(video) Interzis să fi român în Timoc – Serbia
foto – captura youtube.com
sursa – https://www.youtube.com
foto – captura youtube.com
sursa – https://www.youtube.com
infoprut.ro
Românii din Serbia își exercită drepturile oarecum în ilegalitate, iar dacă legile permit cursuri opționale în limba maternă, autoritățile fac tot ce le stă în putință să împiedice orice manifestare de românism.
Recent, statul sârb a început să organizeze cursuri opționale de limba română în localitățile în care locuiesc români. Dacă acum nu mai sunt bătuți pentru că vorbesc pe la colțuri în limba maternă, nu înseamnă că toate lucrurile sunt în ordine, așa cum susține ambasadorul sârb la București, Branko Brancovic, într-un reportaj realizat de TVR despre comunitatea de români din Serbia.
Brancovic citește de pe o foaie de hârtie numărul școlilor în care se predă și o oră opțională de limba română, însă nu menționează că ora este programate la trei ore după terminarea cursurilor, vinerea. Ori că părinții sunt nevoiți să-și ducă copii la școli aflate la distanțe mari față de casă, pentru acest curs opțional. Alte școli sunt mai creative și programează cursurile de limba română în același timp cu alte cursuri interesante pentru elevi, cum ar fi cele de informatică.
Ambasadorul, care citează date guvernamentale, spune că în anul școlar 2014-2015 sunt 10 școli în care românii pot studia limba maternă, la un număr estimat de 250.000 de români, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România. În Valea Timocului sunt peste 150 de sate românești și 48 de localități mixte.
În Serbia nu există nici măcat o clasă în care să se studieze în limba română, despre o școală întreagă nici nu poate fi vorba.
Autoritățile de la București, care se ocupă de românii din jurul granițelor, cunosc situația, deplâng soarta românilor din Serbia și speră la mai bine. De fapt, autoritățile speră că intenția de aderare la Uniunea Europeană a Serbiei va îndrepta situația, că Bruxelles-ul va speria sârbii să acorde drepturile cuvenite minorităților.
Lipsa de acțiune a politicienilor este explicată de faptul că românii din Serbia nu au cetățenie română, deci nu pot vota în alegeri. Unii politicieni și-ar dori chiar să nu mai aibă drept de vot nici românii din diasporă, cu toate actele românești în regulă.
Nici biserica nu o duce mai bine în Valea Timocului. Trecând peste provocările frecvente la care sunt supuși românii care vor o biserică a lor, autoritățile sârbe nu sunt de acord cu construirea vreunei biserici noi pentru români.
Ambasadorul Brancovic spune că statul sârb nu are nicio treabă cu biserica, fiind separată de stat. Astfel, biserica sârbească a încheiat oficial legăturile cu biserica românească, dar autorizațiile de construcție nu pot fi eliberate de primărie dacă biserica sârbească este de părere că românii au suficiente biserici.
Opresiunea duce la creativitate uneori. Astfel, românii din Serbia construiesc garaje în care țin slujbele duminica.
Părinți care vor să-și boteze copiii trebuie ori să meargă kilometri buni până la o biserică românească, ori să-și creștineze copii în biserici sârbești, dar pot folosi doar nume sârbești. Există liste afișate la intrarea în biserică cu nume pe care părinții le pot sa copiilor. Părinților li se refuză botezul dacă vin de acasă cu numele „Octavian”.
Comunitatea de români din Valea Timocului are mai puține drepturi decât au românii din regiunea transnistreană.
articol preluat de pe http://infoprut.ro
digi24.ro
Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti. În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.
Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.
Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.
„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.
„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.
Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.
În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.
„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.
„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.
Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.
„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.
Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.
La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.
articol preluat de pe http://www.digi24.ro/
Fii marieţ că ieş Rumân!
Învață să scriĭ rumâńeașce, nu îngădui să ce facă pruost!
Asta ĭe scrisu șî alfabetu tău!
Așcea-s ļitere a tăļe!
Asta ĭe ļimba-tâă- ļimba rumâńească!
Video făcut dă Drăgan M. Stoian’el, profesor la un liceu la Novi Sad, născut la Jâgobiţa (Omol’i), zona Cimocului, Sârbia dă răsărit. Fotografiili care însoţesc audio materialu sînt scene dân viaţa a Rumân’ilori dân Cimoc, dar şî o dovadă mare şî l’impede care n’e arată rădăc’in’l’i anoaştre.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com
Interviu cu Natașa Tosic, președinta Mișcării Democrate a Românilor din Serbia. (Clubul Țăranului Român 2013) Despre ocuparea militara sârbă a Timocului la 1833. Mărturie video despre deznaționalizarile și opresiunile sârbe la adresa românilor din Timoc.
D-na Natașa Tosic în ciuda faptului ca militeaza pentru drepturile românilor din Serbia, nu a dat curs semnarii alaturi de principalele organizații ale românilor din Valea Timocului (Serbia) a Protocolului de colaborare pentru unirea eforturilor de păstrare a identității naționale românești, inițiativa a parohului bisericii românești de la Malainița, Bojan Aleksandrovic.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/pages/CER-SI-PAMANT-ROMANESC/130605936974539?fref=ts
foto www.frequency.com