(Olimpia Man) Leontina Prodan: Cânepa românească nu este drog, este bogăție neexploatată

Ziua canepei - foto - voceatransilvaniei.ro

Leontina Prodan
foto – voceatransilvaniei.ro
articol – Olimpia Man – voceatransilvaniei.ro
26 iulie 2015

Drama ignorării unui potențial fantastic. ”Ziua Cânepei”, evenimentul din Ardeal cu mesaj: Cânepa românească nu este drog, este bogăție neexploatată

Fără nici un sprijin din partea autorităților, cânepa a devenit o ”cenușăreasă” a agriculturii românești, pusă la zid, din ignoranță, din cauza asimilării plantei tehnice cu cânepa indiană, din care se obține cannabisul. O femeie originară din Sălaj luptă de mai mulți ani să le deschidă românilor ochii cu privire la potențialul extraordinar, neexploatat însă, pe care îl are cânepa românească.

Este vorba despre Leontina Prodan, un designer timișean care a înființat în gospodăria casei părintești din Gâlgău Almașului o cultură de cânepă. Cadrul oferit de bătrâna casă și de ograda cultivată cu cânepă va găzdui, în 6 august, prima ediție a ”Zilei Cânepei”, un eveniment care își propune să transmită mesajul: ”Cânepa românească nu este drog, este bogăție neexploatată”.

Leontina Prodan - foto - voceatransilvaniei.ro

Leontina Prodan – foto – voceatransilvaniei.ro

”Îl aștept la Gâlgău Almașului, la Ziua Cânepei, pe Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, pe specialiști din domeniu din Cluj. Va fi aici și Alina Varadi, cea care a construit la Cluj o casă terapeutică. Trupa Ad Hoc și-a anunțat, de asemenea, participarea. Vreau să-i invit și pe cei de la Poliție – Crimă Organizată, Direcția Agricolă, Prefectură, să înțeleagă cu toții că, după cum tot spun, cânepa românească nu este drog!”, spune Leontina Prodan.

Istoria declinului unei industrii

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. În directă legătură cu aceste culturi, nu exista, practic, județ în care să nu existe cel puțin o topitorie de in și cânepă și măcar o fabrică integrată de fibre. Astăzi, toate acestea au dispărut, deși fibrele naturale sunt în trend. Le importăm, însă, de la alții.

Potrivit Leontinei Prodan, în această situație s-a ajuns și pentru că, imediat după Revoluție, statul român nu a susținut deloc cultura plantelor tehnice, cu atât mai puțin după intrarea în UE. Cânepa este ocolită și pentru că este asociată, din ignoranță, cu cânepa indiană, din care se obține hașișul.

„Substanţa halucinogenă din cannabis indica, tetrahidrocannabinolul, este în proporţie cuprinsă între 5 şi 20 la sută. În cannabis textila, cea pe care o cultivăm noi, acest conţinut de substanţă halucinogenă ajunge la ce mult 0.01 – 0,02 la sută. Singurul efect pe care îl provoacă această cânepă românească este diareea! Toate spectacolele din presă pe această temă nu sunt altceva decât… spectacole”, spune ea.

Cânepa românească are zeci de întrebuințări

Chiar dacă este mai cunoscută întrebuințarea ei în obținerea fibrelor textile, cânepa are o mulțime de alte posibilități de valorificare. Frunzele sunt folosite în medicina naturistă, din semințe se face ulei care conţine acizi graşi omega 6 şi omega 3 în raportul 3:1, considerat esenţial pentru organism, iar partea lemnoasă a plantei, numită puzderie (popular „pozderii”), are o putere calorică de trei ori mai mare decât lemnul şi poate fi folosită în construcții și chiar şi în zootehnie (absoarbe mirosul de urină iar apoi, împreună cu gunoiul de grajd, formează compostul perfect pentru ciuperci).

”Chiar acum îmi pregătesc o mică ciupercărie, din pozderii”, spune Leontina Prodan.

Cei interesați de potențialul incredibil al acestei plante sunt așteptați joi, 6 august, la Gâlgău Almașului, la Ziua Cânepei, ei putând vizita, cu această ocazie, și unul dintre cele mai spectaculoase locuri din țară: Grădina Zmeilor.

articol preluat de pe http://www.voceatransilvaniei.ro/

(video) Bucureștenii au protestat în Piața Universității, în solidaritate cu fata violată din Vaslui

Protest Universitate 26 iulie 2015 - foto (captura) - youtube.com

Protest Universitate 26 iulie 2015 – foto (captura) – youtube.com
articol – B1 TV
27 iulie 2015

Violul de la Vaslui scoate oamenii în stradă. Zeci de bucureşteni au protestat în Piaţa Universităţii faţă de justiţia nedreaptă care i-a lăsat în libertate pe cei şapte violatori. Oamenii atrag atenţia că, prin măsura de eliberare sub control judiciar a acestora, asistăm la un precedent periculos, informează B1 TV.

“Violul nu e scuzabil niciodată” sau “împotriva culturii violului” sunt mesajele alese de protestatarii care condamnă violul şi faptul că cei 7 suspecți se plimbă liberi printre noi în acest moment.

Oamenii solidari cu fata de 18 ani violată cu bestialitate cer ani grei de închisoare pentru cei șapte tineri.

Instanţa a decis că cei 7 violatori din Vaslui nu reprezintă pericol public şi pot fi cercetaţi în libertate. Acum, inspecţia judiciară anunţă că cei 5 magistraţi, 3 judecători din completul de judecată şi 2 procurori care nu au făcut recurs, vor fi cercetaţi pentru exercitarea cu rea-credinţă a atribuţiilor de serviciu, dar şi pentru neglijenţă gravă.

Bucureștenii au protestat în Piața Universității, în solidaritate cu fata violată din Vaslui

articol preluat de pe http://www.b1.ro/


Protest de condamnare a violului și justiției nedrepte

sursa – https://www.youtube.com

(Anca Murgoci) Revoluție în Europa: Prima țară unde toți oamenii vor primi 1000 euro lunar

Finlanda - finlanda.ro

foto – finlanda.ro
articol – dcnews.ro
23 iulie 2015

Premieră în Europa: Finlanda dorește să experimenteze venitul de bază garantat universal. Noul guvern vorbește despre o indemnizație de bază pentru fiecare cetățean. Dacă suma ar ajunge la 1000 de euro, munca ar putea deveni o “alegere de viață”.

Nu se cunosc alte detalii despre acest proiect de lege care a fost anunțat în Parlament de noul premier Juha Sipila, dar toți cetățenii finlandezi – indiferent de situația lor socială sau de vârstă – ar putea avea un venit de bază garantat. Suma ar putea fi suficientă pentru a asigura un trai modest.

Oamenii care vor dori să aibă un nivel de viață mai ridicat nu au decât să muncească pentru a-și completa venitul. Venitul de bază garantat va înlocui toate ajutoarele sociale care există la acest moment.

Proiectul este susținut de mulți politicieni finlandezi: dacă unii propun un venit universal garantat diminuat la 500 de euro, liberalii își doresc un venit cuprins între 850 și 1000 de euro pe lună, pentru a înlătura sărăcia.

Inițial, venitul de bază garantat va fi introdus în regiunile care se confruntă cu un șomaj foarte ridicat. În ciuda bunăstării generale din Finlanda, șomajul depășește 9% din populație.

O utopie?

Cum era de așteptat, există și critici. Opozanții atacă acest proiect pe care îl consideră sortit eșecului. Ei sunt de părere că venintul garantat va incita populația să refuze să mai muncească. Opozanții fac referire la acele slujbe “rușinoase” care vor trebui plătite mai bine. Indiferent de critici, finlandezii susțin această idee, cu excepția funcționarilor, care o văd ca pe o amenințare la adresa joburilor lor.

Reacții din Europa

Mai multe voci din Europa au spus că vor urmări cu atenție experimentul finlandez, pe care îl văd ca pe o metodă excelentă pentru a stopa șomajul care afectează negativ consumul.

Ideea unui venit de bază garantat este mai presus de orice o revoluție culturală, a mentalităților, scrie Informaction.info.

articol preluat de pe http://www.dcnews.ro/