATII ROMANI
Cerem deputatilor romani sa aduca Legii 349 din 2002 privind prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun un amendament prin care sa se interzica fumatul in TOATE spatiile publice inchise ( cluburi, restaurante, puburi, sali de sport ) si in toate parcurile, indiferent daca ele sunt prevazute cu locuri de joaca pentru copii sau nu. Acest amendament sa fie votat la adoptarea modificarilor legii mentionate, act legislativ la care Camera Deputatilor este camera decizionala.
Signed,
Marius Vintila