Cerem arestarea celor 7 baieti violatori din Vaslui!
foto si articol – petitieonline.com
Nu ezitati sa DISTRIBUITI PETITIA!
Nu trebuie sa stam fara sa facem nimic cand vedem ca legislatia este calcata in picioare de anumiti judecatori.
Vreti o tara corecta spuneti-va parerea!
Parerea noastra conteaza!
Nimeni nu isi doreste sa fie in situatia in care a fost respectiva fata!
Iar “ironiile” celor 7 si ale famililor lor dau dovada de nesimtire (este frumos spus).
Trebuie sa fie pedepsiti conform legislatiei in vigoare, si trebuie sa primeasca sentinta maxima pentru aceasta fapta.
Spuneti-va parerea!
SEMNAȚI PETIȚIA AICI http://www.petitieonline.com/cerem_arestarea_celor_7_baieti_violatori_din_vaslui
Psihologii spun că fata violată de şapte tineri va resimţi traumele chiar şi peste ani
articol – stiri.tvr.ro
20 iulie 2015
Au şocat o ţară întreagă, mai puţin acea parte a României în care a avut loc nenorocirea. Şapte tineri din Vaslui au violat o tânără de 18 ani până a leşinat. Chiar şi după 8 luni, victima este în continuare pusă la zid de locuitorii unui judeţ unde au loc cele mai multe infracţiuni sexuale. Iar agresorii sunt liberi acum “graţie” unui sistem de justiţie plin de hibe.
Oamenii din comuna Văleni, unde locuiesc cei şapte tineri, spun că fapta lor a fost o simplă “greşeală”.
Suspecţii sunt liberi acum. Magistraţii au decis să fie cercetaţi sub control judiciar. Au doar câteva interdicţii. Să nu meargă în baruri, în parcuri sau să participe la evenimente publice. În plus, li s-a interzis să ia legătura cu victima lor sau cu martorii.
Tânăra încearcă să treacă peste această traumă, dar nu îi va fi uşor, cred psihologii.
Vecinii din satul ei, Muntenii de Sus, spun că fata nu prea mai iese din casă. Trebuia să dea bacalaureatul, însă nu a reuşit să promoveze la câteva materii.
Peste 70 de mii de oameni din toată ţara au semnat o petiţie online şi cer arestarea tinerilor cercetaţi pentru viol şi lipsire de libertate.
Instanţa va avea ultimul cuvânt. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, tinerii riscă să stea după gratii între 5 şi 12 ani.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Cine sunt judecătorii care i-au eliberat pe cei şapte violatori din Vaslui. Magistrat, în motivarea de eliberare: „Pericolul social concret s-a diluat“
articol – Simona Voicu – adevarul.ro
21 iulie 2015

Judecătorul Georgina Moldovan a fost cea care a decis eliberarea celor trei violatori care şi-au recunoscut faptele – foto – adev.ro
Adevărul continuă campania „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“. Astăzi vă prezentăm cine sunt magistraţii care au decis plasarea în arest la domiciliu a celor şapte tineri din Vaslui acuzaţi că au violat o elevă până la leşin.
„Adevărul“ a demarat o campanie numită „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“. Timp de două săptămâni, vom dezbate unul dintre cele mai scandaloase cazuri de violenţă din ultimii ani care a cutremurat România: povestea elevei din Vaslui care a fost violată de şapte tineri. În prezent, violatorii sunt liberi.
Scopul campaniei „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“ este de a fi alături de victima pusă la zid, condamnată chiar de oamenii din comuna violatorilor, dar şi de a arăta hibele unui sistem de justiţie care, în judeţul cu cele mai multe infracţiuni sexuale, lasă în libertate şapte indivizi care au batjocorit o tânără. Astăzi vă prezentăm cine sunt judecătorii care i-au eliberat pe cei şapte violatori.
Trei au recunoscut
Burada Silviu (21 ani), Avadanei Silviu (22 ani), Bolboceanu Petrică (23 ani), Burlacu Paul Andrei (28 ani), Surleac Ioan (20 ani), Rotaru Alin Dumitru (18 ani) şi Boicu Ionuţ Bogdan (21 ani) au fost trimişi în judecată pe 8 decembrie 2014, sub acuzaţia de viol şi lipsire de libertate în mod ilegal. Toţi cei şapte au fost arestaţi preventiv.
Pe 2 aprilie, trei dintre inculpaţi – Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru şi Surleac Ioan – au anunţat că recunosc acuzaţiile aduse şi doresc să fie judecaţi prin procedura simplificată. Cei trei au semnat acordul de recunoaştere, iar ulterior judecătorul de caz a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.
Ceilalţi patru violatori rămaşi după gratii au contestat imediat menţinerea stării de arest preventiv, iar Judecătorii Tribunalului le-au dat câştig de cauză, dispunând şi în cazul lor plasarea în arest la domiciliu.
Ambii judecători au părăsit Vasluiul
Georgina Moldovan (Judecătoria Vaslui) şi Viorel Munteanu (Tribunalul Vaslui) sunt cei doi magistraţi care au decis plasarea în arest la domiciliu a celor şapte tineri din Vaslui acuzaţi că au violat o elevă în noiembrie 2014. Prima dintre cei doi magistraţi, Georgina Moldovan, este cea care a decis pe 2 aprilie eliberarea din arest preventiv a celor trei indivizi care şi-au recunoscut faptele. O săptămână mai târziu, Viorel Munteanu a dispus eliberarea din arestul Poliţiei şi plasarea în arest la domiciliu şi a celorlalţi patru inculpaţi care nu şi-au recunoscut faptele.
Amândoi magistraţii erau catalogaţi drept printre cei mai titraţi „penalişti“ vasluieni, Georgina Moldovan fiind Preşedintele Judecătoriei Vaslui la data pronunţării hotărârii, iar Viorel Munteanu – preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului Vaslui. Amândoi judecătorii au părăsit Vasluiul după decizia de înlocuire a măsurii arestării preventive a celor şapte violatori.
La o săptâmână după pronunţarea controversatei hotărâri, pe 7 aprilie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat numirea Georginei Moldovan în calitate de personal de instruire propriu, cu normă întreagă, la Şcoala Naţională de Grefieri (SNG), în cadrul departamentului de formare profesionala continuă, la disciplina Procedură Penală. Anterior, Georgina Moldovan a solicitat CSM demisia din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Vaslui. Plenul CSM a aprobat atât demisia din funcţia de preşedinte, cât şi detaşarea judecătorului Georgina Moldovan în cadrul SNG, pentru o perioadă de trei ani, începând cu data de 1 mai 2015, cu posibilitatea prelungirii detaşării cu încă trei ani.
Georgina Moldovan ocupa funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Vaslui din iulie 2013
cititi mai mult pe: adevarul.ro
(Web Daniela) Democrație Directă România
foto – facebook.com/groups/DemocratieDirecta/
articol – Web Daniela – facebook.com
18 iulie 2015
Scopul nostru este de a informa pe romani de ceea ce este :
1. Democratia Directa (prin care poporul voteaza toate legile, schimbarile, principalele investitii prin referendum, indiferent de vointa parlamentarilor. Acest sistem functioneaza in Elvetia din 1831)
2. Transparenta Totala a fondurilor publice, (prin care oricine sa poata vedea pe internet toate conturile bugetare si destinatia lor.)
3. Modestia parlamentarilor dupa modelul Suedez. Fara privilegii. Fara imunitate. (Sa fie evident ca sunt angajatii poporului si nu invers ! )
Vom crea in luna august un partid prin care poporul roman sa poata sa ajunga la Constitutie si sa o modifice cu cele 3 obiective de mai sus.
Reprezentanii nostrii NU vor avea putere de decizie si vor fi alesi prin vot permanent, adica pot fi schimbati oricand in functie de structura voturilor.
Deciziile vor fi luate prin vot intre membri.
Iata cele 3 obiective pe care trebuie sa le obtinem :
1. Democratia Directa (Prin care poporul voteaza toate legile, schimbarile, principalele investitii prin referendum, indiferent de vointa parlamentarilor. Acest sistem functioneaza in Elvetia din 1831)
2. Transparenta Totala a fondurilor publice, (prin care oricine sa poata vedea pe internet toate conturile bugetare si destinatia lor.)
3. Modestia parlamentarilor dupa modelul Suedez. Fara privilegii. Fara imunitate. (Sa fie evident ca sunt angajatii poporului si nu invers ! )
ELVETIA NU E CONDUSA NICI DE PRESEDINTE…. NICI DE PRIM MINISTRU ! !
articol – Web Daniela – facebook.com
15 Iulie 2015
Ei au gasit o alta modalitate, prin care nu mai poata fi concentrata puterea in mainile unei singure persoane,
Nu se poate schimba dintr o data toata conducerea ( = continuitate, stabilitate), nu sunt alesi presedinti (care sa dezamageasca populatia)., sistem in care este inlaturata problema ierarhiei intre sef de stat si sef de guvern.
Cei ce conduc Elvetia (executivul) sunt 7 persoane ( = “Consiliul Federal”) Sunt alesi din cadrul Parlamentului ( camera Consiliul National = 200 parlamentari) in felul urmator :
Fiecare mandat dureaza 4 ani, dar nu sunt alesi toti deodata, ci prin rotatie, in fiecare an cate 2, in decembrie. Astfel incat nu se schimba niciodata complet acest Consiliu. In mod traditional, un consilier federal in general este reales de catre Ansamblu Federal pana la demisia sa (cazuri de nonalegere sunt foarte rare, numai 4 intre 1848-2007). Acest fapt a dat o CONTINUITATE guvernului, fiind considerat de catre specialisti cel mai stabil guvern din lume. Puterea nu poate fi niciodata concentrata in mainile unei singure persoane. Se constata ca de la intrarea in vigoare a acestei reguli, 1848, Elvetia nu schimbat niciodata efectiv guvernul. Consiliul Federal este independent de Adunarea Federala (parlament), nu poate fi dizolvat si nici un membru nu poate fi destituit in curs de mandat. Nu exista control din exterior, controlul este intra-organic pe baza colegialitatii.
In caz de deces sau de nonalegere, consilierul federal e inlocuit prin alegerea unui parlamentar din CN. (Camera Parlament)
Orice membru CN poate fi ales. Nu e nevoie de candidatura. Se voteaza in mai multe tururi prin vot secret. In primele 2 tururi orice candidat poate primi voturi. Daca niciunul nu obtine majoritatea absoluta, cel ce a obtinut cel mai mic numar de voturi e eliminat de pe lista turului urmator… si tot asa…. pana la alegerea invingatorului. Multe alegeri se deruleaza fara surprize, altele fac obiectul a mai multe targuieli, acorduri si discutii intre diferite partide, mai ales in noaptea precedenta alegerii, (denumita “noaptea cuțitelor lungi”)
Au existat discutii si propuneri pentru alegerea acestora direct de catre popor. Au fost lansate 2 initiative cetatenesti in 1900 si 1942, dar poporul le-a respins la referendum. Se pare ca elvetienilor le convine acest sistem si nu vor sa il schimbe cu cel american.
Consiliul Federal are 2 sarcini.
1) Fiecare din cei 7 membri are in gestiune un departament
2) Se reunesc o data pe saptamana ( miercuri ) pentru a vota legile preparate de Administratia Federala. Subiectele discutate sunt circa 2000-2500 pe an. Deciziile sunt luate in consensus, fara vot, in regim strict confidential, pe principiul COLEGIALITATII.
Conform acestui principiu, indiferent de parerea care poate fi diferita in ce priveste aceste legi, odata adoptate, fiecare consilier apără rezultatul ca fiind cel mai bun. Legile aprobate sunt transmise Parlamentului, care le da spre acordul populatiei dupa aceea.
Elvetia are si Presedinte. Dar acesta este NUMAI REPREZENTATIV.
El nu are putere de decizie. Este ales in fiecare an de catre cei 7 consilieri federali…dintre cei 7 consilieri federali, in mod traditional prin rotatie in baza vechimii intre membri.
Elvetia este considerata ca fiind cel mai STABIL stat din lume.
Au adoptat aceasta organizatie in 1848, si de atunci nu au avut niciodata probleme. Este tara in care nu sunt conflicte de nici un tip. Sunt formati din 3 popoare, au 3 limbi oficiale (italiana, franceza, germana). Au 3 religii. Si…. NICI UN CONFLICT . … nici o demonstratie…… LINISTE TOTALA.
Fenomenul elvetian e studiat de multi specialisti care au gasit drept cauze la aceasta liniste:
- principiul proportional de alegere a parlamentului.
- DEMOCRATIA DIRECTA , adica faptul ca poporul decide prin referendum toate legile propuse de catre parlament, deasemenea are posibilitatea sa SCHIMBE o lege deja existenta printr o INITIATIVA CETATENEASCA , indiferent de vointa parlamentarilor
- bicameralismul
- federalismul
- sistemul electoral
- diferentele culturale , reprezentarea minoritatilor
- omogenitatea (in votarea Consiliului Federal se respecta proportia barbat – femeie)
IATA DE CE ELVETIENII NU SE PLANG DE PROPRII PARLAMENTARI.
articol – Web Daniela – facebook.com
14 iulie 2015

foto – facebook.com
Parlamentul Elvetiei este bicameral.
Prima camera se numeste Consiliul National , reprezinta poporul si este compus din 200 de parlamentari repartizati proportional cu populatia cantoanelor.
A doua camera se numeste Consiliul de Stat, reprezinta cantoanele si este formata din 46 parlamentari. Pentru fiecare canton cate 2 reprezentanti.
Aceste doua camere au sediul separat. Fiecare decizie necesita acordul fiecarei camere.
Legile care trebuiesc votate sunt propuse de catre Consiliul Federal, care le a dezbatut in prealabil si le a primit pregatite.de la Administratia Federala.
Parlamentul primeste aceste legi, decide intai daca sa le discute, dupa care le studiaza, le modifica, si trimite versiunea finala spre publicare. Daca sunt opinii contra, incep o procedura de eliminare a opunerilor si tenteaza sa rezolve conflictul. Parlamentarii pot sa ceara, printr o initiativa parlamentara pentru ca parlamentul insusi sa elaboreze legea.
Legile odata publicate in Monitorul Oficial vor sta in asteptare 100 de zile. Daca poporul se opune acestei legi si lanseaza un referendum facultativ care necesita cel putin 50 000 semnaturi pentru a fi luat in considerare, aceasta lege este supusa OBLIGATORIU in formularele de referendum.
Daca poporul nu se opune acestei legi , aceasta va intra in vigoare fara sa treaca prin referendum.
Inafara acestor legi de nivel federal, si la nivel cantonal, si la nivel comunal, …sunt supuse la fel vointei poporului toate legile.
De asemeni, inafara referendumurilor legislative, sunt si referendumuri financiare, la care se supun vointei poporului investitiile si cheltuielile statului.
Exista si referendumuri care permit votarea unei alte alternative de aplicare a unei legi.
CONCLUZIE.
Parlamentarii lor nu îsi permit spre exemplu votarea unor pensii exorbitante in comparatie cu venitul minim pe economie.
Pentru ca ei stiu ca imediat populatia s ar fi opus printr un referendum facultativ si ar fi blocat aceasta lege inainte de a fi pusa in aplicare. Stiu ca odata supusa referendumului, nu va fi votata de catre populatie.
Deci ei sunt nevoiti sa consulte sondajele de opinie si sa aiba bun simt in legile pe care le voteaza. Pentru ca sunt sub directa urmarire a populatiei, care are INSTRUMENTELE DEMOCRATIEI DIRECTE cu care sa intervina.
Acestea sunt :
1) Referendum
2) Initiative cetatenesti (cu care pot schimba oricand o lege fara acordul parlamentului)
3) dreptul de a schimba oricand un reprezentant.
POPORUL DECIDE
articol – Web Daniela – facebook.com
10 iulie 2015
Elvețienii au votat iar …la referendum : legi, investiții, decizii !
Datorită faptului că au stipulată in Constituție din anul 1831 Democrația Directă, elvețienii îşi voteaza singuri : legile, investițiile si deciziile, deci . . . POPORUL DECIDE. ( in fiecare an sunt 4 referendumuri )
- Parlamentarii lor se ocupa cu punerea in aplicare a acestora.
- Partidele politice se intrec în găsirea de soluții prin lansarea de INITIATIVE CETATENESTI care se supun direct voinței poporului (şi nu a parlamentarilor precum se procedează in Ro)
- Specialiştii explică inaintea scrutinului, în massmedia, fiecare temă supusa votului şi sfătuieşte polulația, argumentând pro si contra.
Iată subiectele votate in data de 14 iunie 2015 (au participat la referendum 43% din alegatori…. 90% prin corespondență)
Subiecte la nivel FEDERAL :
1. Modificarea Legii radio si a televiziunii…. au votat DA cu 50,08% din voturi.
2. Diagnostic preimplant in procreația asistată medical….. au votat DA cu 61,9% din voturi.
3. Adaugarea unui impozit federal pe moşteniri pentru a finanța pensiile…… au votat NU
(aceasta a fost o INITIATIVA CETATENEASCA lansată de Partidul Evanghelic si de Stanga)
4. Burse de studii pentru studenti…. au votat NU (INITIATIVA CETAȚENEASCĂ lansată de Uniunea Studenților din Elveția)
Subiecte la nivel de CANTOANE:
- Geneva… DA 57,9% = pentru crearea de locuințe în birouri dezafectate.
- Jura……..NU 67% = pentru impozitarea frontalierilor la sursă (direct din salariu) (=INITIATIVA POPULARA lansată de UDC)
- Valais…..DA = investiție de 60 milioane sfr pentru corectarea cursului Rhonului şi prevenirea inundațiilor.
Subiecte la nivel de COMUNE
- Zurich……. NU la desființarea Comisiei Consultative de Azil
- Nidwald…. DA … pentru menținerea unei scoli tradiționale
- Zong……….NU… pentru construirea unui tunel
- Bale………..NU …pentru un proiect de colectare a deşeurilor in subsol
- Fuziunea Estavayer le Lac cu 6 comune a fost aprobata DA
- Fuziunea comunelor din Canton de Valais : Chermignon, Montana, Randogne si Mollens a fost acceptată, devenind Crans-Montana.
POPORUL ELVETIAN ISI VOTEAZA SINGUR LEGILE
Duminica, 8 martie 2015, a fost din nou un referendum in Elvetia. Datorita faptului ca la ei functioneaza Democratia Directa, parlamentarii nu au dreptul sa voteze legile, ci NUMAI poporul, prin referendum. Acestea au loc de 4 ori pe an, prin posta. Sunt 2 cantoane care voteaza electronic. Inaintea fiecarei votari, sunt dezbateri in presa pe fiecare tema in parte, iar populatia decide. Iata care au fost temele votate la acest scrutin.
1) Alocatia de copii si bursele de pregatire profesionala sa fie scutite de impozit. Aceasta tema a fost introdusa in formularele de referendum in urma initiativei populare inceputa de Partidul Democrat Crestin din 5.11.12. Parlamentul a recomandat populatiei si cantoanelor sa respinga aceasta initiativa. Dezbaterile din presa a facut frica la populatie ca aceasta scutire de impozit va produce o pierdere fiscala foarte mare si va crea necesitatea impozitarii pensionarilor. Datorita acestora, aceasta initiativa a fost respinsa cu 75,4% din voturi.
2) Inlocuirea TVA cu o Taxa pe energie fosila (benzina, gaz metan) Aceasta a fost o initiativa cetateneasca a Partidului Verde Liberal din 17.12.12 Cu scopul de a promova dezvoltarea exploatarii energiilor nepoluante si reducerea emisiunilor de CO2. Ansamblu Federal a recomandat populatiei si cantoanelor sa respinga aceasta initiativa. Dezbaterile din presa dinaintea scrutinului a aratat ca asta ar duce oa o crestere spectaculara a pretului benzinei … la 5 sfr/l. Drept urmare, populatia a votat NU in proportie de 92%.! In acest scrutin 12 cantoane au folosit votul electronic numai pentru elvetinii aflati in strainatate. Iar 2 cantoane Geneve si Neuchatel au folosit votul electronic pentru toti cetatenii. Cantonul Zurich, a utilizat pentru prima data un sistem ce permite sa se verifice individual votul fiecarui cetatean.
articole preluate de pe https://www.facebook.com
(Marius Vintilă) Să te ferescă Dumnezeu de Sfânta Ana
foto – ankaberger.blogspot.com
articol – Marius Vintilă
14 iulie 2015
Acest text nu e neaparat despre triatlonul Sfanta Ana, doar ca acea cursa la care am participat sambata a fost paiul care a rupt spinarea magarului. Si apoi, titlul mi s-a parut inspirat, desi unii ma vor judeca. Dar ce conteaza, stiu de pe acum ca dupa povestea asta unii organizatori de evenimente de sport private, ba chiar si ceva persoane de la Federatia Romana de Triatlon ma vor plimba intre o privire aruncata chioras si statutul de persoana indezirabila. Ca aproape intotdeauna cand te apuci sa critici pe cineva, de parca vina nu e a aluia care face greselile ci a ta ca i-ai spus ca a gresit. Dar ce sa fac ? Se pare ca de cativa ani buni de zile mi-am asumat rolul aluia care vorbeste cu glas tare cand toti ceilalti soptesc sau mormaie. Asa ca de ce sa nu imi duc misiunea un pas mai departe si sa exprim si cateva din nemultumirile noului val de sportivi, aceia amatori ? In plus marturisesc ca nu eram hotarat daca sa dau si numele competitiilor despre care voi scrie, dar cred ca nu mai traim in epoca lui “se stiu ei care sunt”. Daca as fi in locul unora din acesti organizatori m-as gandi serios la ce as face in continuare si la modul in care imi voi asuma responsabilitatea pentru evenimentul meu.
Aparuti in ultimii cinci-sase ani, sportivii amatori de competitie se reped, indiferent de varsta sau sex, cu sutele si uneori cu miile sa isi plateasca participarea la curse atletice (maratoane, ultramaratoane, triatloane etc.) unde isi vor scuipa plamanii, spre uimirea spectatorilor ocazionali care ii vor intreba pe traseu, “ba, da’ cat va da astia sa alergati atata … ” Si iaca cum am ajuns direct la miezul problemei, ma’ frendz. Fiindca la faza asta uimirea e si de partea sportivului, care nu intelege cum de altcineva nu intelege ca el a platit o taxa de participare organizatorului (si nu invers) pe care acela o foloseste pentru a achita tot ce tine de logistica concursului, de care in primul rand beneficiaza concurentii – dar din care ii mai ramane o parte si organizatorului, caci la un eveniment ca asta e de munca, nu gluma.
Au fost vremuri cand asemenea concursuri se organizau cu entuziasm si atat. De dragul sportului si atat. Eu am asistat intre anii 2001 si 2004 la trei editii ale unui triatlon extrem (de lung, deci de greu), conceput si pus in aplicare de Lucian Clinciu, veteran al acestor evenimente. Acele “iron-man”-uri erau organizate din nimic – daca nimic se poate numi entuziasmul unui sfert de Zarnesti care punea osul la munca si dadea gata concursul, cu pasta party cu tot. Taxe de participare erau, dar cu ele si cu bani de la primarie in urma cheltuielilor tot nu ii ramanea nimic aluia de fusese cu ideea.
Intre timp lucrurile s-au schimbat – as fi vrut sa spun “au evoluat” dar … tocmai despre asta e vorba, in unele cazuri nu au evoluat. In zilele noastre concursurile genereaza profit organizatorilor. Cine spune ca nu e adevarat, minte. Dar nu e nimic gresit in a face profit, dimpotriva. Foarte bine, fiindca, cum am spus, un concurs din asta, intr-o tara unde “organizare” e inca un concept teoretic de origine germana, pe langa faptul ca oricum inghite o munca infernala, e un cosmar logistic. Deci nu le cere nimeni sa lucreze pa daiboj. Insa in unele cazuri trebile au luat-o un pic intr-o directie nedorita.
Unul dintre cei mai vechi triatlonisti ai Romaniei mi se plangea sambata la Sf Ana ca taxa de 150 de lei pusa de organizatori e mare. Mai ales daca in punga cu kitul de concurs ai un tricou de BBC (bumbac, bre !) si o apa minerala de juma de litru (!), nu e nevoie sa fii carcotas ca sa te simti un pic .. sa nu spun batjocorit, dar ceva in paradigma asta. Fiindca unii dintre organizatori incep sa uite ca fara cel putin o suta-doua de “gorobeti” din astia ca mine, care vin si ei sa alerge dintr-o stranie placere sau ca sa povesteasca acasa cat au tras pe traseu, aceste concursuri nu s-ar tine.
Ca sa continui cu Sf Ana, care imi e proaspat in memorie, ne-au pus – fiindca nu au fost in stare sa rezolve problema cu numaratul capetelor de inotatori pe doua ture – sa iesim din apa dupa prima tura, sa topaim o suta de pasi pe mal, sa reintram prin poarta ca sa bipaie chipul, dupa care sa ne aruncam iar in noroiul de juma de metru pentru a doua tura in ligheanul ala. Iar la final nu am primit nici macar o amarata de medalie de participare, lucru mai sfant ca Sfanta Ana si aici si in strainatate, la acest tip de concursuri. Macar una de plastic, cum am primit anu’ trecut la Haromszek Tri (unde nici pana in ziua de azi nu mi-am aflat rezultatul, desi am trimis vreo trei mailuri celor de la “organizare”, dar asta e altceva).
Dar sa inchei cu Sf Ana, cea mai teribila experienta de concurs de pana acum. In afara de frumusetea traseului bine marcat si bine patrulat (sa nu uitam plusurile), nu am mai primit mai nimic: nici un voucher pentru ceva mancare (desi i-au adus pe unii care faceau gulas pe bani, insa pentru mine, om dificil, vegetarian, nu a contat), nici sunet din instalatia de sonorizare (suficient de mare poate pentru o masina). Asa ca sedinta tehnica, amanata juma’ de ora, s-a tinut in soapta si a durat vreo 7 minute, ceea ce cu greu a putut suplini absenta pe site (neactualizat din 2012 !) a unei poze-harta care sa se poata deschide. Contactat telefonic, numitul Gyuri, organizator, a declarat pe propria raspundere ca site-ul nu s-a mai actualizat pentru ca “totul ie lo fel ca atunceo”.
Si desigur a mai fost concursul copiilor; stand noi asea sa ne asezam in zona de tranzitie indata vedem niste copii tasnind in apa, apoi iesind brusc din apa si incepand sa alerge cu biclele printre noi. Niste adulti incercau sa le faca loc, ii incurajau de unde am dedus ca ala era ceea ce organizatorii numeau “triatlonul copiilor”. Aici deja schimbam paradigma si trecem la aia cu “cinism”. A, circulatia vehiculelor nu a fost intrerupta, am bagat printre masini niste km de bicla – bine ca-s obisnuit din Bucuresti. La final, niste clujeni vorbeau intre ei comparand cat de bine organizat a fost triatlonul cu distante lungi de la Oradea fata de asta. Si mi-au spus ca de aia 150 de lei macar un zambet se asteptau sa primeasca.
Uitandu-ma mai sus imi dau seama ca as mai avea de spus cateva lucruri despre Sf Ana si nu de bine, dar deja am obosit si simt ca imi face rau. De aceea o sa pun un “bref’ dupa care voi trece in revista pe scurt si alte greseli semnificative din concursuri cunoscute, toate desfasurate “sub egida” Federatiei Romane de Triatlon, care daca vrea sa aiba niste concursuri serioase ar trebui sa mai incrunte din cand in cand din sprancene:
– La NO STRESS Mogosoaia, un concurs de altfel bine organizat, s-a gresit cronometrarea in asa hal incat pe un podium au venit doi concurenti in ordine inversa, dar ei se stiau intre ei si atunci l-au corectat pe cel de la microfon (impreuna cu mine pe scena era si un organizator) care le-a raspuns ca oricum erau doar sase secunde diferenta intre ei deci, cum spune numele concursului, sa nu se streseze. Tot aici primul sosit la proba de sprint nu a gasit drum spre sosire fiindca drumul spre poarta nu fusese inca deschis. A fost amuzant cum a trecut peste covorul electronic si a ridicat mainile razand, la care i s-a spus “stai nu aici e sosirea”, mai ridica mata o data mainile in partea aia, dupa poarta, ca acolo e de fapt sosirea.
– La Mamaia Triathlon anul trecut afisarea timpilor finali a durat aproape o saptamana, concurentii fiind premiati dupa timpii intermediari. De altfel, desi triathlon international, una din portile de cronometrare era fictiva – trecand prin ea chip-ul nu scotea nici un sunet. In schimb voluntarii da, fiindca te trezeai ca tipau la tine sa le arati numarul de concurs.
– La editia din iarna trecuta a Triatlonului de iarna de la Izvorani aceeasi problema cu incurcarea timpilor de catre aceeasi firma furnizoare de servicii de cronometrare (pe asta o stiu din auzite, dar sursa e buna).
– La Haromszek Tri anul trecut plasa cu kitul continea niste item-uri de haleala pe care nu doar ca mi-a fost teama sa le mananc dar nu le-am nici macar de pomana ca sa nu otravesc pe cineva. Biscuiti pe langa care Eugenia e o marca de delicatesa de la cofetaria vieneza Sacher, cornuri fata de care cele din programul guvernamental erau un pranz de lux.
– De multe ori site-urile sunt neactualizate: la Sf Ana de trei ani, cum spuneam, Haromszek nici nu are site – desi asta pare cea mai usoara problema intr-o tara de IT isti.
– Si altele si altele.
Pai si atunci, ma vor intreba unii, de ce te mai duci ? Fiindca imi place atmosfera de concurs, imi place sa socializez cu oameni pe care ii simt din tribul meu, imi place sa vad locuri noi in tara asta misto (care va ramane curand cheala de paduri, mai ceva ca mine) si imi place sa imi scot sufletul sa vad pana unde ma duce, in cadru organizat. Daca se poate, bine organizat. Si se poate, fiindca exista multe concursuri facute bine, cum sunt de altfel si unele din cele de mai sus (daca nu luam in considerare greselile mentionate).
Insa am simtit nevoia sa vorbesc fiindca pana la urma daca tot se aud sopocaieli de nemultumire printre concurenti dar nimeni nu spune lucrurilor pe nume, organizatorii nu vor avea repere, reactii, semnale, ca sa stie pe unde se situeaza.
Apropos de reactii, cuvantul triatleti, pe care cu atata bucurie il folosesc multi in prezentarile lor, desi suna bine, nu e corect. De fapt nici macar nu exista.
UPDATE: Azi dimineata m-a sunat Vlad Stoica, organizatorul celor mai multe triatloane si maratoane din Romania. Mi-a explicat ca timpii intermediari raman intermediari pana la rezolvarea eventualelor contestatii si pana la confruntarea cu timpii manuali, la orice competitie de tipul acesta, chiar si la cele de afara. A recunoscut ca poarta aia nu functiona anul trecut la Mamaia, iar despre Izvorani nu am vorbit. Un alt organizator, Cornel Iosiv, de la No Stress, m-a abordat pe Facebook si ii raspund tot acolo. Ma bucur ca exista reactii, dar numai de la cei care se descurca cel mai bine. Aia la care concursul e un dezastru isi baga capul inapoi de unde si l-au scos ca sa citeasca ce am scris, si continua.
articol preluat de pe https://mrvintila.wordpress.com








