test - Uniti Schimbam

Blocarea Internetului prin intermediul furnizorilor de servicii de către ONJN – comunicat de presă

21 august 2015/0 Comentarii/în Lege si Ordine /de Uniti Schimbam/2.093 vizite

articol – apti.ro
foto – mariuscucu.ro

19 august 2015

A început oficial cenzura Internetului în România. De ce încalcă drepturile omului și nu ar trebui să o acceptăm

O instituție administrativă (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ONJN) și-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

Pe 12 iunie 2015 fost promulgată Legea nr. 124/2015 care aduce modificări Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipulează: „[...] Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice [...], sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum și cele referitoare la reclama și publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicențiat în România”.

Pe 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicata pe site-ul instituției de abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de STS (http://213.177.28.90/). La sfârșitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somație în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte 5 organizații non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituția respectiva a ignorat pur și simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenții din această instituție vor înțelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite.

Ce înseamnă decizia ONJN?

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toți clienții lor. Aceștia vor deveni practic cenzorii informației accesate de orice utilizator român.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă și că STS, cel puțin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri.

Care sunt problemele?

Este instituită cenzura conținutului pe Internet
Este încălcată viața privată prin alterarea confidențialității comunicației electronice
Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune
Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică
Măsurile sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite

(…)

Ca orice măsură de cenzură a Internetului, măsurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite de orice utilizator de Internet care știe să caute pe orice motor de căutare cuvinte ca: OpenDNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

În schimb măsurile ONJN vor crea infrastructura de cenzura a conținutului pe Internet care probabil va fi folosită și de alții pentru alte scopuri (vezi de ex. recentele măsuri de blocare a conținutului în Portugalia pentru presupuse încalcălcări ale drepturilor de autor).

Atasamente:

ONJN_Internet_blocking-press.pdf

ONJN_Internet_blocking-press.odt

application/vnd.openxmlformats-officedocument.wordprocessingml.document

ONJN_Internet_blocking-press.docx

cititi mai mult pe:

Asociatia pentru Tehnologie si Internet;

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH;

The Epoch Times Romania

(video) Afacere cu seminţe de cânepă

21 august 2015/0 Comentarii/în De pe la noi /de Uniti Schimbam/1.944 vizite

Seminte de canepa - foto - facebook.com/Digi24HD

foto – facebook.com/Digi24HD
articol – digi24.ro

19 august 2015

Afacere inedită începută de o familie din Carei, judeţul Satu Mare. Doi soţi au pus pe picioare o plantaţie de cânepă pe care o cultivă pentru seminţe, pe care le vând în cea mai mare parte la export. Străinii sunt dispuşi să plătească patru euro pentru un kilogram de seminţe pe care le folosesc în diferite domenii. Şi pentru că afacerea merge bine, cei doi soţi se gândesc să deschidă și o fabrică de procesare a cânepei.

Soţii Maxi au început să cultive cânepă pentru fibră în urmă cu mai bine de 30 de ani. După închiderea ultimei fabrici de procesare din Carei, cei doi au continuat să cultive planta pentru seminţe. Cultura lor se întinde pe zece hectare şi, chiar dacă seceta a afectat plantele, cei doi se aşteaptă să aibă o recoltă chiar şi de o mie de kilograme la hectar. În plus, Rodica Maxi foloseşte o tehnică de înmulţire modernă, care îi asigură o producţie şi de trei ori mai mare.

“Este o metodă prin tăiere: după ce ajunge la cinci noduri se taie o dată şi apoi o mai tăiem încă o dată şi asta înseamnă că se triplează pur şi simplu cantitatea; deci de la 300-400 de kilograme de sămânţă vom ajunge până la 1.000″, spune femeia.

Fermierii şi-au amenajat propriul sistem de irigare a plantaţiei. Seminţele de cânepă sunt foarte căutate de străini. Pentru fiecare kilogram aceştia plătesc patru euro, în timp ce în România aceeaşi cantitate se vinde cu un euro.

“Ne-am făcut deja o notorietate în România şi în afară, sunt foarte mulţumiţi beneficiarii noştri şi doresc în continuare să le asigurăm sămânţă pentru cultură.”

Soţii Maxi nu vor să se oprească aici: şi-au propus să producă ulei din cânepă şi să-şi deschidă, în viitor, o topitorie modernă cu bani europeni.

“Mi-am cumpărat o presă de presat ulei la rece, pentru că producţia pe care nu o pot da pe piaţă, ori în străinătate, ori în România, o presez la rece şi îmi fac ulei, o să încercăm să facem şi un brand”, spune Gheorghe Maxi.

Înfiinţarea unei culturi de cânepă nu este uşoară. Fermierii au nevoie de o serie de autorizaţii şi sunt obligaţi să folosească seminţe de la un multiplicator autorizat.

Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor: “Fermierii trebuie să se adreseze direcţiilor agricole judeţene, unde îşi exprimă intenţia de cultivare a cânepei, urmând să obţină o autorizaţie din partea acestor instituţii, autorizaţii care îi dă dreptul să cultive o anumită suprafaţă.”

Pe lângă sectorul alimentar şi cel textil, cânepa se foloseşte şi în construcţii, medicină naturistă şi chiar în domeniul auto.

Reporter: Anca Deac
Operator: Florin Lucuţa

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/