Articole

Licitaţie SRI de 70 milioane de lei pentru interoperabilitatea bazelor de date ale statului

de Adrian Dumitrache – Mediafax

Serviciul Român de Informaţii (SRI) va organiza, în martie, o licitaţie pentru achiziţionarea de echipamente IT necesare realizării unui sistem informatic care va permite interoperabilitatea bazelor de datele ale principalelor instituţii ale statului, contract estimat la 70 milioane de lei (cu TVA).

Termenul limită pentru depunerea ofertelor va expira la 16 martie, ora 10.00, două ore mai târziu urmând să fie deschise, conform anunţului de participare publicat de Unitatea Militară 0929 Bucureşti pe www.e-licitatie.ro.

Contractul prespune achiziţionarea de pachete software şi sisteme informatice, rutere de reţea, servere, diverse servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, precum şi servicii de formare profesională şi simulare în domeniul echipamentelor de securitate.

Finanţarea contractului, a cărui durată va fi de 7 luni de la data atribuirii, va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, se precizează în anunţul de participare.

SRI a mai derulat, începând cu ianuarie 2014, un număr de 12 licitaţii care au vizat achiziţionarea de echipamente şi servicii de instruire pentru realizarea unui sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes national împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, finaţarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile.

Valoarea totală estimată a contractelor s-a ridicat la aproximativ 140 milioane de lei, cu TVA.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Un nou proiect de lege Big Brother

Ministerul pentru Societatea Informaţională a redactat un nou proiect de lege din pachetul Big Brother.

Potrivit unor surse politice, proiectul privind stocarea datelor de trafic a ajuns deja la Ministerul de Interne şi urmează să intre în dezbatere publică.

Actuala variantă a fost redactată după ce judecătorii CCR au respins varianta iniţială. Potrivit textului, serviciile de informaţii vor avea acces la datele reţinute de furnizori în scopuri comerciale, doar cu mandat de la judecător.

Potrivit surselor citate, oficialii ministerului lucrează în prezent la redactarea legii cartelelor pre-pay.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Interviul integral cu Elena Udrea – despre seful SRI, despre Sebastian Ghita si dosarul Microsoft.

Udrea anunţă că a depus la DNA un DENUNŢ împotriva şefului interimar SRI, în care o menţionează şi pe Kovesi. REACŢIA procurorului-şef al DNA
Mediafax

Elena Udrea a declarat, vineri, într-un interviu acordat Hotnews, că a depus la DNA un denunţ împotriva actualului director interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa, în denunţ fiind amintită şi Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA.

Udrea a precizat că este vorba despre un denunţ în care spune “lucruri despre dl general SRI Florian Coldea” şi în care o aminteşte şi pe Kovesi.

Ea a afirmat în interviu că Sebastian Ghiță i-a spus că Florian Coldea o urăşte.

“La o cafea cu dl Sebastian Ghiţă, undeva în vara trecută, vă spun şi unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Văcărescu, dl Sebastian Ghiţă – un apropiat al SRI-ului şi o persoană care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea mă urăşte. Am intrebat de ce, şi mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineînteles nu am citat, la vremea aceea: pentru că am fost permanent o sursă alternativă de informaţii la preşedinte”, a susţinut Udrea pentru Hotnews.

Întrebată cât de apropiată era relaţia cu Sebastian Ghiţă, încât acesta să-i facă asemenea confidenţe, Elena Udrea a răspuns: “Mi-a făcut multe alte confidenţe. Multe altele”.
La insistenţele jurnaliştilor de a preciza în virtutea cărei relaţii avea astfel de discuţii cu Ghiţă, Udrea a afirmat: “Pur şi simplu. Nici nu ştiu să vă spun. Nu am o relaţie atât de apropiată cu dl Ghiţă, încât să ne considerăm prieteni. Ca dovadă, cred că sunt cel mai atacat personaj, după Traian Băsescu, la televiziunea lui, şi am mai spus lucrul acesta. Nu ştiu. Dl Ghiţă oscila, probabil, între nevoia de a sta mai aproape, câteodată, de Băsescu, altădată i se părea ca e mai rentabil să stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu vă reproduc ce mi-a spus el.

Elena Udrea explică atitudinea lui Florin Coldea faţă de ea prin lucrurile pe care ea le ştie şi pe care susţine că i le-a spus lui Coldea în faţă.
“Sau prin domnul Maior i le-am transmis”, a precizat ea.

În acelaşi interviu Elena Udrea afirmă că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea lui Kovesi la DNA, dar şi că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.

Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi arată, privitor la declaraţiile făcute vineri de Elena Udrea, că nu este prima oară când cei cercetaţi în dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa ei şi că nu comentează cele susţinute de fostul preşedinte al PMP, recent pus sub urmărire de DNA.

“Nu e prima dată când suspecţii din dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa mea şi nu le comentez”, a declarat Kovesi, prin intermediul biroului de presă al DNA.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

George Maior A DEMISIONAT de la conducerea SRI

de Departamentul Politic – Mediafax

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, şi-a înaintat, marţi, demisia de la conducerea SRI preşedintelui României, iar Klaus Iohannis a acceptat-o, informează Administraţia Prezidenţială.

“Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia, pentru că nu o are şi a adăugat că este ”o discuţie puţin artificială”.

”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

“Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

“La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/george-maior-a-demisionat-de-la-conducerea-sri-13788140

Ponta: Iohannis trebuie să medieze între SRI și CCR

AGERPRES/(A, AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Florin Marin)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Premierul Victor Ponta a apreciat, duminică seară, că este rolul președintelui Klaus Iohannis să medieze eventuale neînțelegeri între instituții precum Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat la B1TV care e punctul său de vedere în privința conflictului iscat în ultimele zile între SRI și Curtea Constituțională, Ponta a răspuns: “Nu aș vrea să uzurp vreo atribuție a președintelui. Medierea între puterile statului este o atribuție exclusivă a președintelui. (…) Chiar dacă nu am avut un președinte mediator în ultimii zece ani, acum avem și sigur că președintele va reuși să medieze și pe această problemă și pe alte probleme, că totuși au apărut destule în viața de zi cu zi între diverse instituții sau între instituții publice și societatea civilă”.

Premierul a dezmințit informația potrivit căreia ar fi avut o discuție cu fostul președinte Traian Băsescu înainte de numirea lui Toni Greblă ca judecător la CCR și a refuzat să se pronunțe dacă acesta din urmă ar trebui să demisioneze din funcție, ca urmare a anchetei DNA.

Directorul SRI, George Maior, a declarat, sâmbătă, că există o răspundere morală ‘undeva în stat’ în legătură cu securitatea cetățenilor și va ști către cine să arate cu degetul în cazul unei catastrofe.

Maior a făcut aceste afirmații în contextul în care a făcut referire la unele comentarii din spațiul public împotriva legilor cunoscute sub numele de ‘Big Brother’.

El a precizat că este de fapt vorba de trei legi — Legea retenției datelor, Legea cartelelor prepay și Legea securității cibernetice — dar cineva ar introduce în mod intenționat ‘un element de confuzie cu legea Big Brother’.

‘Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României — nu a statului, nu mai vorbesc de stat — și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzește deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înțelege, fie, dintr-o rea credință, le abordează în acest fel’, a adăugat George Maior.

În ceea ce privește Legea cartelelor prepay, el a arătat că aceasta oferă ‘o capacitate analitică absolut vitală’ pentru a investiga anumite situații de securitate națională.

‘Dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în țară, îl poți localiza mai bine, poți opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlnește și îl poți accesa în baza de date pe ultimele șase luni (…) în ceea ce privește relaționarea sa cu alte persoane. Deci, imediat ai o imagine clară în ceea ce privește posibilitățile sale de acțiune’, a explicat Maior.

Acesta a declarat că decizia Curții Constituționale de a respinge în totalitate această lege a creat un vid legislativ.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Preşedintele CCR Augustin Zegrean acuză presiuni din partea SRI pentru legile Big Brother

de Andrei Luca POPESCU – gandul.info

Curtea Constituţională a fost supusă la presiuni din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la controlul de constituţionalitate pentru legile supranumite Big Brother, fiind acuzată că creează vid legislativ şi că pune în pericol siguranţa naţională, a declarat joi judecătorul Augustin Zegrean, preşedintele CCR.

Preşedintele CCR Augustin Zegrean a declarat că judecătorii au fost supuşi la presiuni publice din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother – legea securităţii cibernetice, legea privind retenţia datelor utilizatorilor pe o perioadă de 6 luni şi legea privind cartelele prepay şi reţelele wifi publice.

„Există presiuni ale instituţiilor statului, nu vreau să intru în contradicţie cu ele. Da, este şi SRI, a existat un comunicat foarte dur la adresa Curţii, când a fost vorba de prima lege Big Brother, unde ni se spunea că am creat un vid legislativ de o gravitate excepţională. Dar vidul acesta exista, dacă e să vorbim de vid, pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională nici nu exista ca lege (ea nu intrase în vigoare -n.r)”, a declarat preşedintele CCR Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă.

„Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere. Noi am jurat să respectăm Constituţia, asta facem când analizăm o lege.

Şi noi vrem ca în ţară să fie linişte şi ţara să fie în siguranţă, dar cerem în continuare ca legile să acorde suficiente garanţii pentru populaţie că nu vor fi încălcate dispoziţiile Constituţiei. Nu noi creăm vid legislativ”, a mai spus judecătorul Augustin Zegrean.

articol preluat de pe http://m.gandul.info/

Curtea Constituţională: Legea securităţii cibernetice este neconstituţională

de Otilia Ciocan – Mediafax

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT.

Plenul Curţii Constituţionale a analizat miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind securitatea cibernetică, obiecţie formulată de un 69 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

“Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT”, se arată într-un comunicat de presă al CC.

De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

“Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a circumstanţelor în care este necesară notificarea, precum şi a conţinutului acesteia (art.20 lit.c), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească)  aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)”, potrivit CC.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/curtea-constitutionala-legea-securitatii-cibernetice-este-neconstitutionala-13778212

foto enational.ro

Kovesi, despre marile dosare DNA, valul de denunturi si SRI: EADS a fost detonat. Putem sa ne asteptam la orice

ziare.com

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt, a declarat procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat cum au decurs cercetarile contractelor cu licente Microsoft si a dat detalii despre investigarea contractelor cu EADS: “s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. (…) Avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate depaseste 1 miliard de euro”.

Procurorul sef DNA ne-a spus de ce nu au fost facute inca invinuiri in dosarul EADS, a vorbit despre valul de denunturi care ajung la procurorii anticoruptie, dar si despre limitele anticoruptiei: “Doar arestand nu o sa eliminam coruptia”.

Kovesi cere sediu nou, mai multi bani si procurori pentru DNA: “Nu ne oprim!”

Multi au fost surprinsi de ofensiva anticoruptie fara precedent din ultima vreme si au asociat-o cu campania electorala. Exista o legatura?

DNA a avut o activitate constanta tot anul. Nu a fost un numar mai mare sau dosare mai complexe instrumentate doar in campaniile electorale.

In campania pentru europarlamentare am fost acuzati ca am lasat motorul relaxat, desi numarul de dosare instrumentate a fost aproximativ egal din februarie in mai. Deci nu era adevarat. Acum am fost acuzati ca am accelerat. E doar o chestiune de perceptie.

Va dau date statistice. DNA a derulat cele mai multe actiuni in iunie si iulie, cand nu era campanie. In data de 4 iunie am avut 11 actiuni intr-o zi, la fel am avut in 28 mai. Nu aranjam noi cand vin denuntatorii, cand se ia mita, cand sunt trucate licitatiile. Actiunile se declanseaza strict pe baza probelor si a investigatiilor derulate.

Veti continua in acelasi ritm?

Da, cu siguranta. Este ritmul impus de un an si jumatate. Sunt peste 4.800 de dosare in lucru

Cum va explicati totusi ca DNA nu a fost niciodata mai activ decat in acest an. Tot o perceptie?

E o realitate, nu e o perceptie. In 2013 am format o noua echipa manageriala, ma refer la procurorii sefi adjuncti, la sefi de sectie, sefi de servicii teritoriale, au fost implementate noi metode de management, prioritizare, s-au ocupat posturile vacante. Mult timp au fost procurori care nu doreau sa lucreze la DNA, acum sunt foarte multi care doresc acest lucru.

Cresterea increderii populatiei in ceea ce facem a crescut si numarul denunturilor cetatenilor si am deschis noi dosare cu persoane importante.

Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt.

Procurorii au inteles ca stabilitatea si independenta DNA pot fi pastrate doar daca ne facem treaba. Activitatea sustinuta a fost facuta pentru a ne pastra stabilitatea si independenta si pentru a ne realiza scopul legal – lupta cu coruptia la nivel inalt.

Sunteti ingrijorata pentru stabilitata si independenta DNA?

Este o ingrijorare permanenta cand vedem ca persoane importante in stat ataca DNA din cauza anchetelor pe care le avem. Exista o temere ca s-ar putea face modificari legislative in privinta competentelor, organizarii DNA, a statutului procurorilor. Sa vedem daca in viitor aceste temeri vor mai exista.

In Parlament au avut loc evolutii spectaculoase, s-au ridicat imunitati. V-au diminuat ingrijorarea?

Pentru noi sunt semnale bune, un pas inainte. In acest an am cerut incuviintarea arestarii pentru 5 deputati si un senator si incuviintarea urmaririi penale pentru 10 fosti ministri si un ministru in functie. Niciunul dintre avize pentru arestare nu a fost aprobat. Faptul ca acum s-au dat avize este un semnal pozitiv.

Mai vin dosare grele, cu prejudicii mari si functii inalte, in urmatoarea perioada?

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Activitatea noastra nu se va opri, poate doar in perioada Sarbatorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua in acelasi ritm, cu aceeasi eficienta, daca nu vor interveni schimbari legislative sau de alta natura. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient.

Dosarul Microsoft v-a fost servit de FBI, dupa cum s-a afirmat?

Ancheta Microsoft este una romaneasca facuta de DNA. In acest dosar au fost primite mai multe denunturi, au fost si sesizari din oficiu in baza carora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte stransa cu SRI. Nu a fost o ancheta coordonata de autoritati sau o agentie straine.

In cadrul dosarului au fost activitati de cooperare cu diverse agentii de pe teritoriul SUA si, in special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicatii de natura penala in dosar, dimpotriva a furnizat foarte multe informatii utile anchetei.

Am avut activitati de cooperare si cu autoritati din Europa. Cumva putem spune ca este o ancheta internationala, dar activitatile principale de sesizare din oficiu si administrare a probelor au fost facute de DNA in cooperare cu SRI.

FBI nu a facut o sesizare oficiala, nu a transmis informatii oficiale in aceasta ancheta. E posibil ca intr-o ancheta paralela derulata de aceasta agentie americana sa fi fost informatii tangentiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat ancheta.

Cand a inceput colaborarea cu agentiile americane?

In urma cu cativa ani si s-a definitivat foarte bine pe parcursul acestui an. Cele mai multe informatii au fost obtinute anul acesta.

Dosarul a fost deschis in 2010. S-a lucrat constant in el din 2010 in 2014?

Va pot spune ca s-a lucrat constant din 2013 pana acum. In vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror si unui colectiv de politisti care au avut ca prioritate principala finalizarea anchetei, am incercat degrevarea procurorului de caz de alte activitati, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritatile din alte state.

Un rol important l-a avut faptul ca au venit persoane sa denunte fapte in acest dosar.

Este deja un fenomen numarul denunturilor?

Pot sa spun doar ca numarul denunturilor este cu mult mai mare, numarul martorilor care au incredere sa spuna adevarul la DNA este mult mai mare, la fel numarul avocatilor care isi indeamna clientii sa colaboreze. Nu degeaba legiuitorul a prevazut posibilitatea sa fii iertat de pedeapsa daca denunti si facilitezi tragerea la raspundere a unor persoane care au comis fapte de coruptie.

Au existat comisii rogatorii si inainte de 2013 in dosarul Microsoft?

Din cate stiu eu, nu.

S-a vorbit mult despre dosarul EADS. Cand il “detonati”?

Este, intr-un fel, “detonat”, ca sa folosesc expresia dvs. In acelasi dosar care vizeaza si licentele Microsoft sunt verificate si contractele denumite de presa EADS. Au fost incheiate in aceeasi perioada de timp. Nu avem doua dosare diferite, Microsoft si EADS. Avem un singur dosar in care sunt verificate toate aceste contracte.

Pe contractele care au vizat licentele Microsoft deja au fost facute invinuiri, ceea ce nu s-a reusit si pe contractele cu EADS, urmare a modului in care e administrat probatoriul. In acest dosar cu EADS s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt in procedura unor perchezitii informatice. Deci au fost stranse multe date si informatii.

Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii in derulare cu colegi din statele europene si trebuie sa ne coordonam si cu ei. Nu am derulat anumite activitati pana in prezent, pentru ca asa a fost cursul anchetei, nu pentru ca nu ne-am fi dorit. De obicei, cand sunt cazuri in cooperare cu alta autoritate judiciara din strainatate, scopul principal e sa te coordonezi in ancheta, daca ea se deruleaza in alt stat si in Romania.

Se lucreaza ritmic, avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Nu ne intereseaza calitatea si numarul persoanelor care vor fi invinuite. Procurorii DNA vor continua acest dosar, vom strange toate probele si vom stabili adevarul cu privire la incheierea acestor contracte.

Cat de mare e prejudiciul in contractele EADS?

Suntem in evaluare. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate in acest dosar depaseste 1 miliard de euro. Nu inseamna ca atat este si prejudiciul. Il vom stabili dupa ce stabilim valoarea reala a contractelor. In cazul licentelor Microsoft, valoarea suspectata de procurori ca fiind obiect al infactiunilor de mita si trafic de influenta este in jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este inca in evaluare.

Fata de persoanele urmarite penal au fost dispuse masuri asiguratorii. Suntem in procedura indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile, imobile, identificarii conturilor din tara si strainatate in vederea indisponibilizarii banilor. Deci exista preocupare si pentru recuperarea prejudiciilor.

In cazul Microsoft sunt implicati 9 ministri. Sa ne asteptam ca filiera EADS a marelui dosar sa aduca alte nume mari, sub aspectul functiilor desigur?

Putem sa ne asteptam la orice. Daca din investigatie va rezulta ca persoane cu functii importante au fost implicate in fapte de coruptie sau fapte conexe unor fapte de coruptie, da, ne putem astepta si la acest lucru.

Au fost facute presiuni asupra DNA pentru accelerarea sau incetinirea partii EADS din dosar?

Nu presiuni directe. N-a sunat cineva la mine sau la procurorii de caz. Nu cred ca-si permite cineva asa ceva. N-au existat nici presiuni publice pe acest subiect. Au fost unele opinii pro si contra anchetelor sau ritmului, dar aceste opinii nu ne intereseaza si nu ne impresioneaza. Administram probele in ritmul impus de ancheta.

Noi nu lucram cu zvonuri, cu presupuneri, noi trebuie sa stangem probe si sa dovedim fapte penale. Este posibil sa avem indicii despre persoane care ar fi primit mita, de exemplu, dar trebuie sa dovedim acele informatii si pana nu le dovedim nu putem sa facem declaratii si sa ne hazardam in presupuneri.

Majoritatea persoanelor care au semnat contracte in licentele Microsoft e posibil sa apara si in partea de EADS, sunt ministere care apar si intr-o parte si in alta, ca semnatari ai contractelor sau avand o contributie pentru incheierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate impreuna.

Ati mentionat de mai multe ori colaborarea cu SRI. S-a discutat mult, adesea suspicios, despre aceasta colaborare. Au fost voci care v-au numit “divizia penala a SRI”. Care este relatia dintre cele doua institutii?

Este o relatie institutionala, bazata pe prevederile legale, de cooperare foarte buna. SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.

Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania.

Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI.

Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel. Mentionarea in comunicatele DNA este o chestiune de colegialitate si de recunoastere a efortului celorlalte institutii, SRI, structuri ale MAI, ANI. Niciodata un procuror singur nu va reusi sa finalizeze un dosar.

Vorbeati de colaborarea procurori – infractori. Interceptarea lui Dumitru Iliescu a scos la iveala ca aveati o “cartita” si un procuror cel putin neglijent cu dosarele. Ati declansat anchete penale?

Da. Imediat ce am luat la cunostinta. Ancheta e in curs. Nu avem retineri sa investigam asemenea fapte. Dimpotriva. Cand vom finaliza anchetele le vom face publice.

O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.

A fost o decizie personala a dnei procuror dupa o cariera lunga in Ministerul Public. Daca cineva are suspiciuni, poate oricand sa o intrebe de ce a plecat. Pot sa va spun ca in dosarul Gala Bute dna procuror nu a lucrat singura, ci impreuna cu un alt procuror.

Acum in acest dosar lucreaza doi procurori si doi politisti, audierile si activitatile au continuat. Se lucreaza ritmic, se administreaza probe. Nu a fost pus intr-o arhiva ca sa fie uitat. Sa asteptam solutia finala pentru a vedea daca s-a lucrat temeinic sau nu.

Modelul marii coruptii este cel pe care ni l-a aratat dosarul Microsoft? Cativa papusari in spate, aceiasi, si diferite marionete politice din toate partidele in fata.

Este o tipologie a comiterii unor fapte de coruptie. Am sesizat ca in multe dosare care privesc fapte de achizitii publice sau licitatii trucate, exista o relatie intre cei care detin functii importante si anumiti oameni de afaceri. In anumite zone, in anumite orase, doar o anumita firma castiga intotdeauna licitatiile, doar ea putea sa cheltuiasca banul public.

In ultima perioada am observat sa se interpun persoane apropiate functionarului public sau omului de afaceri, unii stiu la ce sunt folositi, isi folosesc conturile, anumite proprietati.

Dar putem sa arestam in fiecare an decidentii din institutiile statului si oameni de afaceri, problema ramane. Este important sa fie analizate hotararile de condamnare pentru identificarea vulnerabilitatilor in zona achizitiilor publice si sa se ia masuri de prevenire. Doar arestand nu o sa eliminam coruptia in domeniul achizitiilor publice.

Ati sesizat o inhibare a coruptiei sau mai degraba o rafinare a metodelor de furt?

Mai degraba o rafinare. O preocupare majora pentru a disimula, a secretiza anumite activitati. Mi-e greu sa explic de ce persoane care se stiu vizate de DNA continua sa comita fapte penale. Se stie ca DNA e cu ochii pe toate contractele si totusi se cere si se da mita in continuare.

Abordarea de tipul: “DNA nu are timp sa se ocupe de noi” nu cred ca e una potrivita.

Nu sunt mai destepti decat noi! Oricine comite fapte de coruptie poate fi prins de un procuror DNA indiferent de metodele rafinate. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt.

Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat

articol preluat de pe http://www.ziare.com

Legea Big Brother revine, la presiunea CSAT

Membrii CSAT au stabilit că se impune de urgență o intervenție legislativă a Guvernului sau a Parlamentului României în vederea restabilirii cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituțiile abilitate, în condiții de legalitate, a responsabilităților ce le revin în domeniul securității și siguranței naționale, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
La finalul ședinței, CSAT a luat notă de implicațiile negative la adresa securității naționale ca urmare a declarării neconstituționalității Legii nr. 82/2012 privind retenția datelor, respectiv a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Așa numita Lege Big Brother, adică legea privind reţinerea datelor personale de către operatorii de telefonie şi furnizorii de internet, a fost declarată neconstituțională, după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că Directiva Europeană în baza căreia România a creat această lege este ilegală, iar decizia urma să fie pusă în aplicare de fiecare stat membru UE în parte. Citește mai mult

Cât de mare este SRI faţă de serviciile din alte ţări

Se ştie foarte bine că România are un număr disproporţionat de “agenţi secreţi”, dar până acum acest număr a fost pus într-un context destul de sumar: “mai mult decât Franţa şi Germania la un loc”. Dar câţi sunt ei exact?

Am analizat comparativ exclusiv serviciile de informaţii interne, cu atribuţii similare (contraspionaj, prevenirea terorismului şi crimei organizate, ameninţările la adresa siguranţei naţionale), din cele mai mari 10 ţări NATO. Datele au fost culese din surse publice: rapoarte publice, bugete sau articole de presă. Iată sumarul rezultatelor:

Cele 10 ţări au o populaţie de 800 de milioane de locuitori şi un total de aproximativ 56000 de agenţi (mai mult sau mai puţin) secreţi în serviciile respective. România se evidenţiază prin:

1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi.

2. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, are 13 de angajaţi. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7.

3. Bugetul SRI are cea mai mare pondere în cheltuielile publice: jumătate de procent, de cinci ori mai mult decât media celor 10 state este de o zecime de procent. FBI se descurcă cu doar o şeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. Şi în termeni absoluţi, SRI reuşeşte să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia. Totuşi, bugetul raportat oficial de serviciul francez DGRI, de doar 41 de milioane de euro, pare subevaluat în raport cu necesarul.

4. SRI este singurul serviciu care ţine numărul de angajaţi la secret. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice. Pe de altă parte, bugetul instituţiei este public, lucru care nu se întâmplă în Marea Britanie şi Italia unde cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informaţii, sau în Franţa, unde cifra de 41 de milioane de euro prezentată oficial este mult subevaluată faţă de realitate.

5. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepţia Turciei, care a început demilitarizarea acum 20 de ani şi mai are acum sub 5% personal cu grade. De asemenea, este aparent singurul unde întreaga activitate este considerată “informaţie clasificată” din oficiu, nu doar de la caz la caz.

ŢARA MIL. LOC. SERVICIU AGENŢI AG./100K MIL. € % / BUGET
SUA 314 FBI 35344 11,3 6500 0,13
Germania 81 BFV 2641 3,3 207 0,02
Turcia 77 MIT* 8000 10,4 371 0,17
Franta 66 DCSI 3300 5 200 0,02
UK 64 MI5 3961 6,2 2400* 0,33
Italia 60 AISI 1600 2,7 200* 0,02
Spania 47 CNI 3500 7,4 255 0,06
Polonia 39 ABW 5000 12,8 120 0,07
Canada 35 CSIS 2449 7 400 0,07
România 20 SRI 12000 60 224 0,45

* Serviciul turc are printre atribuţii şi spionajul extern. În UK şi Italia este public doar bugetul total al serviciilor de informaţii, deci cheltuielile agenţiilor interne sunt doar o fracţiune din sumele prezentate.
articol preluat de pe http://riscograma.ro