Iohannis a invitat la discuții liderii confederațiilor sindicale
Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Florin Marin, editor: Vicențiu Purcărea)
Președintele Klaus Iohannis i-a invitat joi, la Palatul Cotroceni, pe liderii confederațiilor sindicale “pentru discuții pe teme actuale care privesc dialogul social”, a anunțat Administrația Prezidențială.
Invitația a fost adresată lui Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, Ion Popescu, președintele Confederației Sindicale Meridian, Leonard Bărăscu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România — Frăția, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, și lui Iacob Baciu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România, precizează sursa citată.
Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 11,00.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea I-a)
foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.
În numeroase ţări, Cannabis sativa (Familia Cannabaceae) se cultivă în scop industrial şi alimentar şi, de-a lungul istoriei, părţi variate ale acestei plante au fost utilizate şi în scopuri medicinale.
Cânepa (Cannabis sativa L.) plantă medicinală, cunoscută, astăzi, ca un remediu terapeutic cu proprietăţi deosebite, este acceptată ca fiind una din primele plante cultivate de om. Descoperirile arheologice indică prezenţa ei în activitatea omului încă din perioada 8.000-6.000 î.e.n., iniţial pentru construcţii, îmbrăcăminte şi alimente, ulterior folosită pe larg şi în scopuri medicinale.
Prima atestare a utilizării cânepei, denumită canabis (etimologic, cuvântul îşi are originea de la sciţi şi traci, preluat apoi de grecii antici), este atribuită Chinei.
Chinezii utilizau fibrele plantei pentru fabricarea de diverse ţesături, funii şi hârtie, dar o foloseau şi ca plantă medicinală, cânepa fiind introdusă şi descrisă în lucrarea „Tratametul cu ierburi” – cea mai veche farmacopee chinezească Pen Tsao a împăratului Shennong (2737 î.e.n.), precum şi în alte documente în care fondatorul chirurgiei chineze Hua Tuo (140-208 e.n.) a subliniat rolul ei analgezic.
La egipteni, utilizarea terapeutică a cânepei pentru tratarea unor afecţiuni era cunoscută încă din vremuri străvechi, deoarece este ilustrată în diferite papirusuri Ramesseum III (1700 î.e.n.), în inscripţii ale piramidelor din Memphis (2350 î.e.n.) şi prezentă în rămăşiţe vegetale găsite în diferite sarcofage (1350-1210 î.e.n.).
În secolele VIII-VII î.e.n. planta era cunoscută şi folosită în tratamentul unor boli şi de alte popoare, printre care asirienii şi perşii.
În epoca modernă, în 1839 medicul irlandez William O’Shaughnessy, după mai multe cercetări efectuate la Calcutta în India, a putut demonstra proprietăţile analgezice şi anticonvulsivante ale cânepei.
Primul studiu ştiinţific a fost realizat de Societatea Medicală din Ohio în 1860, iar raportul prezentat a scos în evidenţă o serie de efecte benefice ale cânepei în nevralgii, mialgii, dismenoree, convulsii, dureri reumatice, astm, psihoză postpartum, lipsa poftei de mâncare.
În 1890, neurologul american John Russell Reynolds publica în revista Lancet informaţii privind aplicaţiile medicale ale cânepei în insomnie, migrene, convulsii, stări depresive, dismenoree.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa şi SUA, în diverse laboratoare, se produceau în jur de 30 produse sub formă de extracte şi tincturi pe bază de cânepă pentru aplicaţii medicale în mai multe patologii.
Totuşi, din primele decenii ale secolului trecut, utilizarea cânepei devenea treptat mai puţin răspândită. Motive erau numeroase: apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor sintetice, standardizarea laborioasă şi costisitoare a extractelor de cânepă pentru uz uman, studii ştiinţifice insuficiente privind constituenţii chimici şi mecanismele lor de acţiune, folosirea din ce în ce mai largă a cânepei indiene (Cannabis indica) ca drog în multe ţări puternic dezvoltate.
Astfel, pe parcursul anilor ’50 în SUA, precum şi în alte ţări a fost interzisă folosirea cânepei, deoarece era considerată cel mai violent şi periculos drog pentru sănătatea omului.
Cu toate acestea, cercetarea cânepei (Cannabis sativa) a continuat intens în Anglia şi Canada, iar în Israel a fost descoperit constituentul principal- tetrahidrocanabinol (THC) şi mai târziu şi alţi componenţi farmacologici activi. În felul acesta, cercetări extensive ale literaturii medicale au putut releva potenţialul terapeutic al canabinoizilor, dar şi utilizările numeroase ale cânepei şi a derivaţilor ei sintetici.
sfarsitul partii I-a
partea a-II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045
articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/
(video) ZILE NAȚIONALE: Republica Togo – capitala Lome
foto – ro.wikipedia.org
articol – AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)
Stema Republicii Togoleze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 27 aprilie, Republica Togo sărbătorește Ziua națională – aniversarea proclamării independenței (1960).
Amplasarea Republicii Togoleze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Foto: (c) Mircea ROȘCA / Arhiva AGERPRES
Având o suprafață de 56.785 kmp, Republica Togo este situată în Africa de vest, între Benin (la est), Ghana (la vest), Burkina Faso (la nord), Oceanul Atlantic (la sud)
Lome este cel mai mare oraș din Togo și capitala țării. De-a lungul timpului, orașul a fost supranumit “Parisul Africii”, dar și “Perla Africii de Vest”. Lome este situat în sudul țării, de-a lungul coastei Atlanticului și reprezintă cel mai important port și centru economic al țării. Portul orașului Lome este renumit și pentru oportunitățile de croazieră pe care le oferă.
Principalele produse exportate prin acest port sunt miezul de palmier, bumbacul, cacao, cafeaua și copra — adică miezul uscat de nucă de cocos. O mare parte dintre produsele exportate au ca destinație țări ca Ghana, Mali, Nigeria, Burkina Faso.
Potrivit turistik.ro, Lome se află în Golful Benin și cuprinde un patrimoniu arhitectural bogat al vremurilor coloniale germane, portugheze și britanice. Orașul Lome reprezintă un amestec de tradițional și modern.
Potrivit infotour.ro., orașul Lome a fost fondat în secolul al XVIII-lea sub numele de Bey Beach. Climatul din Lome este în general tropical, cu temperaturi ce se încadrează între 23 și 30 de grade. Există două sezoane ploioase, primul între aprilie-iulie și al doilea în perioada septembrie-noiembrie.
Lome este renumit pentru piețele sale numeroase, în special cele cu obiecte folosite pentru ritualuri wodoo, ca Fetish Market. Principalele obiective turistice ale orașului sunt: Piața Mare a orașului Lome, Palatul Congresului, Muzeul Național din Togo, Catedrala din Lome.
Piața Mare este situată în centrul orașului Lome și se întinde pe trei etaje. Aici au loc o serie de concerte live, în aer liber, de muzică tradițională africană. La Palatul Congresului se poate vizita Muzeul Național din Togo unde există colecții de bijuterii, instrumente muzicale, păpuși, ceramică, arme și obiecte de artă. Muzeul Național din Togo a fost construit în anul 1975 și prezintă o colecție interesantă de articole etnografice, culturale sau artistice. Catedrala orașului a fost construită în anul 1905 în stilul arhitectural gotic.
Plajele orașului Lome sunt pline cu nisip și, pe alocuri, sunt umbrite de palmieri. În anul 2002, Lome a fost vizitat de aproximativ 50.000 de turiști, însă această cifră nu a crescut foarte mult de atunci.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/