(video) Aristotel
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. – d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.
Portretul lui Aristotel, sculptură de Lysippos, Muzeul Luvru – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea și bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratică.
Rămas orfan de copil, Aristotel își petrece primii ani la Stagira și Pella, iar la 17 ani intră în Academia lui Platon, unde rămâne 20 ani, mai întâi ca elev apoi ca profesor; după moartea lui Platon, în 347 î.Hr., a plecat la Assos, în Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este începutul unei serii de călătorii pentru cunoașterea și studiul formelor de stat și de conducere existente la acea perioadă. În 343 î.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desăvârși educația tânărului Alexandru (cel care avea să rămână în istorie ca Alexandru cel Mare). În ceea ce privește înfățișarea sa, se știe că avea ochii mici, picioare subțiri, vorba cepeleagă, însă avea îmbrăcăminte plăcută, tunsoare minunat de îngrijită și inele cu pietre scumpe de o rară frumusețe. Referitor la viața sa personală se afirmă că s-a îndrăgostit de amanta (concubina) prietenului său, s-a căsătorit cu ea, și-i aducea daruri care se aduceau doar divinităților. În 340 î.Hr. s-a întors la Stagira, dar nu pentru multă vreme. Pacea impusă de Macedonia cetăților grecești i-a dat prilejul să revină la Atena, unde a înființat propria lui școală – Liceul (Lykeion sau școala peripatetică), școală ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani și își va continua neobosit cercetările. În 323 î.Hr., odată cu moartea lui Alexandru, la Atena a răbufnit vechea dușmănie față de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, în insula Eubeea, unde a murit un an mai târziu. La conducerea școlii îi succede Theofrast, cel mai important discipol al său.
Platon şi Aristotel de Raphael – foto preluat de pe – ro.wikipedia.org
Ca și magistrul său, Aristotel a scris foarte mult, iar scrierile sale au ca și autorul o istorie interesantă. Ele au fost redescoperite treptat, dintre care Poetica abia în perioada Renașterii, deci unele dintre ele pot rămîne necunoscute și pînă în prezent. După moartea lui Teofast, urmașul lui Aristotel la conducerea școlii, lucrările marelui filosof sunt duse în Asia Mică, unde putrezesc în subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 î.e.n. În 86 î.e.n., sunt aduse la Roma și ajung mai târziu până la Andronicus din Rodos. Vastul sistem filosofic și științific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logică, teologie, politică, estetică, fizică, astronomie, zoologie etc.) și profunzime, a stat la baza gândirii medievale creștine și islamice și a fost axul culturii Occidentului până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrări care îi sunt atribuite (Diogenes Laertios menționa 145), s-au păstrat 47.
articol preluat de pe http://ro.wikipedia.org/
Mari Savanti: Aristotel
(TV Documentare)
sursa – https://www.youtube.com
Româna, a doua limbă vorbită în birourile Microsoft
foto foto preluat de pe emigrantul.it
articol preluat de pe independent.md
România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei şi nu mai este un secret pentru nimeni că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume, a declarat, luni, Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ din cadrul Departamentului Comerţului din SUA, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică, desfășurat la București.
„Am onoarea să însoţesc în aceste zile la Bucureşti o delegaţie din care fac parte companii de prestigiu din SUA, de la IBM şi Microsoft până la Hewlett Packard. Statele Unite ale Americii văd multe oportunităţi în dezvoltarea unor relaţii în domeniul ciber security cu România. Vrem să creăm un spaţiu de internet cibernetic mult mai sigur. Una dintre cele mai bune căi pentru a ajuta România să-şi protejeze reţelele este să continuăm implementarea de noi proiecte. România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei. Şi, când spun asta, dau doar un exemplu: aici avem Bitdefender, o companie din România care a lansat o soluţie revoluţionară de securitate cibernetică numită Box, destinată strict utilizatorilor casnici. Ştim deja că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume”, a subliniat Andrews, citat de Agerpres.
Reprezentantul Departamentului Comerţului din SUA a precizat că, pentru o dezvoltare a parteneriatelor cu România, este important să nu fie impuse legi care să stopeze inovarea.
„Există mult loc pentru creştere în dezvoltarea parteneriatelor dintre România şi SUA. Pentru asta, e foarte bine să nu impunem legi care să oprească interoperabilitatea sau să ţină în loc inovarea. Guvernul şi industria trebuie să conlucreze foarte bine. Cyber security este un loc unde putem să asigurăm o prosperitate comună pentru ambele ţări”, a afirmat oficialul american.
Summitul de la Bucureşti aduce, în acelaşi loc, oficiali guvernamentali, companii şi specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul public şi privat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Statele Unite ale Americii şi România.
articol preluat de pe http://independent.md/
Elevii români au luat şase medalii la Olimpiada Internaţională de Chimie
foto preluat de pe adevarul.ro
articol preluat de pe Mediafax
Elevii din lotul olimpic de chimie al României au cucerit şase medalii – două de aur, trei de argint şi una de bronz -, iar unul dintre medaliaţii cu aur a obţinut punctajul absolut, la cea de-a 49-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată la Erevan.
Cea de- a 49-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie “Dimitri Mendeleev” s-a desfăşurat în perioada 3 – 10 mai, la Erevan.
Medaliile de aur au fost obţinute de Dumitru Călugăru (punctaj absolut), elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, şi Andrei Iliescu, elev în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Amândoi au fost laureaţi cu aur şi la ediţia precedentă.
Medaliile de argint au intrat în posesia următorilor elevi: Paul Haidu-Gerea (clasa a X-a/ Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa), Cristian Robert Râclea (clasa a XI-a/ Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galaţi) şi Silvestru-Alexandru Big (clasa a XII-a/ Colegiul Naţional “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului).
Medalia de bronz i-a revenit lui Tiberiu Alexandru Pană, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti.
Competiţia presupune parcurgerea a trei probe, timp de cinci ore, dintre care două probe teoretice şi una practică/experimentală, toate cu grad de complexitate extrem de ridicat. Prima probă teoretică a cuprins opt probleme obligatorii, iar a doua a avut ca obiectiv rezolvarea unei probleme (la alegere dintr-un set de trei) pentru fiecare din cele cinci secţiuni incluse: chimie fizică, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie analitică.
La această ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie “D. Mendeleev” au participat 95 de elevi din 15 ţări.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/