Articole

Legea securitatii cibernetice revine pe fast forward

/0 Comentarii/în /de /1.388 vizite

Doar nu credeati ca o data cu decizia pe pre-pay, onor alesii nostrii si institutiile impingatoare de securism cibernetic au inteles ca textele de lege ar trebui dezbatute serios – mai ales cele care aduc atingere libertatilor fundamentale?

Propunerea de lege prvind securitatea cibernetica a Romaniei n-a mai fos dezbatuta in Camera Deputatilor, ca a trecut prin adoptare tacita pe 17 Septembrie.

De cum a fost trimisa la Senat, a primit termen de 2 (doua) zile (adica maine) pentru a primi raport de la Comisia de aparare (adica Comisia de fond). (desi NU este oficial in procedura de urgenta). Evident, comisia de drepturile omului nu a fost inclusa nici macar pentru aviz.

Dupa cum v-am mai precizat deja, propunerea asta de lege este mult mai naspa decat cea cu pre-pay-ul care un mizilic. Sa va reamintesc cele mai interesante propuneri:

Toate firmele (ca SRI zice ca utilizatori nu inseamna persoane fizice, eu zic ca inseamna – dar sa nu ne pierdem in detalii) trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM). Accesul se face la simpla “solicitare motivata”. Atentie mare – nu e vorba sa dai datele informatice pe care le ai si care ar putea sa ajute la vreo investigatie, ci “accesul la date”, daca n-am fost prea subtil cu diferenta asta.
Toate firmele care au un laptop, smartphone sau orice alt device trebuie sa adopte politici de securitate cibernetică, ca si să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Asta inseamnă minim 1500 de euro/firma investiți in securitate. (o sa vedeti ce chestii frumoase trebuie sa scrieti in politicile de securitate cibernetica…)

In vreme ce UE ne cere ca aceste instituții care se ocupa de domeniul securității cibernetice să fie “organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, noi dam SRI-ul ca cea mai democratica, civila si apropriata de cetateni dintre institutii. Competenta tehnica o avea, dar sub control democratic nu este. Si nici nu cunoaste termeni precum dezbatere publica, acces la informatii publice sau transparenta decizionala.
Dar va zic – nu va agitati prea mult!

Oricum Senatul nu are timp sa dezbata, iar cele “18 victime/secunda (n.m – asta vine 1.5 mil de victime pe zi) ale Internetului” au nevoie de SRI sa le protejeze. Chiar daca ele nu vor.:roll:

De asemenea, observatiile unora si amendamentele depuse nici macar nu sunt luate in considerare pentru este greu sa judeci cu mintea ta. Daca ne zice SRI ceva, atunci asa este cu siguranta. :roll:

Iar argumentele de drepturile omului sau deciziile CCR nu sunt suficiente pentru nimeni – oricum Romania nu este o democratie. CCR a declat ca accesul la datele de trafic trebuie supus controlului unui judecator, dar cu siguranta va decide altfel daca datele accesate pot fi si date de continut (deci mai mult decat date de trafic).:roll:

Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această
împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi.

Am zis destule. Pentru o completare a imaginii generale cititi si articolul lui Dan Tapalaga – Tara Democratiei cu Epoleti. Iar unul dintre autorii de pe Contributors comenteaza sec situatia de detaliu mai bine decat v-as fi descris-o eu:

Mai există de asemenea în România legi proaste, cu dispoziții neconstituționale, adoptate de parlamentari ce fac exces de zel în clădirea unor relații de bună vecinătate cu alte instituții ale statului, precum și instituții ale statului ce fac exces de zel în criticarea Curții Constituționale pentru că cenzurează excesele de prostie intenționată ale Parlamentului. Toate acestea sub acoperirea unei șarade legate de rezultate deosebite, însă selective (mai nou chiar în sens activ-negativ), în lupta împotriva corupției, precum și sub acoperirea a de acum omniprezentei amenințări externe, în special cibernetice și în special din Orientul Mijlociu. Ar fi rizibil dacă nu ar fi trist pentru că înainte să fie albastru precaut a fost roz imaginat, mai ales înainte ca prietenoasa primăvară rusească să își arate delicat ghioceii la Odessa.

Într-un cuvânt, totul e bine în România, țara este sigură și va fi bine protejată cibernetic de acțiuni de subversiune internă realizate în forță, precum puciul parlamentar anticonstituțional din vara lui 2012, un maxim de stabilitate roz sub umbrela alianței ce e datoare să apere România. Uneori chiar și de ea însăși, nu-i așa? Și în continuare, în România, nimeni nu are absolut nicio problemă.
articol preluat de pe http://legi-internet.ro
foto http://www.caleaeuropeana.ro

SRI: Deciziile CC în privința cartelelor prepay au efecte grave asupra securităţii naţionale

/0 Comentarii/în /de /1.169 vizite

Deciziile CC în privința cartelelor prepay au efecte grave asupra securităţii naţionale prin producerea unui vid legislativ, cu consecinţe greu de anticipat, au declarat reprezentanții SRI, citați de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru MEDIAFAX, un punct de vedere privind deciziile Curții Constituționale a României nr. 440/08.07.2014 și nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituționale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor (cunoscută ca Legea “Big Brother”), respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite.

Conform purtătorului de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava instituția pe care o reprezintă nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar “atrage atenția cu privire la implicațiile pe care le generează aceste decizii, consecințele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităților operaționale, în imposibilitatea instituțiilor statului de gestiona riscuri și amenințări iminente la adresă securității naționale precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranță cetățenilor”.

În acest context, SRI reiterează faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică și alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicații, permisă acum de legea română, pentru acțiuni care afectează grav securitatea națională și ordinea publică, atât pe teritoriul țării noastre cât și în spațiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea și înlăturarea amenințărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situația actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. “Prezervarea intereselor de securitatie națională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate și revirimentul unor amenințări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informații, cât și celorlalte instituții ale statului cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și securitatea națională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒţilor specifice în acest domeniu”, mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Pe de altă parte, SRI menţionează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenția datelor “este diferenţiatăƒ, respectiv corelată cu specificul și natură riscurilor și amenințărilor cu care se confruntă fiecare dintre țări și îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒţile naționale de răƒspuns la riscuri și ameninţări”, mai arată Mediafax.

Tot despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora “a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”. “Activități riguros reglementate în țările cu tradiție democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluțiile tehnologice și dinamică alertă a riscurilor și amenințărilor locale și regionale”, mai spune reprezentantul SRI.
articol preluat de pe http://m.romanialibera.ro

MAI: Decizia CCR privind cartelele PrePay influențează negativ munca poliției. Infractorii folosesc astfel de cartele

/0 Comentarii/în /de /1.143 vizite

Ministerul de Interne transmite că decizia CCR de neadoptare a OUG privind cartelele PrePay influențează negativ rezultatele concrete ale muncii operative a poliției, arătând că membrii grupărilor infracționale schimbă foarte des astfel de cartele pentru a-și asigura protecție. Mai mult, MAI arată că grupările de crimă organizată au achiziționat un număr însemnat de simuri PrePay.

”Ministerul Afacerilor Interne, alături de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, a susținut legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 111/2011 privind comunicațiile electronice, apreciind că acest act normativ votat de Parlamentul României este un demers firesc și util într-un stat democratic care are datoria de a apăra integritatea și siguranța cetățenilor săi.

Citește și:  CCR susține că legitimarea cumpărătorilor prepay este neconstituțională

Viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a fost unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege având ca obiectiv stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit, în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism.

În viziunea noastră, un stat puternic este unul în care instituțiile sale sunt capabile să protejeze interesele naționale și securitatea națională, în ansamblu”, se arată într-un comunicat al MAI.

Citește și: Șeful DIICOT a înaintat CCR punctul de vedere referitor la sesizarea Avocatului Poporului privind cartelele prepay

Infractorii folosesc cartele PrePay

”În activitățile concrete pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne, în special Poliția Română, le desfășoară pentru protejarea cetățenilor, a patrimoniului privat, dar mai ales în domeniul combaterii crimei organizate, decizia de ieri a Curții Constituționale este de natură a influența în mod negativ rezultatele concrete ale muncii operative.

Din practica judiciară a Poliției Române, a rezultat faptul că membrii grupurilor infracționale utilizează cartele PrePay, pe care le schimbă la intervale scurte de timp, pentru a-și asigura o protecție suplimentară. În cazul unor grupări specializate în comiterea unor fapte de tâlhărie sau furturi din locuințe s-a constatat că membrii acestor grupări achiziționau cartele PrePay înainte de comiterea fiecărei fapte”, mai arată MAI.

De asemenea, din datele și informațiile existente la nivelul Poliției Române rezultă că membrii unor grupări infracționale, specializați în comiterea unor infracțiuni grave, de crimă organizată transfrontalieră, sau chiar conexe infracțiunilor de terorism, au achiziționat în ultima perioadă un număr însemnat de cartele PrePay din România, pe care să le utilizeze în pregătirea și comiterea unor infracțiuni, inclusiv pe teritoriul altor state.

”Aceste aspecte au făcut obiectul unor schimburi de date și informații cu polițiile altor state, și constituie vulnerabilități la adresa României.

Totodată, utilizarea cartelelor PrePay influențează dezvoltarea unor fenomene infracţionale a căror desfăşurare depinde foarte mult de utilizarea în condiţii de anonimitate a telefoanelor mobile (fraude, înşelăciuni – inclusiv metoda ”accidentul” comisă din penitenciare, şantaj, ameninţare, etc.) și îngreunează obţinerea unor date esenţiale pentru luarea unor măsuri urgente, de o importanţă deosebită pentru salvarea unor persoane aflate în situaţii de urgenţă, inclusiv soluționarea cazurilor de dispariție de persoane.

Având în vedere protejarea intereselor interne ce privesc siguranța cetățenilor români, dar și contextul geopolitic actual, Ministerul Afacerilor Interne va susține elaborarea cât mai urgentă a unui proiect de act normativ care să aibă în vedere observațiile Curții Constituționale și care să asigure capabilitățile necesare instituțiilor din domeniul ordinii publice și siguranței naționale de a-și îndeplinii atribuțiile și obiectivele legale.

Totodată, consecințele acestei situații vor fi analizate în proxima reuniune a Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale” transmite Ministerul de Interne.

articol preluat de pe http://www.romanialibera.ro/

SRI: Au fost implementate noi măsuri de securitate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene

/0 Comentarii/în , /de /1.422 vizite

Noi măsuri de securitate au fost implementate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, a menționat sâmbătă SRI într-un comunicat de presă.

“În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei. Expertiza pe care SRI o deține în domeniul securității cibernetice — apreciată atât în proiecte desfășurate în țara noastră, cât și în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition — a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond”, a precizat SRI în comunicatul de presă.

Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie a.c.), România și-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de națiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

“Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT&C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit SRI, având în vedere evoluțiile de securitate în domeniu, România, prin instituțiile abilitate, acordă o atenție deosebită prevenirii și contracarării amenințărilor la adresa sa și a aliaților săi.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Șeful SRI, George Maior, LOVEȘTE dur în Victor Ponta

/0 Comentarii/în /de /1.263 vizite

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a declarat că vom intra probabil în anul 2015 fără ca o nouă lege privind reţinerea datelor să fie adoptată, acesta subliniind existenţa unui fundal ‘destul de intens’ de campanie electorală. El a criticat lipsa de implicare a Guvernului condus de Victor Ponta în adoptarea unei legi în acest domeniu.

‘Aşteptăm o nouă lege. Aşa cum a spus şi Curtea, în 45 de zile ar trebui să fie elaborată, dar mă întreb retoric dacă pe un fundal oricum destul de intens deja de campanie electorală, Parlamentul va aborda probleme de securitate naţională. Deci, hai să fim serioşi, nu o va face. Vom intra probabil în 2015 fără această lege. Poate Guvernul s-ar gândi la nivelul unei ordonanţe de urgenţă, dar mă îndoiesc şi de acest lucru, să regleze, cel puţin pe aceste domenii, ale securităţii naţionale, această chestiune, fapt care ne obligă la folosirea altor mijloace mult mai costisitoare şi cu o eficienţă mai scăzută pentru a ne îndeplini misiunea importantă pentru securitatea naţională’, a spus Maior la tvr 1.

Şeful SRI a arătat că, prin decizia CCR referitoare la legea privind reţinerea datelor, s-a creat ‘o vulnerabilitate majoră’ dată de ‘un vacuum juridic total’ în ceea ce priveşte securitatea naţională, România fiind acum ‘printre cele mai vulnerabile state din Uniunea Europeană’ din punctul de vedere al mijloacelor legale.

Totodată, Maior a arătat că nu există opoziţie între conceptul de drept al omului şi cel de securitate individuală şi naţională.

‘Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar (Daniel Morar, fost şef al DNA – n.r.), de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (…) nu poate privi lucrurile şi din această perspectivă’, a afirmat şeful SRI.

articol preluat de pe www.stiripesurse.ro