Ziua mondială a râsului
Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/ (DOCUMENTARE—Dumitrescu Daniela, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Ziua mondială a râsului se celebrează în acest an la 3 mai. Sărbătorită pentru prima dată în India, în prima duminică a lunii mai, această zi a câștigat repede teren, astăzi, fiind marcată cu multă voie bună în numeroase orașe de pe toate continentele. Evenimentele includ spectacole cu clowni, picturi pe față, prezentări de povești, teatru de păpuși, concursuri de baloane, orice eveniment care poate aduce zâmbetul și bucuria în sufletul oamenilor.
Propunerea de a sărbătorii această zi a venit de la doctorul indian, Madan Kataria, care a susținut că râsul sporește capacitatea de concentrare și rezistența la efort, crește încrederea în propria persoană și îmbunătățește relațiile cu cei din jur. Ideea a prins contur în 1995, când savantul a scris un articol intitulat “Laughter, the Best Medicine” (“Râsul, cel mai bun medicament”), bazat pe studii științifice care garantau beneficiile râsului asupra sănătății mentale și fizice. În loc să publice articolul, s-a dus într-un parc și a ținut o prelegere în fața trecătorilor.
A fost un fel de sondaj de opinie privitor la înființarea unui Club de râs (“Laughter Yoga Clubs”). Cei interesați au fost invitați să se așeze în cerc și fiecare să spună cea mai reușită glumă pe care o știa. Au hotărât să se întâlnească în același loc, a doua zi, și tot așa, timp de o lună. Toți cei prezenți au remarcat îmbunătățirea stării de spirit, a relațiilor cu cei din jur, sporirea capacității de concentrare și rezistență la efort, precum și creșterea încrederii în propria persoană. Acesta a fost primul Club de râs, care a început cu doar cinci oameni într-un parc public din Mumbai și s-a dezvoltat într-o mișcare de nivel mondial ce cuprinde, în prezent, peste 6.000 de “Laughter Yoga Clubs” în peste 60 de țări, potrivit www.laughteryoga.org. Cursanții nu practică râsul terapeutic în spații închise, ci în aer liber, în parcuri, grădini sau intersecții, pentru a atrage și alți adepți ai originalului mod de tratament.
Astfel de cluburi își desfășoară activitatea în Statele Unite ale Americii, Canada, Europa, Australia, Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est, China și Africa. Acest nou concept a fost foarte bine primit și apreciat de publicații de prestigiu, precum revista “TIME”, “National Geographic”, dar și “Wall Street Journal”. A fost prezentat și de canalele de televiziune CNN, BBC și în “Oprah Winfrey Show”.
Madan Kataria a organizat, la 11 ianuarie 1998, prima Zi mondială a râsului, în cadrul căreia 10.000 de membri ai cluburilor au râs timp de câteva minute și au arătat lumii întregi că își “iau râsul în serios”. Ziua mondială a râsului a fost fixată pentru prima zi de duminică din mai, când afară este mai cald.
În calendarul anual, mai există o zi dedicată râsului denumită Ziua mondială a zâmbetului, inițiată de Harvey Ball, un artist comercial, de la Worcester, Massachusetts.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Ziua Mamei
Foto: (c) Constantin DUMA / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Andreea Onogea)
Ziua Mamei se sărbătorește, în mod oficial, începând cu anul 2010, în prima duminică a lunii mai, respectiv la 3 mai anul acesta.
A fost instituită prin Decretul 1468 pentru promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Mamei, semnat de președintele României, Traian Băsescu, la 13 octombrie 2009 și publicat în M.O. 694/15 octombrie 2009.
Prin același Decret, a fost promulgată și Legea pentru instituirea Zilei Tatălui, care se sărbătorește, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai.
Legea a fost dezbătută și aprobată în Camera Deputaților la 29 septembrie 2009. Inițiativa pentru instituirea acestor două sărbători a avut-o, în luna iunie 2009, Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA), precum și un grup de opt parlamentari.
Prin sărbătorirea Zilei Mamei este subliniată importanța acesteia în viața de familie și în universul copilului. Până în anul 2009, România era printre puținele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii — 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificații.
La nivel mondial, în decursul anului, această zi este marcată la aproximativ 24 de date diferite, printre care la 8 martie (când este celebrată și Ziua Internațională a Femeii) și la 21 martie (prima zi de primăvară), când este aniversată în peste 10 țări. Ziua Mamei este, de regulă, sărbătorită în a doua duminică a lunii mai, de circa 70 de state ale lumii: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveția, Turcia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, țările baltice, statele din America de Sud, țările nordice.
În România, o femeie devine mamă la fiecare 2 minute și 40 de secunde. Anul 2013 a fost anul cu cele mai puține nașteri de când există România ca stat modern, iar pentru anul 2015 s-a estimat o scădere a numărului mamelor, pentru al cincilea an consecutiv, sub pragul de 200.000.
Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistică, la 10 aprilie 2015, în luna februarie 2015, numărul născuților-vii a fost mai mic cu 217, față de aceeași lună din anul precedent, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 2.506 mai mare față de luna februarie 2014. Datele INS arată, totodată, că, în luna februarie 2015, numărul nașterilor și numărul deceselor au scăzut față de luna ianuarie 2015, la fel și numărul deceselor copiilor sub un an.
Mamele, beneficiază, potrivit OUG 158/2005 și OUG nr. 148/2005, de concediu de maternitate care însumează 126 zile calendaristice și de concediu de creștere a copilului până la 2 ani (3 ani în cazul copilului cu handicap). Indemnizația de maternitate se calculează ca 85% din media veniturilor nete pe ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, respectându-se însă pragurile de minimum 600 lei și maximum 1.200 lei. În cazul copiilor născuți după 1 ianuarie 2011, se aplică OUG nr. 111/2010, ce dă dreptul mamelor să aleagă fie pentru varianta amintită, fie pentru concediu creștere copil până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului, cu o indemnizație lunară de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, care nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei.
cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/05/03/ziua-mamei-10-53-04
Ziua internațională a permaculturii
Foto: (c) www.permacultureday.org
Articol: AGERPRES/ (Documentare — Dumitrescu Daniela, editor: editor: Horia Plugaru)
În 2015, la 3 mai se marchează Ziua internațională a permaculturii. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în urmă cu șase ani, în prima zi a lunii mai, fiind o inițiativă locală australiană. Ea a devenit foarte repede cunoscută la nivel mondial celebrându-se, în prezent, în peste 35 de țări.
În acest an, tema zilei este “În sprijinul sol!”. Este celebrat în această zi și anul 2015 ca An Internațional al Solurilor declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 68/232 în 2014. Un sol sănătos este important pentru sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor și reprezintă baza pentru dezvoltarea vieții pe Pământ. Solul ne dă hrană, apă curată, aer curat, tratamente medicale, fibre, combustibil și este, de asemenea, un regulator de climă. Milenii de agricultură și alte activități umane au pus în pericol solul, degradându-l. Astăzi, aproape o treime din suprafața planetei este clasificată ca desert și un sfert din totalul terenurilor agricole s-au pierdut. Solul vegetal rămas este epuizat și ar putea dispărea în următorii 60 de ani, se menționează pe www.permacultureday.org. Vestea bună este că ne putem reabilita solurile degradate și, în același timp, putem rezolva și alte provocări globale.
Ziua internațională a permaculturii este o zi prin care se urmărește conștientizarea oamenilor privind acțiunile prin care pot contribui reabilitarea și reconstrucția ecologică a solurilor, pornind de la acțiuni individuale în propriile grădini și comunități. În întreaga lume au loc acțiuni pentru permacultură: case deschise, grădini și ferme, ateliere educaționale, prezentare de filme, care ne oferă o oportunitate de a experimenta permacultura pe teren și de învăța de la practicanți.
Permacultura este un sistem de design pentru o viață durabilă, care s-a dezvoltat în Australia în anii 1970, iar, în prezent, este practicat de milioane de oameni din întreaga lume. Termenul de permacultură derivă din agricultura (sau cultura) permanentă. Plecând de la sistemul de proiectare de tip agro-ecologic, permacultura s-a dezvoltat la scară internațională. Printre altele, conceptul presupune crearea, prin diferite metode, a unui sistem care se autosusține. Permacultura devine tot mai mult o formă de arhitectură a naturii, precum și o instituție informală a idealurilor sociale alternative. În esență, permacultura are în vedere conservarea planetei Pământ într-un stadiu ce permite omului un trai decent și, în același timp, crearea și menținerea unor relații între oameni bazate pe întelegere, respect, cooperare, etc precum și pe împărțirea echitabilă a resurselor.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/