(Andrei Pricopie) Neconcordanţe majore între prevederile Legii privind finanţarea partidelor şi normele sale de aplicare
Nicuşor Dan – foto – (Eugen Horoiu/Epoch Times)
articol – Andrei Pricopie – epochtimes-romania.com
27 iulie 2015
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente trebuie să organizeze o dezbatere publică înainte de aprobarea proiectului de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, a solicitat Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, organizaţii conduse de Nicuşor Dan, potrivit unui comunicat de presă remis luni.
USB şi ASB au arătat că proiectul de act normativ conţine o serie de prevederi ce vin în contradicţie cu prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
“Astfel, prevederile art. 67 alin. (6) şi alin. (7) al Normelor metodologice contravin art. 38^1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006. În cazul Municipiului Bucureşti, pentru rambursarea de către stat a cheltuielilor din campania electorală legea prevede obţinerea pragului de 3% prin cumularea voturilor obţinute la poziţiile de primar general, primari de sector, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Consiliile Locale ale sectoarelor, iar în Normele metodologice se prevede obţinerea simultană a scorului de 3% la fiecare dintre cele patru categorii de vot.
Spre exemplu, dacă un partid obţine în alegeri 8% din voturi pentru funcţia de primar general, 8% pentru primari de sector, 8% pentru Consiliul General şi 2% pentru Consiliile locale ale sectoarelor, conform legii are dreptul la rambursarea cheltuielilor, însă conform Normelor metodologice nu are acest drept”, se evidenţiază în comunicatul citat.
De asemenea, USB şi ASB consideră că formularea art.48 din Normele metodologice este nefericită pentru că, aşa cum este formulat, articolul respectiv este în contradicţie cu art. 31 alin. (2) al Legii.
“Astfel, la punctul b), referitor la publicitatea on-line, legea impune un plafon de 30% din totalul cheltuielilor ce pot fi efectuate, pe când Normele metodologice impun un plafon de 30% din totalul cheltuielilor electorale. În aceste condiţii, dacă pentru alegerile locale într-un judeţ totalul cheltuielilor ce pot fi efectuate, conform art. 30 al legii, este de 1.000.000 lei, iar un partid cheltuieşte în total 300.000 lei, potrivit legii, formaţiunea poate aloca 300.000 lei exclusiv pentru publicitate on-line, dar nu şi conform Normelor metodologice”, arată organizaţiile.
Dincolo de neconcordanţele dintre prevederile cuprinse în lege şi în Normele Metodologice de aplicare a legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, USB şi ASB atrag atenţia, în mod deosebit, asupra prevederilor art. 14 alin. (2) şi (3), care sunt excesive din perspectiva donaţiilor mici.
“Campaniile de crowdfunding (donaţii on-line, donaţii prin SMS), care sunt deja o obişnuinţă, de zeci de ani, în democraţiile consolidate, sunt practic imposibile în baza Normelor metodologice, din două motive: obligaţia întocmirii unui contract de donaţie, indiferent de suma donată şi obligaţia preluării codurilor numerice personale ale persoanelor fizice donatoare”, se mai precizează în comunicatul organizaţiilor conduse de Nicuşor Dan.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
(Web Daniela) “Mami, Tati … înot ca un peştişor !….”
foto – facebook.com/web.daniela.1
articol - Daniela Weber (Brevet Federat de înot elvețian)
25 iulie 2015
Web Daniela – foto – facebook.com/web.daniela
PENTRU SECURITATEA COPIILOR DUMNEAVOASTRA, INVATATI- I SA INOATE !!!
Tehnica de a invata copiilor sa înnoate : (necesar pereche ochelari innot)
1) Invatati-i sa : – inspire pe gura … – expire pe nas sub apa, facand bule (la inceput pot sa isi tina gura inchisa cu mana), repetand de multe ori la suprafata apei. Ulterior puteti sa le distrageti atentia, ca sa para mai in largul lor, puteti sa dansati cu ei in apa, inspirand pe gura deasupra suprafetei si expirand pe nas creand bule sub apa….. Puteti sa va jucati cu ei creand tot felul de strambaturi sub apa la fiecare expiratie…. sau figuri… pentru a le distrage atentia si a le creea bucurie de a baga capul sub apa.
2) Incetul cu incetul cereti-i sa se deplaseze sub apa pe mici distante expirand pe nas creand bule. Se poate deplasa intre mama – tata, sau poate sa culeaga obiecte sub apa. Este foarte bine sa impinga bordul bazinului cu picioarele, pentru ca invata cum il ajuta viteza in miscari.
3) A venit timpul sa ii cereti sa se deplaseze SPRE suprafata apei. Cu timpul sa incerce sa iasa cu capul din apa.
Cand reuseste aceasta, este momentul sa ii cereti sa INSPIRE aer pe gura, precum facea in timpul exercitiului 1, iar cand replonjeaza in apa, sa EXPIRE pe nas creand bule. La inceput odata, apoi de 2 ori… etc.
4) Reusind sa iasa singur cu capul din apa si sa inspire pe gura, a venit timpul sa ii cereti chiar sa se deplaseze pe distante scurte, (neaparat inspirand de cateva ori la suprafata.). E momentul oportun sa il antrenati pe distante scurte, sub stricta supraveghere.
5) Acum trebuie sa il invatati cum sa se “odihneasca” in apa. Adica sa ii aratati cum sa stea cu urechile in apa asa fel incat sa fie numai cu fața deasupra suprafetei, sa miste mainile si picioarele precum un cațeluş ca sa mentina nasul afara, si sa respire normal… relax… Cereti i sa innoate precum la pct 4 cu pauze de RELAX … dupa care sa reia innotul 4. … pe mici dinstante.
6) Cereti i sa faca RELAX precum la pct 5, si mentinand tot timpul numai fata inafara apei… sa incerce sa se deplaseze pe distante scurte. Ulterior puteti sa ameliorati miscarile mainimor si picioarelor. Mainile sa faca miscari circulare perfecte, degetele impreunate, iar picioarele in miscare de “broasca”.
7) Sa innoate pe spate. Mainile in miscari circulare ca o “pasare care zboara”.. fara a scoate mainile inafara apei ! Picioarele ca o “foarfeca”. Trebuie ca numai fața sa fie inafara apei. La incepul este ajutat sustinut numai un pic de funduleț ca sa mențina pozitia paralela cu suprafața apei. I se cere din ce in ce mai mult sa faca miscarile corecte.
8) Exercitii de trecere de la innotul 4, 5, 6 , 7. Adica sa innoate pe burta cu capul inafara, cand oboseste sa ia singur pozitia de RELAX, sa poata sa schimbe singur pe spate, sa continuie innotul pe spate, sa poata sa revina singur la innotul sub apa cu iesirea capului inafara numai pt a inspira pe gura.
9) Cereti i sa culeaga obiecte pe fundul apei. Nu foarte profund totusi.
10) Spuneti i ca cineva i a legat mainile la spate si l a aruncat in apa. (Joc). Trebuie acum sa se mentina la suprafata innotand numai cu picioarele.
La fel cu picioarele. Cineva i-a legat picioarele si trebuie sa sementina la suprafata numai cu miscarea bratelor. (Joc)
( Sfat ) …Cu copii cheia progresului este JOCUL. Ei nu inteleg “munca”, “antrenamentul”. Trebuie avut acest lucru in vedere in permanenta.
Trebuiesc supravegheati indeaproape si sa nu fie lasati singuri. Sunt fragili. …si….. Spor la cursul de inot !!!
articol preluat de pe https://www.facebook.com/web.daniela.1
(Andrei Pleşu) O zi de vacanţă
foto – Mediafax
articol – Andrei Pleşu – adevarul.ro
27 iulie 2015
Andrei Pleșu – foto ro.wikipedia.org
Mi-am luat o pauză de o săptămînă undeva, în afara capitalei. Într-o bună zi, mă duc pînă la Sibiu şi, ca întotdeauna în ultimii mulţi ani, trec pragul Librăriei Humanitas. Iau la rînd toate rafturile, cumpăr cîteva cărţi, zic la revedere şi plec, bucuros de achiziţie. A doua zi, mi se trimite o postare pe blog, din care aflu că vizita mea la librărie a provocat o dramă multiplă.
Mai întîi, eu însumi am suferit cumplit că n-am fost recunoscut de librărese, şi că, în consecinţă, n-am căpătat „discount” pentru „marfa” aleasă. La rîndul meu, sufocat de frustrare morală şi financiară, am amplificat, sîngeros, prăpădul: l-am sunat pe Liiceanu ca să reclam „incompetenţa” angajaţilor săi şi i-am cerut s-o concedieze pe tînăra librăreasă vinovată de toată tărăşenia. Zis şi făcut. Liiceanu a luat măsuri. Perplex, nepricepînd cum a luat naştere acest mic roman, am început să fac minime investigaţii. Am sunat la librărie şi am vorbit cu persoana „concediată”. Persoana plînge. Are un conflict cu şefa, care a profitat de apariţia mea ca s-o ameninţe că va cere sancţiuni „de la centru”, fiindcă nu m-a recunoscut, deşi sunt „autor Humanitas”. O asigur că nici nu mi-a trecut prin cap să o reclam. Domnişoara, sau doamna, recunoaşte că, disperată, a vorbit cu o bună prietenă care, la rîndul ei, a scris pe blogul propriu (intitulat, promiţător, „Acestblog de nervi”), despre nedreptăţile a căror victimă este din cauza şefei. Şi eu ce amestec am în toată chestia? „Păi mi-a spus şefa că m-aţi reclamat”. O cer la telefon pe „şefa”. Îi comunic, iritat, explicaţia subalternei ei. Răspuns prompt: minte! E destul de limpede: am căzut la mijloc într-un banal conflict de serviciu şi am fost utilizat pe post de sperietoare.
Nu rezist să nu mă uit pe blogul care mă demascase ca distrugător de destine. Aparţine unei doamne, Petronela Rotar, despre care aflu că e scriitoare. Blogul dînsei e foarte îndrăzneţ, provocator, lipsit de prejudecăţi şi de prudenţe filistine. O spune limpede în textul program: „sunt o pizdă lirică” (să mă ierte cititorul, dar nu fac decît să citez dintr-un site accesibil oricui). Mult mai severe decît judecăţile doamnei Rotaru sunt însă reacţiile care o însoţesc. Scenariul de la librărie se dovedea un excelent prilej pentru recapitularea tuturor păcatelor mele: „aşa-zis” filosof, gras, urît, hoţ, comunist, securist, evreu sau, mai curînd, ţigan, băsist, lingău, jigodie, nulitate umflată, agent CIA, MOSAD, MI6, KGB, duşman al neamului etc. Postez şi eu un comentariu, în care explic, politicos, că toată povestea de la librărie e pură ficţiune. Comentariul nu mi se publică. Postez dupa vreun ceas încă un text. Declar că nu e cinstită evacuarea tacită a răspunsului meu şi că aş putea recurge la justiţie. Brusc, cele două comentarii mi se publică. Între timp se fac cercetări şi se constată că informaţiile livrate de dna Rotar sunt efectul unor minciuni.
Dna Rotar îşi retrage textul de pe blog şi îşi lămureşte cititorii că m-a invocat „cu tot respectul cuvenit”, că n-a vrut să mă calomnieze, dar că nu e vinovată, de vreme ce a fost minţită. N-avea cum să mă contacteze pentru a verifica informaţia. Nu pare să realizeze că „a fi minţit” de alţii nu e o vină, dar că a răspîndi o minciună este! Se publică, în cîteva ziare, ştirea că povestea cu furia mea demolatoare nu are nici un temei. „Admiratorii” mei de pe bloguri sunt dezamăgiţi pînă la isterie. Las`că ştim noi! Adevărul rămîne acelaşi: Pleşu e băsist, anti (şi ne)-român, jigodie, sluga tuturor regimurilor, plagiator, turnător, gras, urît ş.a.m.d. Există şi postaci mai de soi: justiţiarii de stînga. Două vîrfuri de lance ale lor îşi retrag comentariile acide de primă instanţă. Unul dintre ei – supărat, în principiu, pe chiaburii Pleşu şi Liiceanu – îşi pune, uşor ironic, „cenuşă-n cap”. Dar numai într-un mail privat. În mesajul public, adaugă că rămîne, totuşi, valabilă problema salariilor mici ale librarilor. Şi îmi recomandă să-l sun – de data asta cu adevărat – pe Liiceanu ca să-i cer să nu o concedieze pe domnişoara de la Sibiu. Apar şi scenarii colaterale: probabil că cineva (oficine, autorităţi oculte, Kovesi sau Băsescu însuşi?) a pus enorme presiuni asupra librăreselor şi asupra dnei Rotar, ca să-şi retragă alegaţiile. Asta e! „Elitiştii” sunt bine organizaţi! Plini de averi, sinecuri şi privilegii. Să ne mai slăbească aceşti Liicheanu, Preşu şi Putzapievici. Nişte limbrici. Neica nimeni! În fond, cine sunt mediocrităţile astea?! O să le scoatem noi cafeaua cu lapte din burtă!
Cam asta e. Deocamdată. Cine m-a pus să-mi sacrific o zi de vacanţă doar ca să cumpăr cîteva cărţi de la Librăria Humanitas din Sibiu?!
articol preluat de pe http://adevarul.ro/