Elevii români au obținut șapte medalii și o mențiune la Olimpiada Internațională de Fizică a țărilor din Asia
Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu)
Echipa României a obținut șapte medalii – trei de aur, două de argint și două de bronz – și o mențiune la cea de-a XVI-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Fizică a țărilor din Asia/APHO care s-a desfășurat, în perioada 3-11 mai, la Hangzhou.
“Medaliați în 2014 cu argint, Dan Ștefan Eniceicu elev în clasa a XI-a, Tudor Costel Crețu elev în clasa a XI-a și Cristian Alexandru Frunză elev în clasa a XII-a au cucerit acum medaliile de aur. Medaliile de argint au fost obținute de Ileana Rugină (clasa a XII-a) — mențiune la ediția precedentă — și Andrei Raduc (clasa a XII-a), iar cele de bronz de Gabriel Găitan (clasa a XII-a) și Mălin Stănescu (clasa a XI-a). Ovidiu Mihai Popa (clasa a XI-a) a fost distins cu mențiune. Toți cei opt elevi laureați studiază la Liceul Internațional de Informatică din București”, informează un comunicat de presă al Ministerului Educației remis marți AGERPRES.
Potrivit sursei citate, pregătirea olimpicilor a fost asigurată de profesoarele Rodica Ionescu și Delia Davidescu, precum și de cadrele didactice care au luat parte la stagiul de pregătire și selecție a lotului de fizică, provenite atât din unități de învățământ preuniversitar, cât și din facultățile de fizică din București, Iași, Craiova și Cluj-Napoca.
Competiția este destinată exclusiv statelor de pe continentul asiatic, România fiind singurul stat din afara acestui spațiu invitat să participe în semn de recunoaștere și apreciere a rezultatelor deosebite obținute în fiecare an la Olimpiada Internațională de Fizică.
“Delegația României a fost condusă de Delia Davidescu de la Liceul Internațional de Informatică din București și Sebastian Popescu, conferențiat universitar doctor și decan al Facultății de Fizică din cadrul Universității ‘Al.I. Cuza’din Iași”, a precizat MECȘ. AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
(video) Dosar de politician: Țara cu autostrăzi de hârtie. Ministrul Rus nu are timp, are curaj
Ioan Rus – foto captura video youtube.com
articol – B1 TV
România este țara cu cele mai multe autostrăzi construite pe hârtie din Europa și cine știe chiar din lume. Evident, vinovat de situație nu este în totalitate Ioan Rus, ministrul Transporturilor, instalat în funcție de aproape 1 an.
Astăzi vi-l prezint așadar pe ministrul Rus dar dintr-o perspectiva inedită: aceea a ministrului care vrea să facă treabă dar care nu va avea șansa să o ducă la capăt. Impotența politicienilor români poate fi văzută cel mai bine în domeniul infrastructurii. Dacă celelalte domenii, cum ar fi finanțele sau economia, pot fi fentate din statistică, aici- cu drumurile – este simplu: ai drumuri sau nu ai drumuri?
România nu are drumuri deși s-au cheltuit circa 10 miliarde de euro în ultimii 6-7 ani. Evident, acești bani au fost încasați. Și evident, în afacerile cu drumuri vorbim de corupție la nivel inalt. Aproape toți mogulii asfaltărilor din țară au dosare penale pentru evaziune fiscală, vor urma și megadosare de corupție.
Până atunci, noi tot nu avem drumuri. Ioan Rus este un domn bine intenționat și care în teorie știe ce să facă. Ghinonul său este că nu are timp și dacă va reuși totuși să facă ceva este important să demareze câteva proiecte de autostrăzi care vor fi terminate de alte guverne- asta în cel mai fericit caz.
Însă Rus, ca și alți predecesori, cum ar fi Dan Șova, a venit și a desenat pe hârtie diverse proiecte de infrastructură. Șova a desenat, înaintea lui au desenat și Ramona Mănescu, și Relu Fenechiu și Ovidiu Silaghi sau Anca Boagiu. Cu mențiunea că Boagiu va da drumul la câteva șantiere importante.
Problema cu acest așa-zis desenat de autostrăzi este următoarea: Uniunea Europeană îți dă bani pentru infrastructură numai dacă planul făcut de ministerul Transporturilor coincide cu coridorul 4 european de transporturi.
Pentru că în Europa există o strategie integrată și nu te poți apuca să construiești șosele de capul tău, cum obișnuiesc românii să facă de obicei. În România, drumurile s-au construit în funcție de cine era mai șmecher în Guvern.
Dacă moldovenii au fost influenți, atunci Hrebenciuc și Sechelariu au umplut Moldova de drumuri județene, dacă erau deștepti puteau face o autostradă Iași- București. Când au venit ardelenii la putere, au împânzit Transilvania de tot felul de așa- zise bucăți de autostradă.
Dacă erau deștepți ardelenii- portocalii, terminau în orice condiții autostrada Transilvania, adică uneau Bucureștiul cu Oradea prin Brașov. Ioan Rus s-a chinut și a făcut un master plan de transport pe care l-a trimis Uniunii Europeane spre aprobare.
UE a respins inițial acest master plan iar acum câteva zile ministerul Transporturilor a retrimis un alt plan revizuit. De ce ne-au respins europenii master planul nu este clar pentru că ministrul Rus nu a ieșit să ne explice! Cert este că, din acest masterplan reiese că România vrea să construiască 1300 de km de autostradă în valoare de 13,7 miliarde de euro. Alte 10 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru realizarea a 1800 de km de drumuri expres.
cititi mai mult pe http://www.b1.ro/stiri/politica/dosar-de-politician-tara-cu-autostrazi-de-hartie-ministrul-rus-nu-are-timp-are-curaj-video-111080.html
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
(video) În urmă cu 19 secole era inaugurată Columna lui Traian
foto si articol preluate de pe descopera.ro
Pe 12 mai 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian.
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.
Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).
Columna lui Traian
Personajul principal este împăratul Traian, artistul care a conceput conţinutul, dar modul de succesiune al scenelor
Se crede că Traian apare în 58 de scene, în care îşi asumă rolul de princeps (şef al statului): vorbind armatei, primind ambasade sau pe daci care i se supun, întâmpinat de armate sau de oamenii din proviciile pe unde a trecut venind spre Dacia, sau ca în calitate de conducător suprem al armatei, participând direct la război, la pregătirile de luptă din zona de conflict, în faţa armatei în marş, ţinând consilii de război, inspectând construcţii-fortificaţii, poduri, asistând la lupte, răsplătind armata. Un singur relief îl prezintă participând direct la bătălie. Impăratul călare, cu mantia fluturândă, este înfăţişat în chip de cavaler trac.
Decebal este reprezentat cu certitudine în trei scene, cea a luptei de la Tapae, cea a păcii când daci îngenunchiază în faţa lui Traian şi doar Decebal, în spatele lor, rămâne în picioare, şi cea a sinuciderii lui. Lângă un copac regele dac duce spre gât o sabie curbă.
Sursă: Muzeul Naţional de Istorie a României // dr. Lucia Marinescu
Articol preluat de pe http://www.descopera.ro/
COLUMNA LUI TRAIAN
sursa – https://www.youtube.com