Articole

Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate

Scrisoare deschisa catre AEP și MAE

foto preluat de pe www.votstrainatate.ro
articol preluat de pe www.facebook.com

 

9 august 2019 – Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, va avea pe 19 august, la ora 10.00, o întâlnire cu reprezentanţii a 29 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate.

Conform unui comunicat AEP, întâlnirea de vineri dintre preşedintele autorităţii şi reprezentanţii asociaţiilor nu a mai avut loc, deoarece liderii organizaţiilor nu au putut fi prezenţi. Drept urmare, întrevederea a fost reprogramată.

AEP aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că astăzi, 9 august, nu a participat niciun reprezentant al celor 29 de asociaţii civice invitate de preşedintele AEP la o discuţie pe tema problemelor ridicate de acestea în scrisoarea deschisă adresată luni, 5 august 2019, atât Autorităţii, cât şi Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În dimineaţa zilei de 9 mai, unul dintre semnatarii scrisorii deschise, preşedintele asociaţiei Rezist Zurich, a solicitat reprogramarea întâlnirii peste 10 zile, motivând că termenul a fost prea scurt, iar pentru semnatarii din diaspora deplasarea la Bucureşti a fost greu de realizat din punct de vedere logistic“, se arată în comunicatul AEP.

(…)

Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, transmite celor 29 de asociaţii civice preocupate de votul românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale din acest an că rămâne deschis dialogului şi că va da curs oricărei invitaţii venite din partea acestora, în ţară sau în străinătate, la o dată agreată de reprezentanţii lor“, se mai arată în comunicat.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

9 august 2019 - Conferinta de presa AEP a inceput cu un repros la adresa celor 29 de asociatii civice pentru absenta de la intalnirea cu AEP si MAE, anuntata vag in pe site AEP. Constantin-Florin MITULEŢU- BUICĂ a raspuns in limbaj de lemn intrebarilor punctuale referitoare la slaba promovare de catre oficialitati a site-ului www.votstraianatate.ro. S-a ascuns dupa degete intrebat fiind de ce nu a invitat prin direct email reprezentantii asciatilor civice la dialog.

 

5 august 2019 – Scrisoare deschisa catre AEP și MAE

Grupurile civice sunt preocupate de imbunatatirea procesului electoral. Scrisoarea de mai jos a fost redactata si trimisa catre autoritatile statului in dimineata zilei de 5 August.

Stimate dle Președinte Constantin-Florin Mituleţu-Buică,
Stimată dnă Ministru Ramona-Nicole Mănescu,

Grupurile civice și ONG-urile semnatare sunt preocupate în general de respectarea drepturilor și libertăților consacrate atât de Constituția României, cât și de reglementările Uniunii Europene și interesate în particular, de respectarea dreptului la vot al românilor, oriunde s-ar afla. Apreciem publicarea în timp real a statisticilor privind cererile de vot în secția de votare și a cererilor de vot prin corespondență, publicate pe www.votstrainatate.ro.Apreciem ca pozitivă și inițiativa unor ambasade/consulate de a se întâlni recent cu reprezentanți ai asociațiilor românilor din diaspora.

În prima săptămână, de la lansare, am monitorizat informațiile publicate în timp real pe www.votstrainatate.ro și am constatat următoarele. Media zilnică a înscrierilor pentru votul în secția de votare este de aproximativ 470, iar media zilnică a înscrierilor pentru votul prin corespondență este de aproximativ 425 de persoane. Un calcul probabilistic demonstrează că dacă media de interes pentru înregistrarea pe site a cetățenilor cu drept de vot se păstrează, până la împlinirea termenului limită de înscriere, atunci pe 11 septembrie 2019, se vor fi înscris aproximativ 21.600 la votul în secția de vot și aproximativ 19.500 de cetățeni la votul prin corespondență. Conform datelor centralizate de MAE de la misiunile diplomatice, în lume sunt 5.6 milioane de români, dintre care 700.000, cu pașapoarte CRDS, așa după cum informează AEP . Raportat la numărul cetățenilor români cu drept de vot din diaspora ne dăm seama că cifra finală nu va reflecta nevoia reală de prezență la vot a cetățenilor, așa după cum se cunoaște din istoricul ultimelor scrutine.

Am corelat cele de mai sus cu demersurile noastre de promovare a înscrierii pe www.votstrainatate.ro în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea și ne-am dat seama că ceea ce se întâmplă este insuficient. Puterea noastră de impact este inferioară posibilităților reale pe care le au instituțiile pe care le reprezentați în calitate de autorități ale statului.

Procedura electorală propusă de AEP este nouă și insuficient cunoscută. Apreciem că informațiile de interes public și comunicarea dinspre instituțiile statului pot fi îmbunătățite. Invocăm dreptul constituțional al cetățenilor români la informație. Potrivit art. 31 alin. (2) din legea fundamentală, „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”. Invocăm și Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, care specifică în mod clar obligația autorităților de a informa cât mai bine cetățenii. Invocăm totodată nevoia reală de bună organizare a procesului electoral în diaspora și vă solicităm să dispuneți îmbunătățiri ale informațiilor publicate pe site, plecând de la următoarele cerințe, identificate de noi:

1. Promovarea de urgență – de către instituțiile pe care le reprezentați – a beneficiilor înregistrării la vot pe site-ul www.votstrainatate.ro. Demersul dumneavoastră ar avea un impact mult mai mare, deoarece ați putea folosi canale media de comunicare diverse, precum difuzarea de mesaje de interes public, reglementată de CNA, flyere distribuite la graniță, afișe la sediile MAE sau ale ambasadelor și consulatelor României, inclusiv prin parteneriat cu instituții omoloage ale statelor în care diaspora românească trăiește; sau alte asemenea.

2. Publicarea în timp real pe site-ul www.votstrainatate.ro de date adiționale, prin adăugarea informațiilor suplimentare despre înscrișii per țară/regiune/localitate. Informațiile să fie ușor de accesat, de înțeles și de interogat informatic, atât pentru votul în secția de votare, cât și pentru votul prin corespondență. Acest lucru va permite celor interesați să promoveze site-ul AEP în interiorul comunităților de rezidență.

3. Publicarea pe site a informațiilor referitoare la probabilitatea de a exista înregistrări de cereri duble de la persoane unice. Prin cereri duble înțelegem că una și aceeași persoană ar putea să se înscrie, pentru siguranță, atât pentru votul în secție, cât și pentru votul prin corespondență. Existența acestor înregistrări duble ar putea crea nevoi artificiale, dar publicarea informației ar putea ajuta la mitigarea riscului de supra-dimensionare, prin tactici transparente de comunicare publică.

4. Transmiterea de informații legate de demersurile MAE de a organiza secții de votare în diaspora, atât în sedii proprii, precum consulate/ambasade, cât și în sedii obținute prin parteneriat cu autorități locale în care se înregistrează nevoia de prezență la vot a minimum 100 de români cu drept de vot.

5. Susținerea asociațiilor civice active în țară și diaspora să organizeze din timp acțiunile de identificare și completare a resurselor umane necesare în secțiile noi de votare în străinătate, prin focalizarea cu precădere în acele orașe din afara țării în care AEP constată un număr mare sau foarte mare de cereri pentru înființarea de noi secții de vot. Este știut că cerința de resurse umane în raport de numărul total de zile de votare pentru 3 zile de vot + 1 de pregătire + 1 de raportare, este dificil de acoperit, exclusiv cu personal din ambasade sau consulate. Este cu atât mai greu de administrat, cu cât s-a anticipat organizarea a două tururi de scrutin.

Exprimăm cerințele de mai sus, deoarece dorim să venim în ajutorul instituțiilor statului, despre care considerăm că sunt interesate să organizeze eficient secțiile de votare, prin evitarea formării de cozi interminabile la secțiile de votare, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.

Dumneavoastră veți fi identificat și alte pârghii adiționale instrumentelor propuse de noi pentru buna organizare a alegerilor din noiembrie 2019. Noi dorim să susținem prin resurse specifice societății civile limitarea disfuncționalităților cauzate de insuficiența secțiilor de vot cu care diaspora s-a confruntat din 2016 încoace. Nu ne putem însă substitui instituțiilor statului responsabile cu organizarea procesului electoral.

Vă rugăm să acționați cu celeritate în implementarea propunerilor noastre, știut fiind că până la împlinirea termenului limită de înscriere pe site mai sunt 5 săptămâni, iar pentru organizarea efectivă a alegerilor mai sunt aproximativ 4 luni.

Cu considerație,

Grupurile civice și ONG-urile semnatare, din diaspora și din țară:

● #activAG Piteşti (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezist Milano (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezistența
● Acțiunea Civică Galați
● Asociația Platforma România 100
● Asociația Aradul Civic (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația ”Rezist Zürich” (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just
● Canada Save Roșia
● Corupția Ucide
● Diaspora Franța Solidară cu România
● DUAR
● Inițiativa România (membru al platformei civice Contract România)
● Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membru al platformei civice Contract România)
● Protestatari Pro Democrație Londra
● Reset Iași (membru al platformei civice Contract România)
● Rezist Bilbao
● Rezist Budapesta
● Rezist Dublin
● Rezist Galați
● Rezist Ingolstadt. Și eu sunt din România
● Rezist Lyon
● Rezist Marseille
● Rezist WMW
● Rezistența din Diaspora
● Ștafeta Steagului Uniunii Europene (membru al platformei civice Contract România)
● Un Timbru pentru Dreptate
● Voluntari în Europa (membru al platformei civice Contract România)
● Umbrela Anticorupție Cluj

articol preluat de pe www.facebook.com

Uniunea Salvați Bucureștiul și-a lansat candidații pentru primăriile de sector (VIDEO)

Lansarea candidaților USB

foto: facebook.com
articole: uniuneasalvatibucurestiul.ro; youtube.com

Uniunea Salvați Bucureștiul și-a lansat candidații pentru primăriile de sector (VIDEO)

Uniunea Salvati Bucurestiul a lansat candidatii la primariile de sector din Capitala

VIDEO-INTERVIU Nicusor Dan: PNL-ul nu poate sa castige in situatia in care candidam si noi, candideaza si ei/ Castig 4.100 lei/luna. Locuiesc cu chirie intr-un apartament din zona Gorjului. Platesc chirie 250 euro/luna

Uniunea Salvați Bucureștiul

Uniunea Salvați Bucureștiul este plaforma creată de Nicușor Dan și susținătorii săi pentru oameni care au respect pentru muncă și pentru profesie, care au respect pentru educație și pentru valorile morale. Este locul potrivit pentru oamenii care pot să spună adevărul în față, pentru că nu au mize personale ascunse și nici sfori la mâini și la picioare. Este locul oamenilor cu măsură, al oamenilor care construiesc cu suflet și care își iubesc profesia. Locul oamenilor care iubesc și respectă comunitatea. Noi știm să schimbăm lucruri în bine, chiar forțând, uneori, imposibilul.

Uniunea Salvați Bucureștiul - foto: facebook.com

Uniunea Salvați Bucureștiul – foto: facebook.com

Uniunea Salvați Bucureștiul nu are agende ascunse, nici oameni cu ambiții de îmbogățire peste noapte. USB are ambiția de a face fapte bune pentru comunitate, de a crește Bucureștiul la un nivel civilizat. Pornim în Capitală o schimbare obligatorie pe care bucureștenii o cer de mult timp. Dacă vom reuși, atunci revoluția va începe, de această dată, din București către Timișoara.

De astăzi vă așteptăm la unul din cele 44 de corturi instalate în tot Bucureștiul pentru strângerea de semnături și…

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 17 Martie 2016

Echipa USB

Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul

Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul. Nascut in 1969 la Fagaras. Liceul Radu Negru Fagaras 1984-1988, cu doua premii I la Olimpiada Internationala de Matematica. Studii in matematica la Universitatea Bucuresti, Universitatea Paris 11, Universitatea Paris 13 si Ecole Normale Superieure Paris. Doctor in matematica 1998 (Universitatea Paris 13). Cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane. Organizator, prin Asociatia Tineri pentru Actiune Civica, al Forumurilor Tinerilor Români cu Studii în Străinătate, în 2000 și în 2002. Membru fondator si director executiv al Scolii Normale Superioare Bucuresti, universitate de elita in stiintele exacte. Initiatorul si presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul - foto: usb.ro

Nicușor Dan – foto: usb.ro

Nascut in 1969 la Fagaras. Liceul Radu Negru Fagaras 1984-1988, cu doua premii I la Olimpiada Internationala de Matematica. Studii in matematica la Universitatea Bucuresti, Universitatea Paris 11, Universitatea Paris 13 si Ecole Normale Superieure Paris. Doctor in matematica 1998 (Universitatea Paris 13). Cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane. Organizator, prin Asociatia Tineri pentru Actiune Civica, al Forumurilor Tinerilor Români cu Studii în Străinătate, în 2000 și în 2002. Membru fondator si director executiv al Scolii Normale Superioare Bucuresti, universitate de elita in stiintele exacte. Initiatorul si presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, din 2008.

Cine finanţează activităţile lui Nicuşor Dan?
Răspunsuri la o campanie de insinuări

Administrarea unui oraș cum este Bucureștiul nu se poate face decât în echipă. Vă invităm să cunoașteți o parte din…

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 26 Martie 2016

Multe dintre problemele Bucureștiului sunt cauzate de lipsa de informații și a conexiunilor pe care le-am putea realiza …

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 25 Martie 2016

Așa e Nicușor Dan, în viața de zi cu zi. Dacă vrei să-l cunoști și să ni te alături în lupta pentru București, scrie-ne…

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 24 Martie 2016

Cei care până acum s-au ocupat de furat Bucureștiul cred că mai pot păcăli oamenii cu declarații mieroase, belicoase sau…

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 23 Martie 2016

Pietoni, șoferi și bicicliști, traficul din București ne privește pe toți.Avem nevoie de bugete deschise, de un sistem…

Posted by Uniunea Salvați Bucureștiul on 20 Martie 2016

Dan Perjovschi îl susţine pe Nicușor Dan„După mulţi ani şi multe alegeri, în sfârşit, o să votez pentru cineva (programul, ideile, implicarea), şi nu împotriva cuiva (minciunile, şmecheriile, gaşca). Pe Nicușor Dan l-am văzut implicat, am văzut că nu lucrează pe urechisme, ci pe planuri, pe lucruri coerente.”

Posted by Nicușor Dan on 14 Februarie 2016

(Silviu Pricope) Gigantica înșelătorie a mecanismului democratic

foto – silviupricope.wordpress.com
articol – Silviu Pricope – silviupricope.wordpress.com
27 iulie 2015

Silviu Pricope - foto - facebook.com/silviu.pricope

Silviu Pricope – foto – facebook.com/silviu.pricope

În cadrul societății umane actuale, în fiecare țară din această lume, avem două forțe/puteri distincte: pe de o parte avem de-a face cu puterile de la nivelul instituțiilor statului si de cealaltă parte cu puterile de la nivelul sistemului social (societății). Sau altfel spus, avem de-a face cu Statul Administrator și Populația Administrată de acesta. Indiferent de ce spune propaganda Sistemului, care încearcă să-l cosmetizeze și să-i confere o aură de legitimitate, acest lucru este evident: Statul și Populația reprezintă două categorii distincte. Doi actori diferiți în acest joc al puterii. Teoreticienii nefurnizand just viziunea de ansamblu asupra sistemului social si identificând injust, manipulatoriu și înșelător părțile acestuia, au determinat apariția unor Constitutii nefondate pe  echilibrul de putere dintre părțile reale ale sistemului social. În loc ca echilibrul de Puteri în cadrul societății să fie între Statul Administrator și Populația Administrată, Constituțiile statelor așa-zis democratice ignoră total pe cea din urmă, definind ca “puteri” în cadrul societății, doar anumite componente care țin strict de Statul Administrator. Practic, Constituțiile actuale definesc doar cadrul în care diversele componente ale Statului Administrator lucrează, precum și raporturile dintre acestea. Și astfel, din Constituții au fost evacuate popoarele și drepturile acestora.

Lipsa fundamentală este în sistemul electoral, care prevede pentru electorat, ca unică formă de manifestare, doar acțiunea corectivă prin vot pozitiv din patru în patru ani, dar nu prevede pentru electorat ca formă de manifestare și corecția prin vot negativ, în cazul în care aleșii nu respectă acordul electoral.

Suveranitatea, ca putere a poporului recunoscută de Constituție, ar trebui sa fie permanentă. La ora actuală, aceasta se poate exercita de către cetățeanul simplu, doar odată la patru ani, atunci când își exprimă opțiunea electorală, votând pozitiv la alegerile organizate de Sistem. Indiferent de abuzurile la care se dedă ulterior acestei date, “alesul”, acesta nu mai poate fi dat jos. Deci, deși în Constituție, suveranitatea poporului este prezentată laconic, fiind subînțeleasă ca fiind permanentă, observăm din această analiză simplă, că nici nu poate fi vorba de așa ceva. Pentru a deveni cu adevărat permanentă, Suveranitatea poporului trebuie să poată fi exprimată CONTINUU (adică oricând! Nu doar odată la patru sau cinci ani).

foto - silviupricope.wordpress.com

foto – silviupricope.wordpress.com

Mai mult de-atât, votul pe care cetățenii simpli sunt mereu chemați să-l dea în cadrul sistemului electoral actual este unul pozitiv. Cetățeanul nu poate vota decât: “pentru”, dintr-o listă de opțiuni. El nu are posibilitatea de a vota exclusiv ÎMPOTRIVA cuiva. Propaganda Sistemului, savanții pregătiți în domeniile socio-politice, analiștii, mass-media și toți ceilalți aliați ai Statului împotriva populației administrate de acesta vor prezenta întotdeauna Sistemul ca pe unul corect, asimilând votul împotriva unuia dintre candidați, cu votul pozitiv acordat oricărui alt candidat. Dar acest lucru nu este real! Eu ca ființă umană suverană, trebuie să am posibilitatea de a spune că “nu-mi plac prunele”, fără a fi obligat să-mi exprim preferința pentru un alt fruct dintr-o listă, mai ales în condițiile în care, preferința exprimată NU MI-O POT MODIFICA DECÂT PESTE 4 ani. Cu alte cuvinte, dacă aleg merele, trebuie să mănânc mere timp de 4 ani, chiar dacă a doua zi observ că acestea sunt stricate, au viermi sau pur și simplu nu le consider suficient de dulci sau zemoase.  În cadrul legislativ actual, în cazul în care nu-mi exprim preferința pentru un alt fruct dintr-o listă elaborată de Sistem, aversiunea mea față de prune nu este luată în considerare. Perversitatea acestui model electoral este greu de cuantificat în cuvinte. Orice explicație este bună atâta vreme cât dezacordul poporului (cu un candidat, cu o anume politică dusă de acesta, etc.) este împiedicat să iasă la lumină în mod clar. Una este să avem un rezultat al alegerilor de forma:

  • 3.000.000 de voturi împotriva lui X, 200.000 de voturi pentru X și
  • 100.000 de voturi împotriva lui Y, 190.000 de voturi pentru Y

În cadrul sistemului actual, care cuantifică doar VOTURILE POZITIVE (adică cele “pentru”), candidatul X câștigă, deși împotriva sa se află 3 milioane de cetățeni, față de 200.000 care îl preferă. Candidatul Y, deși este preferat de mai mulți cetățeni decât este contestat… va pierde aceste alegeri, deoarece a obținut mai puține voturi pozitive decât X. Prin ignorarea VOTULUI  NEGATIV are loc o măsluire evidentă a voinței populare și pe cale de consecință, a întregului mecanism democratic. Faptul că oamenii nu sunt lăsați să voteze negativ conduce la alterarea sistemului social, prin promovarea acestei înșelătorii la nivelul întregii legislații.

articol preluat de pe https://silviupricope.wordpress.com

Votul Diasporei

articol – Mircea Popescu – mipopescu.wordpress.com

Odată la 4 ani pentru parlament și odată la 5 ani pentru președinție, se agită apele politice privind votul diasporei. Până atunci, ”silentio stampa”, românii de peste hotare nu există pentru lumea politică.
Eventual se pritocesc niște poziții verbale politice care să înșele populist pe românii din diasporă pentru un viitor vot partinic.

Odată cu scandalul cauzat recent de înghesuiala la secțiile de vot pentru prezidențiale, s-a activat propaganda politică prin folosirea cărnii de tun a diasporei, prevalându-se în mod populist de lipsa de cunoaștere a prevederilor Legii Electorale, modificată după 2004. Conform acestei legi organice, nu se mai pot înființa secții de votare decât în cadrul misiunilor diplomatice, nu cum se proceda înainte când acestea puteau exista în diverse alte locuri cu densitate mare de români: biserici, centre culturale, etc.

Partidele și însuși președintele României discută astăzi despre MODUL în care ar trebui votat, prin corespondență sau electronic.

Această discuție este o discuție stearpă atâta timp cât nu se atinge fondul problemei: reformarea din temelii a sistemului electoral pentru românii de peste hotare, cei din diasporă și cei din spațiul limitrof României.

În cazul în care se eludează măsurile reformatoare, devine evident că lumea politică nu dorește să-și piardă privilegiul de a mai câștiga niște locuri parlamentare care se cuvin de drept diasporei.

Dar să vedem ce ar însemna această reformă.

1. Numărul de votanți

Astăzi nu se cunoaște exact numărul de cetățeni români cu drept de vot aflați dincolo de hotare, atât în diasporă cât și în regiunile din jurul granițelor, inclusiv Basarabia.

De 25 de ani, numărul acestor români cu drept de vot este estimat la câteva milioane. Dar, ATENȚIE, autoritățile române consideră că în mod oficial acest număr este undeva în jurul a 400.000.
DA, ați citit bine, 400.000.

Și asta deoarece, conform normei de reprezentare de 1 deputat la 100.000 de locuitori, legislatorul român a decis că pentru toți românii votanți în afara granițelor sunt suficienți doar 4 deputați, respectiv 2 senatori. Deci 4 x 100.000=400.000.

In aceste condiții, chiar dacă se revine la sistemul de dinainte de 2004 al organizării stțiilor de votare și în alte locuri decât misiunile diplomatice, se pune întrebarea, câte stații de votare vor fi suficiente și, mai ales, ce facem cu românii care nu sunt cuprinși în acest număr fatidic de 400.000?

Soluția: elaborarea unei cărți de identitate națională pentru toți românii de peste granițe. În acest fel se poate face și un recensământ al acestora, iar funcție de rezultatul recensământului se poate restabili numărul de reprezentanți parlamentari conform unei cote de reprezentare mult mai echilibrată și realistă.

2. Reprezentarea parlamentară

Dacă, minoritățile naționale au grupul lor distinct, nu același lucru se petrece cu românii de peste hotare.
Intr-adevăr, alegerile din afara granițelor nu reușesc să creeze un grup parlamentar al acestor români. Cei aleși sunt doar piese în plus adăugate grupurilor parlamentare ale partidelor. Pe de altă parte, s-a observat că prin redistribuirea pe liste au fost aleși reprezentanți (politici) de pe locul doi sau trei, cu numai cateva zeci de voturi. Cu alte cuvinte a fost o parodie de alegeri.

În plus, sunt state în care activitatea partidelor din alte țări nu este permisă, așa cum este cazul Statelor Unite. În acest caz, cum se poate desfășura activitatea unor reprezentanți politici din România? Prin încălcarea legilor unor state și prin crearea, la extremis, a unor tensiuni diplomatice?

Pe de altă parte, un deziderat național este ca diaspora română și nu numai, să reprezinte un nucleu important de susținere a intereselor românești, prin coeziune.

Ori, după cum ne arată cei 25 ani de la căderea comunismului, diaspora este dezbinată inclusiv prin divizarea pe care o provoacă diversele partide politice.

Mai mult, dacă se întâmplă ca o victorie electorală aflată la limtă să fie influențată de un plus de voturi venite din diasporă, atunci se poate crea o falie între românii din țară și cei din afară.

Soluția: reprezentanții partidelor politice să nu fie acceptați ca competitori electorali. Reprezentarea românilor de peste hotare să fie asimilată reprezentării naționalităților conlucuitoare, deci în afara partidelor, prin alocarea unui număr de locuri parlamentare și constituirea unui grup parlamentar al diasporei.

Pe de altî parte, datorită importanței, semnificației și mărimii numărului de cetățeni români din Basarabia (și alte zone din jurul granițelor) și acestora trebuie să li se asigure un grup limitat parlamentar. De aceea, este normal ca legea care se aplică organizațiilor minorităților naționale, să se aplice și organizațiilor românilor din Basarabia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, etc.

3. Tehnicalități de votare

Odată stabilite aceste aspecte fundamentale de reprezentare, se poate lucra și la metodele tehnice de votare, vot prin corespondență sau vot electronic, amenajarea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice, etc.

************************
Cele prezentate mai sus sunt măsuri fără de care discuțiile despre modul în care se votează pentru a alege reprezentanții partidelor, nu a celor interesați, respectiv românii de peste hotare devin simple jocuri de glezne politice în care se complac atât reprezentanții partidelor cât și președintele Iohannis care cere modificări, dar nu propune soluții.

Dacă, însă, există voință politică, atunci este suficient timp pentru luarea în considerație și punerea în aplicare, cel puțin a acestor amendamente esențiale la Legea Electorală.

Consider că este necesară întrunirea a două condiții:

– crearea unui grup al societății civile care să pună presiune pe politicul parlamentar pentru a accepta reforma. Și mă gândesc că ”Acțiunea 2012” poate fi acest grup;

– crearea unui grup de lucru parlament-societate civilă din diasporă și din România limitrofă pentru elaborarea modificărilor necesare.

Oare va răspunde cineva provocării sau se va folosi pretextul votului diasporei pentru a se încerca câștigarea de capital politic nemeritat prin populism și ”abureală”?

articol preluat de pe https://mipopescu.wordpress.com/

Premiile România Curată 2014. Vezi nominalizările și VOTEAZĂ ACUM!

Romania Curata

Cine a schimbat cele mai multe partide politice în 2014? Cine a reușit să supraviețuiască în politică în ciuda gafelor și a acțiunilor lor care au stârnit iritare publică? Cine a avut cele mai proaste și/sau controversate inițiative legislative? Cine sunt intelectualii care și-au contorsionat logica și șira spinării pentru a obține diferite beneficii? Care sunt magistrații, instituțiile publice dar și grupurile și cetățenii care s-au evidențiat în mod pozitiv prin faptelor lor în 2014? Votează acum, mai jos, nominalizările propuse pentruPremiile România Curată 2014! Dacă ai și alte propuneri/nominalizări la cele șapte categorii, semnalează-le la secțiunea ”comentarii” (în funcție de propuneri, redacția România Curată le va include la vot).


Premiul “Traseistul Anului 2014”

Octavian Bot, un  bihorean ales deputat în București, a bătut recordul la număr. Acum câteva luni s-a înscris în PLR-Tăriceanu, al 10-lea partid în care se află de când e „politician” (aici și aici)! A fost nominalizat și anul trecut, când avea doar nouă partide la activ.

Mihai Stănișoară, pentru fidelitate de familie. A fost ales deputat PDL, dar ulterior s-a alăturat PNL, primind un post de vicepreședinte pe vremea lui Crin Antonescu. În 2014, Stănișoară a părăsit PNL și i s-a alăturat lui Călin Popescu Tăriceanu la PLR împreună cu un fin al său, deputatul Ion Cupă, care l-a însoțit fidel pe traseul PDL-PNL-PLR.

Deputatul Ioan Viorel Teodorescu, pentru viteză. Teodorescu a reușit să facă parte din trei partide într-o singură lună. În toamna lui 2014 a migrat de la PNL  la partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, apoi la UNPR.

Tudor Barbu, membru în Senat, face parte din aleșii PPDD al ăror număr a scăzut atât de dramatic că grupul lor parlamentar a trebuit desființat. A început mandatul ca membru PP-DD, a trecut la PC, iar în prezent este membru PNL.

 

Votează “Traseistul Anului 2014”!

  •  
  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul “Supravieţuitor Fruntaş”

Liviu Dragnea, care a pierdut și campania pentru Geoană și campania pentru Ponta, a reușit să își facă picată la Curtea Constituțională și migrația primarilor și regionalizarea și tot a rămas șef peste baroni.

Victor Ponta, care a dat doctoratul înapoi doar pentru a dovedi că poți fi prim ministru și fără doctorat.

Victor Ciorbea, singurul avocat al poporului din lume care se pregătește să dea faliment dacă nu-i plătește altcineva datoriile (vezi aici).

Daniel Constantin, pentru performanța de a fi unicul ministru al agriculturii din Europa care datorează bani unui pușcăriaș dar supraviețuiește oricărei remanieri.

 

Votează “Supravieţuitorul Fruntaş”!

  •  
  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul “Pericol Legislativ în Acţiune”

Membrii Comisiilor pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților, care au dat aviz negativ Legii cadru pentru statutul cetățenilor Republicii Moldova, lege pe care tot ei o inițiaseră. Între timp, se schimbase alianța de guvernare…

Dan Șova, pentru elanul legislativ menit să-i scape de pârnaie pe Hrebenciuc și Mitrea și alți baroni corupți, faptă pentru care este urmărit penal de DNA pentru trafic de influență.

Comisia Juridică de la Camera Deputaților, pentru eforturi neîntrerupte de a promova ideea că parlamentarul e deasupra legii, inclusiv prin exemplu personal (Ioan Adam, deputat de Brasov, fugărit de DNA)

Mihnea Costoiu și Ecaterina Andronescu, pentru consecvența cu care ordonează de urgență ce a mai rămas din educație cu fiecare prilej.

 

Votează “Pericolul Legislativ în Acţiune”

  •  
  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul “Intelectualul de aur”

Cristian Preda, exclus recent din al treilea partid care l-a susținut pentru funcții în decursul vremii, PMP, pentru sinceritatea declarației că  ”s-a folosit de PMP să ajungă în PE” și precizarea că se simte apropiat de Monica Macovei deși au avut strategii diferite la europarlamentarele din acest an pentru a obține fotoliul de europarlamentar.

Sorin Cîmpeanu, rectorul Universitatii de Agronomie din Bucuresti si presedintele Consiliului National al Rectorilor (CNR), a fost pus de Victor Ponta ca ministru al Educatiei în schimbul sprijinului electoral și la ordonanța Educației. Cîmpeanu a vorbit adesea în numele CNR, fiind dezavuat de alți rectori (vezi aici).

Vladimir Tismăneanu, pentru că a făcut cel mai mare sacrificiu personal în aceste alegeri pe care susține că le-a câștigat, pierzând vila RAAPPS Lac 2 a doua oară, în favoarea candidatului de dreapta Klaus Johannis, pe care l-a declarat un Relu Fenechiu cu nume german care decorează pe unii cu simpatii legionare.

 

Votează “Intelectualul de aur”!

  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul “Curaj în exercitarea justiției“

Carmen Dudaş, Mihai Topor şi Daniel Asaftei – juriști băcăuani care s-au opus împroprietăririi ilegale a lui Paltin Sturza cu 43.000 de hectare de pădure. După doi ani, în plasa procurorilor a intrat o întreagă mafie a retrocedărilor, printre care şi deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea, completul care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu, supus multor abuzuri din partea presei aflată în proprietatea acestuia.

Judecătoarele Anca Mădălina Alexandrescu şi Codruţa Strîmb. Cele două judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti au efectuat cercetarea judecătorească a celor opt grei ai fotbalului în mai puţin de şase luni, după ce cauza fusese trimisă spre rejudecare de Curtea Supremă, dând sentințe record și începând curățirea acestui sport.

 

Votează pentru “Curaj în exercitarea justiției“!

  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul ”Cea mai activă instituție în favoarea bunei guvernări”

Primăria Oradea pentru implementarea Oradea City Report, o aplicaţie pentru telefonul mobil sau tabletă, gratuită, simplă şi intuitivă, care permite cetăţenilor cu spirit civic să transmită diverse sesizări şi incidente către Primăria Oradea şi operatorii serviciilor publice locale (Compania de Apă Oradea, Oradea Transport Local, Termoficare Oradea, Poliţia Locală Oradea, Luxten Lighting Company, RER Ecologic Service).

DNA, pentru întreaga sa activitate din anul 2014, dar mai ales dosarul Microsoft.

Consiliul Concurenței, pentru că a controlat strict activitatea greilor din comerțul alimentar și a obținut aprobarea ca împreună cu Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor să creeze în 2015 un mecanism prin care consumatorii vor putea compara prețurile din retailul alimentar.

Votează ”Cea mai activă instituție în favoarea bunei guvernări”!

  •  
  •  
  •  

View Results

înapoi la cuprins

 


Premiul ”Implicare civică”

Diaspora Românească Unită – zecile de grupuri informale și asociații (peste 30), cele mai multe constituite toamna trecută, care au organizat și/sau au participat la peste 100 de evenimente în ultimul an pe diferite teme legate de România (Roșia Montană, gaze de șist, conferințe, întâlniri, evenimente culturale și/sau civice organizate de ei, participarea ca invitați la evenimente organizate de alții, scrisori deschise, scrisori către clasa politică autohnă, mobilizare la vot încă înainte de primul tur etc. aici).

Alexandru Popescu – românul care a parcurs aproape 3.000 de km pe jos, de la Ploiești la Bruxelles, pentru a transmite mesajul la Parlamentul European că ”românii nu vor cianuri și fracking” (aici).

Alexandru Bajdechi – studentul care luptă drepturile tinerilor din Constanța prevăzute de Legea Educației, dar ignorate de Radu Mazăre și autoritățile locale; în august a solicitat în instanță dizolvarea Consiliului Local, care nu se mai întrunise de două luni (aici).

Iașul Iubește Teii – pentru continuarea acțiunilor începute anul trecut, inițierea și promovarea unei Hotărâri de Consiliu Local pentru replantarea de tei pe B-dul Ștefan cel Mare, inițierea unei petiții cu 7.000 de semnături în sprijinul hotărârii, alte acțiuni civice (aici).

Inițiativa civică Prelungirea Ghencea – pentru modul în care pun presiune pe primarul Capitalei Sorin Oprescu și guvernanți să-și respecte promisiunile făcute în campaniile electorale (aici).

Prietenii Parcului IOR – grupul care l-au obligat pe primarul de sector Robert Negoiță să renunțe la sala polivalentă pe care intenționa să o construiască în Parcul IOR (aici).

Centrul pentru Resurse Civice Constanța (cu implicarea celor de la Uniți Salvăm și CSRM) – pentru mobilizarea și monitorizarea cu observatori voluntari a alegerilor prezidențiale.

Dan Perjovschi – care a alimentat și susținut voluntar, cu desene devenite virale sau transformate în pancarde în stradă, mai toate acțiunile civice din acest an (vederi pentru Roșia Montană, gaze de șist, Iașul iubește teii, observatori voluntari etc.).

Mona Nicoară – pentru scrisoarea publică care l-a determinat pe primarul Clujului Emil Boc să reconsidere ideea unei grădinițe segregaționiste pentru copiii romi de la Pata Rât (aici); alături de Miruna Coca-Cozma, Mona Nicoară a realizat documentarul ”Școala noastră”, despre o inițiativă similară (o școală doar pentru copiii romi) la Târgu Lăpuș.

Harry Tavitian – care a demonstrat că spiritul protestatar al jazz-ului este cât se poate de real și în România (aici și aici).

Grupul de Inițiativă Civică (GIC) Brașov – implicat, în principal, în lupta împotriva fracking-ului, dar și pe probleme de dezvoltare durabilă (agricultură sustenabilă, valorificarea patrimoniului cultural), acțiuni de solidarizare cu diaspora, pentru Roșia Montană.

Studenții Andrei Fărcaș, Alexandra Pintea, Ionuț Deneș, Tudor Turdean, Denis Pașcalău (Cluj) și Edwin Sebastian Marc (Timișoara) care și-au asumat responsabilitatea organizării primelor mitinguri de solidarizare cu diaspora la Cluj și Timișoara (cele din 8 noiembrie 2014 – aici)

Fundația Pro Munții Apuseni (Câmpeni) – înființată anul trecut, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, care a continuat acțiunile anul acesta nu doar pentru Roșia Montană, ci și susținerea altor probleme ale locuitorilor Apusenilor și acțiuni de promovare a dezvoltărilor alternative ale zonei

Asociația Salvați Bucureștiul și Nicușor Dan – pentru numeroasele procese în justiție pentru salvarea patrimoniului cultural, a spațiilor verzi din București și pentru respectarea drepturilor cetățenilor în raport cu abuzurile autorităților, precum și cele legate de lupta împotriva fracking-ului

Miliția Spirituală – pentru acțiuni directe menite să mobilizeze cetățenii, împotriva abuzurilor legislative (vezi aici ședința de lectură din George Orwell și Michel Foucault pe scările de la SRI)

Spiritul civic al Clujului sau Fenomenul Cluj – pentru zecile de acțiuni, evenimente, conferințe etc. – de la protestele împotriva legilor Big Brother sau împotriva ordonanței migrației, cele pentru spațiul public  (”Jos Gardul” la concertul lui Billy Idol), împotriva zidului segregării de la Baia Mare și pentru drepturile romilor de la Pata Rât, acțiuni comunitare și de implicare a comunităților în decizii locale (proiectul ”La Terenuri” sau ”Orașul Vizibil”), pentru drepturile animalelor, mobilizarea pentru diaspora, grupul MindBomb care continuă să realizeze voluntar identități vizuale și susținere grafică pentru acțiuni civice, acțiunile și programele operatorilor culturali din centrele independente Fabrica de Pensule, tranzit.ro și Casa Tranzit, festivalul de teatru, dans, video cu tematică civică Temps D Image, Piața Autonomă, lupta pentru Roșia Montană și păduri sau împotriva fracking-ului etc. (vezi și Declarația de la Cluj, care sintetizează o parte importantă a revendicărilor clujenilor)

Campania Salvați Roșia Montană (CSRM) – pentru continuarea luptei în instanțe împotriva avizelor și autorizațiilor ilegale obținute de RMGC; pentru extinderea luptei și în cazul proiectului de la Certej și a tuturor proiectelor de exploatare a aurului în cariere deschise și cu cianuri; pentru transformarea Roșiei Montane într-un centru european de civism(Forumul Megaproiectelor Inutile, primul Forum al Diasporei, coalizarea mișcărilor anti-cianură din Europa într-o mișcare comună și lansarea campaniei europene Bang Ban Cyanide – cu două importante victorii de etapă: interzicerea cianurilor în Slovacia și respingerea definitivă a unui proiect în Asturia/Spania); pentru activitățile de susținere a dezvoltărilor alternative la Roșia Montană (vezi programul Adoptă o Casă – ARA & Alburnus Maior – sau FânFest); pentru implicarea și susținerea altor mișcări civice din România și Europa

Organizatorii Festivalului ManiFest – primul festival anti-fracking din România, organizat între 6 și 8 septembrie la Puiești (jud. Vaslui – aici)

Grupul Inimi Deschise din satul Vizurești (jud. Dâmbovița) – pentru implicarea localnicilor și a autorităților în realizarea unor proiecte și obiective comunitare (aici)

Soprana Diana Pap – care a pozat nud împotriva poluării produse de fabrica de cauciucuri Continental din Timișoara (aici)

Votează pentru ”Implicare civică”

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

View Results

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Cum se vota în comunism

 

articol preluat de pe totb.ro

Înainte de 1989, alegerile din România erau fictive, chiar dacă existau campanii electorale iar procesul de votare era asemănător cu cel de astăzi şi prezentat ca fiind democratic. Unii dintre alegători participau fie din teamă şi obligaţie, fie din datoria pe care o simţeau faţă de un sistem autopropus, fie pentru prilejul de a socializa sau de a-şi manifesta indignarea anti-sistem.

ceausescu

 

Nicolae Ceauşescu, la alegerile din 1946. FOTO: ceausescunicolae.wordpress.com

 

“Am o singură amintire, generică, imposibil de plasat în timp sau spaţiu [despre alegerile din comunism]“, ne spune antropologul Vintilă Mihăilescu. “Mergeam cu soţia puţin înainte de prânz, luam buletinul de vot şi ştampila, intram în cabina de vot, ne uitam cu grijă de jur împrejur, apoi…tăiam tot. Calmi, depuneam buletinul bine împăturit în urnă şi, cu jumătate de zâmbet pe buze, mergeam la cârciuma din colţ. Alegerile însemnau că-mi scot nevasta în oraş”. Înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, care va avea loc peste două zile, să ne amintim puţin cum era procesul electoral într-o perioadă în care cetăţenii României nu aveau de ales. 

În 1938, Carol al II-lea a introdus sistemul de vot uninominal pentru alegerea candidaţilor propuşi de partidul unic, Frontul Renaşterii Naţionale (primul partid de masă din România). În 1946, a fost reintrodus sistemul de vot proporţional, iar după o campanie electorală marcată de violenţe, încălcări ale normelor democratice şi fraude, Blocul Partidelor Democrate, o alianță a forțelor pro-comuniste, a fost declarat câştigător al alegerilor cu 68,7% din voturi. După abdicarea lui Mihai I la 30 decembrie 1947, comuniştii ajunşi la putere au instaurat Republica Populară Română. La alegerile din 28 martie 1948, primele din noua republică şi ultimele la care au participat şi forţe democratice, partidele istorice au pierdut în urma fraudării votului. Alianţa electorală comunistă Frontul Democraţiei Populare a obţinut 97,83% din voturi, în timp ce Partidul Naţional Liberal a obţinut 1,69%, iar Partidul Ţărănesc Democrat, 0,48%.

În 1948, a fost înfiinţată Marea Adunare Naţională (MAN), organul suprem al puterii şi unicul for legiuitor al Republicii Populare Române și al ulterioarei Republici Socialiste România. Şeful statului a fost iniţial un organism colectiv numit „Prezidium”, care conducea MAN şi al cărui prim preşedinte a fost endocrinologul C. I. Parhon. Din 1948, alegerile au avut loc în baza sistemului electoral uninominal majoritar relativ, într-un singur tur. Partidul Comunist îşi desemna candidaţii pentru Marea Adunare Naţională şi pentru Consiliile locale populare – organe locale ale puterii de stat, iar membrii MAN alegeau Prezidiumul. Preşedintele acestui din urmă organ a încetat să fie cel mai puternic om în stat după 1974, anul în care a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul atotputernic al partidului comunist. Nicolae Ceauşescu a reuşit să impună, în premieră, funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România.

 

 

Preşedintele ţării nu era ales de popor, ci de deputaţii aleşi de popor pentru a-l reprezenta în Marea Adunare Naţională, dar de formă, fiind mereu acelaşi până în 1989. Cetățenii aveau dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Naţională și în consiliile populare, votul lor fiind însă formal. Circumscripţiile electorale, ne spune o fostă primăriţă de comună hunedoreană, de dinainte de 1989, nu difereau prea mult, ca şi concept, faţă de cele de acum: totul se raporta în funcţie de numărul de locuitori, se ţinea cont de judeţe, de regiuni etc. Diferenţa era că „alegerile erau un proces preparat dinainte: candidaţii nu se autopropuneau pentru a fi deputaţi (la nivel comunal, municipal, judeţean sau în Marea Adunare Naţională), ci erau propuşi de oficiali locali, de organele de partid mai cu seamă”. Existând un partid unic, era imposibilă competiţia. Candidaţii erau prezentaţi individual,scrie Ion Iliescu pe blogul lui, pe circumscripţii electorale, nu pe liste la nivel de judeţ, ţara fiind împărţită în atâtea circumscripţii câţi deputaţi urmau să fie aleşi în Marea Adunare Naţională. Alegătorii îşi manifestau opţiunea pentru un singur deputat, adică îl votau sau nu pe candidatul propus, iar acesta ieşea indiferent de voturile adunate. În anii `80, pentru a da iluzia unei competiţii democratice, explică fostul preşedinte, în unele circumscripţii au început să fie propuşi câte doi sau trei candidaţi.

„În rândul deputaţilor, într-o comună, spre exemplu, chiar dacă erau mai mulţi propuşi”, continuă fosta primăriţă, „se ştia dinainte cine era preferat de partid şi, deci, cine trebuia să iasă”. „Prin ’80, la majoritatea funcţiilor se puneau trei [candidaţi]. Dar toţi trei erau de-acelaşi partid stabiliţi”, spune un fost primar din altă localitate hunedoareană, în volumul de istorie orală Activişti mărunţi coordonat de Zoltan Rostas. „Şi ziceam aşa: ‘Dom’le, este Ion, Gheorghe, Nicolae. Bun. Ăştia sunt cam pe-aceeaşi talie. Ăsta-i maistru, maistru, maistru. Bun. Bă, care iese? Hai să-l punem pe ăsta pe locul I’”. Când se alegeau persoane care să candideze la deputăţie, acestea erau selectate după aptitudinile de lider şi cele organizatorice: dacă oamenii ascultau de ei, dacă erau buni administratori. Existau şi atunci campanii electorale, cei propuşi să facă parte din Marea Adunare Naţională fiind purtaţi prin fabrici, uzine şi alte instituţii ca purtători de mesaje însufleţitoare şi ca eroi ai muncii socialiste.

„Exista obligativitatea reprezentării femeilor”, ne spune fosta primăriţă. „Cam o treime dintr-un consiliu local, spre exemplu, trebuia să fie constituită din reprezentante ale femeilor din comunitate”. La fel era şi la primărie. În Activişti mărunţi, o fostă laborantă şi primăriţă dintr-o comună bihoreană îşi aminteşte că a fost făcută membră de partid pentru a fi şefă de echipă în laboratorul unde lucra, având în subordine şapte persoane. „Nu puteai să conduci o echipă de oameni fără să fii membru de partid. După aia, în 1979, când Elena Ceauşescu a propus promovarea femeilor în politică, atuncea în judeţul Bihor a trebuit să promoveze vreo 14 primăriţe în 14 comune din cele 48, parcă”. Procesul de selecţie s-a făcut după rezultatele bune obţinute în cadrul profesiei. „Ei m-au pus primăriţă, că io nu vroiam. Nu-mi plăcea vorbăraie multă. Eram foarte reţinută la a vorbi. Am încercat să nu mă duc. Am făcut un puseu de tensiune de vreo 200 (…) Îmi plăcea meseria mea şi vroiam să rămân acolo unde am fost, la laborator. Comuna era foarte mare, cu peste 7.000 de locuitori. Aveam opt sate (…) Era responsabilitate mare, nu mă prea simţeam în stare să conduc. Dar nu am avut încotro”.

Prezenţa la vot a oamenilor dintr-o localitate trebuia să fie mare, îşi aminteşte fosta primăriţă hunedoreană, care spune că norma era de peste 80%; primarul şi echipa lui trebuiau să se asigure că se întruneşte această prezenţă. „Atunci mergeau oamenii la vot, mă! Mergeai de dimineaţă, stăteai acolo şi câte un ceas la rând”, spune fostul primar din judeţul Hunedoara în Activişti mărunţi. „Noi aveam sistemul ăsta de anunţare… trimiteam oameni pe la blocuri: ‘Bă, ai fost la votare?’, ‘Haideţi bă la votare’. Deci îi antrena, îi chema şi nu-i lăsa”. Oamenii erau treziţi de multe ori cu noaptea în cap pentru a merge la urne. „Ultima dată m-au sculat la 5 dimineaţa ca să ne întâlnim tot colectivul muncii la 6 şi să mergem în bloc la vot, că judeţul Bihor voia neapărat să fie primul care termina votarea, să fie primul în întrecerea socialistă naţională”, ne spune artistul Dan Perjovschi, care la acea vreme lucra la Muzeul Ţării Crişurilor. „Până la urmă, au câştigat întrecerea aia şi, din premiu – da, se dădea premiu de la centru judeţului care-l pupa în cur mai tare pe Ceauşescu –, din banii ăia, au comandat la Bucureşti copia în ciment a aleii domnitorilor reali şi inventaţi din faţa Muzeului Militar, pe care i-au adus cu un camion şi i-au instalat în faţa noii intrări monumentale spre Muzeul Ţării Crişurilor”.

Amenajarea scărilor parcului şi aleilor de beton ar fi costat, îşi aminteşte artistul, mai mult decât premiul naţional. În plus, pe drum, „bălăngănindu-se în camion, domnitorilor li s-a ciobit nasul, mustaţa până la caciulă, de nu mai ştiai care-i Glad şi care Menumorut, aşa că au angajat un sculptor să le lipească la loc. Îmi aduc aminte inaugurarea în plină iarnă, cu toţi activiştii judeţeni în paltoane şi un cor de pionieri verzi de frig în cămăşi cu cravată roşie”. În viziunea regimurilor totalitare de stânga, spunea mai demult, într-un editorial(audio aici), Vlad Georgescu de la Europa Liberă, nu era suficient ca populaţia să voteze, trebuia să o facă şi cu entuziasm, chiar dacă unul fictiv. „Rezultatul acestei mentalități și politici a fost publicarea unor procente astronomice: dacă, în alegerile din anii ‘45-‘46, diferitele partide comuniste est-europene s-au mulțumit cu câștigarea unor procente de circa 70%, după 1948, acestea au trecut vertiginos mai întâi de 90%, apoi de 95%, pentru a se cantona, în cele din urmă, alegere de alegere, undeva între 99,50% și 99,99%. Recordul l-au bătut însă albanezii şi nord-coreenii, care, fără urmă de ezitare, au anunţat chiar şi alegeri câştigate cu 100%”.

Ziua votului era întotdeauna duminica. În general, se organizau mici sărbători pentru oamenii comunităţii, spune fosta primăriţă hunedoreană, mai ales în sate, comune sau oraşe mici. Localnicii mergeau la vot, apoi ieşeau la o bere, la un local, se cânta muzică în căminele culturale. „Lumea se îmbrăca de sărbătoare. Nu pentru că respectau evenimentul, ci pentru că erau civilizaţi. Cred că mulţi mergeau mai curând de frică”, spune sociologul Marius Cosmeanu, de loc din Târgu Mureş. „Erau rare ocaziile în care să fie atâta lume pe străzi duminica. În comunism, nu ieşeai duminica prin cartier. În Târgu Mureş cel puţin. Ori stăteai pe acasă, trebăluiai, ori mergeai la o bere, la picnic, la zoo, la pădure, la meci, nu era forfotă pe străzi”.

Chiar şi aşa, mulţi oameni alegeau să nu se prezinte la vot, în timp ce alţii îşi anulau voturile sau scriau pe buletinele de vot revendicări gen „vrem pâine”, „vrem carne”, „vrem program la televizor”, „vrem căldură în apartamente” ori mesaje anti-sistem. Unii dintre observatorii de la alegeri aveau rolul unic de a şterge astfel de mesaje (oamenii intrau la urne doar cu creionul): “Noi asta făceam când eram în comisie: număram voturile şi, când mai apărea câte unul cu Jos Ceauşescu, luam guma şi ştergeam frumuşel, după care puneam ştampila. Cine-avea chef de anchete sau mai ştiu eu ce?”, îşi aminteşte un fost observator care a pariticipat la două sesiuni electorale din regimul Ceauşescu. Securitatea şi unităţile de miliţie îşi intensificau munca informativă înainte de alegeri, luând în vizor mai ales persoanele cu sau fără antecedente politice şi penale care au avut manifestări şi intenţii ostile sau care denigrau politica partidului şi statului, legionarii, membrii fostelor partide burgheze şi naţionalist fasciste, dar mai ales cele care au difuzat sau au introdus în urnele de vot fiţuici cu conţinut ostil, au răspândit zvonuri. În anul 1975, de exemplu, peste 35.000 de ofiţeri şi subofiţeri erau gata să intervină în cazul unor nereguli.

„În casa mea era frig, la adunare era frig şi, culmea, şi în secţia de votare era frig şi beznă, că se făcea economie în draci”, îşi aminteşte artistul Dan Perjovschi. „Aşa că am desenat un penis pe hârtia de vot şi am dârdâit de frică până în decembrie 1989. În aceeaşi zi, seara, am aflat de la televizor că tovaraşul Ceauşescu a fost votat de 99,7 la sută din populaţie. Şi azi mă încălzeşte gândul că eu am fost unul din ăia 0,3”.

articol preluat de pe http://totb.ro/

 

 

Proteste în toată ţara pentru un VOT CORECT în turul doi. HARTA oraşelor în care românii ies în stradă

Românii ies sâmbătă şi duminică în stradă în mai multe oraşe din România, dar şi din străinătate, pentru a protesta faţă de umilinţa la care au fost supuşi românii din diaspora pe 2 noiembrie, când mii dintre ei nu au putut vota la prezidenţiale. GÂNDUL TRANSMITE LIVE

Proteste în toată ţara pentru un VOT CORECT în turul doi. HARTA oraşelor în care românii ies în stradă

La Sibiu, protestele au început de vineri seară, unde sute de manifestanţi au scandat „Fiţi eroi în turul doi”, mesaj lansat în campania Gândul „VOTEŞTI”. Sâmbătă şi duminică, tinerii din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj, Reşiţa, Timişoara, Arad sau Oradea ies în stradă simultan, pentru a-şi arăta solidaritatea românii din diaspora. Gândul vă va ţine la curent în timp real cu evoluţia acestor manifestaţii. De asemenea, vom transmite live imagini de la proteste, în cadrul unei ediţii speciale GÂNDUL LIVE.

Protestele românilor din străinătate care nu au putut vota pe 2 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, au fost un semnal pentru tinerii din România care pregătesc proteste în marile oraşe. În Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Braşov, Arad, Oradea sau Reşita se anunţă proteste sâmbătă şi duminică, iar oamenii de mobilizează prin intermediul reţelelelor de socializare. Proteste sunt de asemenea programate în sâmbăta de dinaintea turului doi al alegerilor, pe 15 noiembrie, atât în ţară, cât şi în marile capitale europene, precum Londra sau Paris, acolo unde mii de români nu au putut vota, fiind ţinuţi ore întregi la coadă de autorităţile române.

Gândul vă va ţine la curent în timp real cu evoluţia acestor manifestaţii. De asemenea, vom transmite live imagini de la proteste, în cadrul unei ediţii speciale GÂNDUL LIVE.

Tonul protestelor din acest weekend a fost dat la Sibiu, vineri seară, în Piaţa Mare, unde aproximativ 500 de oameni au scandat „Fiţi eroi în turul doi”, un mesaj lansat în campania VOTEŞTI, al cărui clip îl puteţi vedea AICI.

„Libertatea de-a vota nu ne-o va lua nimenea!”, au mai strigat sibienii vineri seară.

â

În tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti nu au găsit nimic oficial în neregulă în organizarea procesului de votare şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Premierul Victor Ponta, candidatul PSD la preşedinţie, a declarat însă că dacă se va întâmpla ca până şi un singur român să fie împiedicat să voteze în turul doi, ministrul de Externe Titus Corlăţean răspunde cu funcţia. Cu toate acestea, un alt ministru, Bogdan Stanoevici, consideră că protestele au fost neîntemeiate, alimentate de „agitatori”: „sunt grupuri de tineri revoltaţi pe orice, care, la orice manifestaţie, indiferent de subiect, ei se vor infiltra ca să intre în conflict”.

„Eu i-am rugat pe toţi cei care vin să nu manifestăm, ci să stăm la coadă. Dacă românii din străinătate au putut să stea la coadă pentru noi, să stăm şi noi la coadă pentru ei. Noi am vrut să manifestăm împotriva guvernanţilor la modul general, al modului în care înţeleg ei să ne conducă şi să ne respecte pe noi, cei care i-am pus acolo, în fruntea noastră”, a povestit pentru gândul Claudiu Marian, unul dintre iniţiatorii protestului de la Timişoara, acolo unde tinerii au ieşit deja în stradă marţi seară şi vor ieşi din nou sâmbătă seară.

„Eu şi tineretul român suntem frustraţi! Practic, am fost înjuraţi în faţă cu această manieră de organizare a unor alegeri democrate!”, a spus pentru gândul şi Edwin Sebastian Marc, unul dintre organizatorii protestului de sâmbătă, de la Timişoara.

„Mesajul nostru ar fi unul de susţinere a diasporei, nu vrem să se înţeleagă că suntem doar opoziţia lui Ponta. Eu sunt apolitic, pentru mine contează viitorul ţării! O să fie o plimbare paşnică de la Prefectură până la Primărie, vom scanda pentru a arăta că Moldova susţine votul liber şi pentru că vrem să înţeleagă şi cealaltă parte a României că Moldova nu mai este toată « roşie »”, a spus pentru gândul Iurie Vlasov, unul dintre organizatorii protestului de la Iaşi.

Clujenii vor ieşi, de asemenea, să protesteze sâmbătă, 8 noiembrie. Marşul va începe la ora 17:30, în Piaţa Unirii şi se va desfăşura mai departe pe traseul Bd. Eroilor (pietonal) – Str. Baba Novac – Bd. 21 Decembrie – Piaţa Unirii (partea de est) – Eroilor, a precizat pentru gândul Ionuţ Deneş, unul dintre organizatori.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto coperta http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/

PUNCTUL PE ” I “

As vrea ca toata lumea sa inteleaga ca nu am scris postarea ” De ce ” pentru a-mi pune cenusa in cap si a cere iertare PDL-istilor .
Inca nu am depus la Registratura lor o Cerere de inscriere in partid.
Si nici nu am fost membra PSD, niciodata.
Imi este suficient numele meu.

Atmosfera putreda din lupta politica romaneasca a denaturat si ultimele particule de onestitate in dezbaterile publice.
Totul este incrancenare : ai lor si ai nostri !

Am scris postarea mea din diverse motive :
Pentru a scoate in evidenta inselatoria ale carei victime au fost mai mult de 7,4 milioane de romani in 2012.
Pentru a aminti ca am tras un semnal de alarma inca de dinaintea alegerilor municipale.
Pentru a arata ca hotii din PSD sunt totuna cu hotii din PDL sau oricare alt partid.
Ca se cearta pentru impartzeala jafurilor ale caror victime suntem noi.

Nu au niciun program politic, nici unii, nici altii.

In continuare, mi-am exprimat alegerea candidatului meu : Monica Macovei
Si am explicat de ce : pentru FELUL IN CARE NE-A SERVIT, spre deosebire de ceilalti care nu ne-au servit ci ne-au furat.

Am asumat, fara sa mi-o ceara nimeni, forma cea mai dificila de sustinere a unui candidat politic : atragerea dezamagitilor din tabara adversa.
Este usor sa inflacarezi propriile tale ” trupe “, este mai anevoios sa-i convingi pe cei care ezita astazi, rupti dintr-o parte dar inca neatasati in alta.
Exemplul meu ii poate ajuta sa se decida in favoarea dnei Macovei.

In atatia ani, am acceptat sa fiu prezenta in emisiunile tuturor Televiziunilor
Fiecare dintre ele ma invita pentru ca le cresteam audienta.
Schimbul era onest : eu ma foloseam de ele pentru a ma exprima.
La A3, la B1TV, la TVR sau PRO Tv, foarte des la Realitatea TV.
Deci, aviz PDL-istilor : e stupid sa transforme intr-o vina prezenta mea la A 3.

TOATE persoanele publice merg la TOATE Televiziunile pentru a-si transmite mesajele.

Celor cativa prosti care-mi raspund ” nu va cred, e prea tarziu, ce-ati cautat acolo ca acum sa veniti catre noi, eu va resping ” le spun ca mai intelept ar fi sa se bucure – mult – ca le vin astfel de ” intariri ” in batalia pentru alegeri.
Cand PD a parasit Internationala Socialista pentru a se afilia PPE, nu s-au mai ofuscat atat.

In incheiere, informez pe cei care-mi reproseaza ca am putut avea idei de stanga dupa ce am trait niste ani la Paris , ca 90% din intelecutalii francezi au, traditional, vederi de stanga.
Nu pentru ca ” tin cu socialistii ” ca romanul cu Steaua ci pentru ca sunt mereu in cautarea unei ideologii care sa aduca mai mult echilibru social intre patroni si angajati, intre bogati si saraci.
Traiesc in capitalism dar sunt cainii de paza ai democratiei, veghind permanent la prezervarea acestui echilibru fragil.
Pe mine, tot asta ma preocupa, nu impartzeala jafului mafiot.

Astazi, imi pun increderea in mainile dnei Monica Macovei.
Vom vedea daca m-am inselat sau nu cand va deveni Presedintele Romaniei.

Mihaela Mihai

articol preluat de pe https://www.facebook.com/mihaela.mihai.7777?fref=ufi

Democratie Directa ” Romania TA “

Democratie Directa Romania – Initierea miscarii pentru Democratie Directa

” VOT DIRECT pentru TOTI ”

Ideile si propunerile de pe acest website au la baza ideile si programul partidului democratie directe din Suedia. In cursul acestui an , miscarile de democratie directa din Suedia , s au reunit ( formand un unic partid oficial inregistrat si participant in alegeri) sub denumirea de Direkt Demokraterna ( Democratie Directa ).

Propunerea este ca oricine are un calculator/ laptop / tableta / smartphone si doreste sa se implice activ , sa se alature in vederea formarii unui partid apolitic , online , fara structuri de conducere , in care toate functiile vor fi sub vot non stop.

De asemenea , punctele din program , daca trebuie sa fie un program , vor fi votate de toti , functie de propunerile facute de orice membru , si vor putea fi oricand readuse in discutie pentru a fi ajustate / imbunatatite si apoi resupuse votului tuturor membrilor.

Toate punctele din program at trebui sa fie doar propuneri , iar in cazul ajungerii / obtinerii majoritatii in Parlament sa fie supuse referendumului intregului electorat.
Pentru a se “legitima” , cei ce si doresc puterea , adauga dupa cuvantul DEMOCRATIE ( = puterea poporului ) tot felul de alti termeni ( reprezentativa , participativa , deliberativa , etc ) care sa adoarma vigilenta populatiei si sa le creeze iluzia , cum ca , de fapt , ei / voi , populatia , ar avea ceva de spus.

Dar intrucat DEMOCRATIA este una singura si pentru a face acest lucru clar , suntem nevoiti sa adaugam termenul de DIRECTA , tocmai pentru a nu mai exista dubii si interpretari.

” Democrația reprezentativă ” de astăzi a încetat să funcționeze în conformitate cu teoria.

Politicienii ” full-time ” sunt controlati de interese personale sau de incompetență , iar interesele fundamentale ale cetățenilor sunt ignorate.

Clasa politica , cu intentie , se face ca nu intelege ce inseamna cu adevarat democrația ( Democrație = puterea poporului ) cu scopul de a si proteja puterea , cat și pentru a si insusi felia mare de tort.
Ei nu au argumente pentru dezbateri deschise în fața cetățenilor susținand că competența lor nu poate fi comparata cu competența maselor.

Daca lăsam această regulă “un grup decide pentru toti” sa devina normă pentru “democrație”, atunci , dictatura ne bate la usa .

Este foarte important să dezvoltăm democrația reală în timp ce acesta mai este cat de cat încă posibila.
Încă mai avem dreptul de a ne organiza asa ca hai sa o facem !
Impreună sa ne asiguram că punctele noastre de vedere sunt adoptate de putere.

Putem pune in functiune puterea tuturor cetățenilor doar dacă ne putem uni.

Cea mai importantă sarcină pe care Democratia Directa o are este de a oferi cetățenilor posibilitatea de a elimina rapid politicienii atunci când iau decizii proaste, dar, de asemenea , capacitatea de a sprijini persoanele competente.

Patru ani de guvernare corupta , in care nu avem cum influența deciziile , este prea mult.
Cetățenii trebuie să fie în măsură să influențeze totul in orice moment,

Când oamenii încep să înțeleagă politica ei vor fi mai eficienti și vor vedea mai clar si influenta într-un mod mai eficient realitatea în care trăiesc.

Democratia Directa este apolitica si ignoră complet gândirea în “culori de partid ” lasand orice decizie la cetățean , in conformitate cu principiile democratiei reale.

In cazul intrarii in Parlament , al unui adevarat partid de Democratie Directa ( minoritar ) , toate legile dezbatute ar trebui afisate online , iar parlamentarii acelui partid vor trebui sa voteze la vedere conform votului intregului electorat ( nu doar al membrilor partidului ) pe fiecare lege in parte.

In cazul obtinerii majoritatii parlamentare , practic , “partidul de democratie directa” ca atare , nu mai are nici un rol , odata implementata democratia directa la nivel national , electorii putand vota direct , online , fiecare lege.

Singurul motiv pentru care va mai exista un Parlament , va fi pentru cazul in care populatia nu este interesata sa voteze anumite legi ( insuficient numar de votanti pentru o lege , intr o perioada determinata de timp ) sau pentru situatii de urgenta , cand nu este timp pentru desfasurarea votului popular.

 

Orice asociație , ONG , grup de cetățeni , etc , poate să adopte si sa se alature crezului nostru , sa infiinteze o filiala locala , total autonoma , cu principalul scop al implementării democrației directe. Singura conditie este ca organizatia , grupul respectiv , sa functioneze absolut transparent , pe baza principiului Democratiei Directe.

Trecerea la democrația directă nu se poate face fără un număr cât mai mare de români care să știe de această posibilitate ; singura soluție e ca oricine e de acord să dea Share / Distribuie la această postare , pentru că acest website nu dispune de buget pentru publicitate , nu are interese financiare si este bazat in totalitate pe Voluntariat.

articol preluat de pe http://www.democratiedirecta.com/