Articole

Klaus Iohannis a început la Cotroceni discuţiile cu liderii confederaţiilor sindicale din România

foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu

Preşedintele Klaus Iohannis a început, joi dimineaţă, la Palatul Cotroceni, întâlnirea cu liderii confederaţiilor sindicale din România, pe care i-a invitat pentru discuţii privind problemele care preocupă societatea românească.

Şeful statului a anunţat şi pe Facebook discuţiile cu reprezentanţii sindicatelor.

”Avem nevoie de un dialog social real în România. Ca mediator între stat şi societate, doresc să asigur cadrul necesar în care vocile cât mai multor actori şi instituţii ale statului se fac auzite. După consultările cu partidele politice, astăzi mă voi întâlni cu liderii confederaţiilor sindicale pentru a dezbate problemele care preocupă societatea românească”, a precizat Iohannis, într-o postare pe Facebook.

Şeful statului a transmis luni invitaţia către liderii sindicali din România de a se întâlni la Palatul Cotroceni.

Astfel, la discuţii au fost invitaţi Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Meridian, Leonard Bărăscu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa şi Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

 

Bogdan Hossu, despre modificarea cadrului legislativ legat de dialogul social

sursa – https://www.youtube.com

 

Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa: Am discutat cu președintele Klaus Iohannis despre modificarea cadrului legislativ legat de dialogul social

Bogdan Hossu - foto - B1.ro

Bogdan Hossu – foto – B1.ro

 

articol – B1.ro

Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, a afirmat joi, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre modificarea cadrului legislativ în legătură cu dialogul social.

”Ceea ce este important este dreptul la grevă, ceea ce noi așteptăm e să vedem dacă angajatorii respectă contractul colectiv de muncă. Noi am cerut dacă nu se respctă contractul pentru 20 la sută dintre salariați să se declanșeze acest conflict de muncă. Dezbatem public acest subiect de trei ani de zile numai cu acest guvern”, a declarat Hossu.

Unul dintre subiectele discutate cu președintele Iohannis se referă la medierea cadrului legislativ referitor la dialogul social.

“Una este legată de un conflict social național la care am cerut medierea și care este legată de cadrul legislativ privitor la dialogul social care blochează, lucru care se vede și în accțiunile greviste de astăzi, administrația publică. pe de altă parte faptul că nu sunt convenții în concordanță cu dialogul social, se blochează contractele colective, mai ales la nivel de sector, dar și la nivel de unitate. Practic ceea ce ar trebui să reprezinte un instrument care să conducă la realizarea păcii sociale, nu poate fi utlizat”, a declatat Hossu.

Președintele Conferației a mai adăugat că aleșii trag de timp pentru realizarea unui pachet de modificare a dialogului social.

“Faptul că Guvernul trage de timp, deși avem un răspuns din partea Organizației Internaționale a Muncii legate de un minimum pachet de modifcare, nu arată decât un blocaj care ar trebui, sub medierea președintelui, unind toate părțile – patronat, sindicat și Guvern – să reușim să-l finalizăm”.

Întrebat dacă președintele a dat asigurări în ceea ce privește acest aspect, Bogdan Hossu a spus că au primit “confirmarea că va încerca să facă și speră că toată lumea să răspundă la solicitarea administrației prezidențiale de veni și de a încerca să construiască acest dialog”.

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

 

Costin (BNS): Aproape 20% dintre salariați au salariul minim sau puțin peste acest nivel

Dumitru Costin - Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

Dumitru Costin – Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

articol - AGERPRES/ (AS,A — autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)

Aproape 20% dintre salariații din România sunt plătiți cu salariul minim sau puțin peste acest nivel, iar gradul de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă, în 2014, a fost de numai 36%, a declarat, joi, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

“Astăzi, în România, din ce în ce mai puțini salariați sunt protejați de negocieri colective. În prezent, suntem pe primul loc în spațiul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de salariați protejați de contracte colective de muncă. Deci, avem cel mai scăzut număr de salariați protejați de contracte sociale de muncă și avem cel mai mare număr de salariați plătiți cu salariul minim pe economie. Cei doi indicatori se leagă unul de celălalt. Astăzi avem aproape 20% din total salariați plătiți la salariul minim sau puțin peste salariul minim. Asta nu înseamnă nimic altceva decât sărăcie, un model economic pe care România nu poate să crească, un model economic care nu face nimic altceva decât să continue să împingă românii cu valoare de întrebuințare către alte piețe de muncă din Europa și din această lume. Procesul de migrație va continua”, a subliniat Dumitru Costin.

Acesta a precizat că există o corelație directă între nivelul ridicat al salariaților care nu sunt apărați de contracte colective și nivelul salarial al acestor persoane. Potrivit datelor BNS, peste 40% dintre lucrătorii români nu sunt acoperiți de contracte colective de muncă, aproape dublu față de media europeană, cifră strâns legată de numărul lucrătorilor cu salarii mici.

Datele Blocului Național Sindical arată că “efectele modificării legislației în domeniul dialogului social sunt din ce în ce mai vizibile”, astfel că, dacă în 2012 România avea mai puțin de 45% din salariați neacoperiți de contracte colective, în 2014 acest procent a crescut la 64%.

Dumitru Costin a subliniat că “angajatorii în loc să plătească salariile corect, în loc să înregistreze corect contractele individuale de muncă cu valorile respective, preferă să plătească salariații la salariul minim, iar diferența în bani să le fie dată în plic”.

Potrivit datelor BNS, doar 15% dintre companiile active cu mai mult de 10 salariați și 87% dintre cele cu mai mult de 50 de salariați aveau încheiat, în 2013, un contract colectiv de muncă la nivel de unitate.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi cu liderii confederațiilor sindicale la Palatul Cotroceni.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(video) Impozitarea bacşişului. Guvernul a amânat adoptarea Ordonanţei pentru taxarea bacşişului

foto – evz.ro
articol – stiri.tvr.ro

Guvernul amână ordonanţa prin care bacşişul va fi trecut pe nota de plată şi impozitat. În şedinţa de miercuri vor fi propuse şi noi praguri pentru diferenţele dintre banii din casa de marcat şi cei nefiscalizaţi. Înainte de a fi adoptat, proiectul va fi făcut public pentru dezbatere.

La prima abatere firmele scapă de suspendarea activităţii şi de amendă în cazul în care diferenţa dintre sumele înregistrate în casa de marcat şi cele nefiscalizate nu depăşeşte 100 de lei. Abia la a doua abatere şi în caz de astfel de abateri repetate şi când sumele găsite de inspectorii fiscali depăşesc suma de 100 de lei firmele vor plăti amenzi.

Cu cât diferenţa dintre sumele nefiscalizate şi cele fiscalizate este mai mare cu atât amenzile vor fi mai mari. Şi, de asemenea, activitatea acestora va fi suspendată pe o perioadă de 30 de zile, a precizat corespondentul TVR Roxana Neagu, pentru Telejurnalul de la ora 14:00.

Sunt reglementări şi în ceea ce priveşte bacşişul lăsat de clienţi la magazine şi în localuri.

În primul rând, acesta trebuie să apară distinct menţionat pe bonul fiscal. În al doilea rând, patronul decide ce se întâmplă cu aceşti bani: dacă sumele sunt păstrate în firmă ca profit atunci aceşti bani vor fi impozitaţi cu impozit pe profit, iar dacă sumele se împart între angajaţi fiecare dintre angajaţi va trebuie să le declare şi va plăti impozit pe venit.

Deocamdată, această OUG nu a fost încă adoptată. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că Guvernul va publica actul normativ, îl va lăsa în dezbatere publică şi îl va adopta cât de curând, a mai precizat Roxana Neagu.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Bacşişul în lume. Cele mai multe state l-au inclus în nota de plată
articol – stiri.tvr.ro

În întreaga lume sunt doar câteva ţări în care nu se dă bacşiş. În Japonia, de exemplu, orice bănuţ în plus este considerat o ofensă gravă. Inclus sau nu pe nota de plată, bacşişul e o practică obişnuită pe glob. Într-un clasament al sumelor lăsate de clienţi, pe primul loc se află New York, unde serviciul chelnerului poate fi şi de la 20 la sută din consumaţie.

Majoritatea statelor europene au bacşişul inclus în nota de plată. Asta nu înseamnă că este şi obligatoriu. Vorbim însă doar de cel practicat în restaurante unde suma lăsată de clienţi este în medie de 10 la sută. Franţa, Marea Britanie, Germania sau Cehia sunt câteva dintre ţările de pe bătrânul continent unde aceste venituri suplimentare au fost fiscalizate.

În Belgia, plata generalizată cu cardul nu prea lasă loc bacşişului. Nu se lasă niciodată bacşiş taximetriştilor sau recepţionerilor de hotel. La restaurante totul este la latitudinea clientului, în funcţie de cât de mulţumit a fost de servicii, însă nu se va uita nimeni urât la el dacă nu lasă nimic.

Pentru spanioli, propina, cum îi spun ei bacşişului, este sfântă. În baruri sau restaurante toată lumea lasă cel puţin 10 la sută din valoarea notei ospătarilor, dar nici acolo nu e obligatoriu. Dacă, de exemplu, consumul este mic sau serviciul oferit estescurt, nu se lasă nimic ospătarilor. Banii care se strâng pe săptămână nu ajung la o sumă atât de mare încât să fie discutată fiscalizarea bacşişului.

Pe continentul african, regulile sunt un pic diferite faţă de Europa. În Egipt, de exemplu, pe notă este inclusă o aşa-numită taxa de servire la care se mai adaugă până la 10 la sută din valoarea notei.

Sunt însă şi ţări în lume unde nu se dă bacşiş, cele mai multe fiind în Asia.

Nu este clar când a apărut bacşişul. Unii spun că originea sa ar fi la sfârşitul Evului Mediu, când un nobil i-ar fi dat câteva monede unui servitor, în semn de apreciere. Cea mai cunoscută poveste este însă cea a britanicilor. În secolul al XVI-lea, cei care trăgeau peste noapte la un han, lăsau dimineaţă câţiva bani în plus, dacă erau mulţumiţi de servicii. A apărut apoi în Anglia borcanul cu mărunţiş. Dacă voia să fie servit imediat, clientul lăsa de la bun început o monedă pe tejgheaua cârciumarului. Şi aşa tradiţia bacşişului s-a răspândit cu viteza luminii.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/