Articole

Parteneriatul civil indiferent de sex – avizat la Camera Deputaţilor. „Vrem să fim recunoscuţi drept cuplu. Asta nu ar afecta cu nimic drepturile şi viaţa altora“

Uniunea indiferent de sex, dorită de comunitatea gay Foto Arhivă Adevărul
articol – Sinziana Ionescu – adevarul.ro

Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor a avizat favorabil marţi, 21 aprilie, iniţiativa privind recunoaşterea parteneriatului civil. În esenţă, parteneriatul civil este un contract încheiat în faţa unui notar public între două persoane adulte de sex diferit ori de acelaşi sex, care consimt să convieţuiască„ în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi“.

Desen realizat de Vali Ivan foto - adevarul.ro

Desen realizat de Vali Ivan
foto – adevarul.ro

 

Parlamentarii din comisie au acordat proiectului legislativ 7 voturi pentru, 4 împotrivă şi 1 abţinere. „Este pentru prima dată când o comisie din Camera Deputaţilor avizează favorabil un proiect de lege pentru recunoaşterea parteneriatului civil. Această formă de parteneriat este deja recunoscut în legislaţiile ţărilor din care fac parte familiile politice europene ale principalelor partide reprezentate în Parlamentul României“, arată deputatul de Constanţa care a iniţiat acest proiect, Remus Cernea.

Ce prevede proiectul pentru parteneriatul civil

Proiectul de parteneriat civil a fost anunţat în premieră la Constanţa, în aprilie 2013, de parlamentarul Remus Cernea. Iniţiativa a stârnit reacţii inclusiv în rândul comunităţii gay, care l-a sprijinit la vot pe Cernea – pe atunci consilier al premierului Victor Ponta, lider al Partidului Verde şi partener de alianţă politică USL. Acum, Remus Cernea este deputat neafiliat de Constanţa.

Remus Cernea   foto - adevarul.ro

Remus Cernea
foto – adevarul.ro

Iată câteva dintre drepturile prevăzute de proiectul de lege:

- “Bunurile dobândite pe perioada parteneriatului civil, de oricare dintre parteneri, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale celor doi parteneri, cu excepţia cazurilor în care cei doi parteneri au decis contrariul prin contractul de parteneriat civil.”

- “Veniturile celor doi parteneri vor fi considerate împreună la calculul venitului minim garantat în conformitate cu prevederile Legii Nr.416/2001 privind venitul minim garantat; în cazul contractării unui credit bancar se vor lua în calcul veniturile celor doi parteneri.”

parteneriatului civil  foto - adevarul.ro

parteneriatului civil
foto – adevarul.ro

- “Serviciile medicale necesare unuia dintre parteneri care nu deţine o asigurare medicală se pot acorda în baza asigurării medicale a celuilalt partener civil; în cazul spitalizării unuia dintre parteneri, celălalt este considerat aparţinător”.

- “În cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravieţuitor are drept de moştenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moştenitori, drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor primite de cei doi parteneri pe durata parteneriatului civil, precum şi drept de abitaţie asupra casei de locuit.”

- “Partenerul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş în condiţiile art. 83-93 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale legislaţiei în materie în vigoare”.

parteneriatului civil  foto - adevarul.ro

parteneriatului civil
foto – adevarul.ro

- “Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.”

- “Cei doi parteneri au dreptul la liberă circulaţie şi şedere, precum şi dreptul de şedere permanent pe teritoriul României conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene”.

- “în cazul procesului de obţinere a cetăţeniei române, cei doi parteneri beneficiază de prevederile art.8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991″.

Iniţiativa legislativă din România poate fi consultată aici: http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18567 

Citestiti mai mult pe: adev.ro/nn79cw

 

Semne bune anul are!

George Simion – adevarul.ro

Primul inter-grup parlamentar din România a fost lansat şi îşi propune susţinerea unirii cu Basarabia. Din grup fac parte 41 de parlamentari de la toate forţele politice. Ca blogger Adevărul, am putut asista şi la o nouă atitudine din partea atât de blamatei clase politice. Poate vom vedea şi o nouă Românie?

Gabriela Anghel, Sanda Ardeleanu, Viorel Badea, Camelia Bogdănici, Octavian Bumbu, Ştefan Burlacu, Leonard Cadăr, Cătălin Croitoru, Remus Cernea, Tudor Ciuhodaru, Grigore Crăciunescu, Ştefan Dalca,  Mihai Deaconu, Adrian Diaconu, Bogdan Diaconu, Dorin Dobra, Daniel Fenechiu, Nuţu Fonta, Daniel Gheorghe, Maria Grecea, Dragoş Gunia, Vicenţiu Irimie, Ion Cristinel Marian, Aurelian Mihai, Liliana Mincă, Octavian Motoc, Petru Movilă, Ilie Năstase, Ioan Oltean, Ninel Peia, Liviu Marian Pop, Ovidiu Raeţchi, Cristian Roman, Ionuţ Săvoiu, Radu Surugiu, Răzvan Tănase, Eugen Tomac, Varujan Vosganian, Valerian Vreme şi Radu Zlati

sunt numele parlamentarilor care au întemeiat grupul informa Prietenii Unirii care va activa în legislatura actuală în Parlamentul României. Alături de ei sunt aşteptaţi prin prezenţă şi, mai ales, prin fapte concrete, toţi colegii parlamentari care folosesc tema Unirii celor două state româneşti în campaniile electorale sau sunt alături sufleteşte de fraţii de peste Prut.

Grupul susţine mişcarea civică unionistă pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare politică, prin acţiuni de imagine şi de intermediere a dialogului cu celelalte instituţii relevante şi are ca obiective facilitarea integrării dintre Republica Moldova şi România în plan economic, energetic, de apărare, educaţional, mass-media, infrastructură, socio-cultural, legislativ şi instituţional.

Grupul s-a lansat printr-o conferinţă, pe care o puteţi vedea integral aici:

Ce nu se vede pe înregistrare?

După conferinţa de presă, a avut loc prima şedinţă de lucru a grupului, la care au participat 14 parlamentari. Fiecare şi-a putut asuma un proiect personal de care să se ocupe, s-au ales reprezentanţii grupului pentru sesiunea în curs şi s-a stabilit paşii următori, până la şedinţa lunară următoare, din 10 martie.

Ca un om din interiorul mişcării unioniste, este reconfortant să vezi diferite şcoli de gândire privind abordarea reunificării, vizibile pe vârste şi pe doctrine politice. Şi mai reconfortant este că nu au existat, cel puţin pentru moment, tendinţe de a politiza grupul. Atât de blamata clasă politică are totuşi şi persoane luciden, conştiente de importanţa funcţiei pe care o deţin şi de rolul fiecăruia la scara istoriei.

Problematica Reunificării este una mare. Atât de mare încât nu ar ajunge nici măcar un Minister ca să o poată gestiona. Iniţiatorii şi-au propus crearea unui Minister pentru Republica Moldova precum şi o propunere concretă din partea României pentru al doilea stat românesc privind Unirea. Dacă acest lucru se va realiza sau nu, depinde de fiecare parlamentar în parte şi de efectele proiectelor pe care le vor coordona.

Şi de fiecare cititor în parte, în felul în care va şti să acţioneze în această direcţie.

Vor fi scrise în cartea de aur a istoriei neamului nostru numele celor 41 de parlamentari şi a celor care se vor alătura grupului ulterior ? Rămâne de văzut în viitorul apropiat…

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

 

De ce mi-am depus candidatura la alegerile prezidențiale din 2014. Indicii că milioanele de semnături depuse de către candidați nu sunt autentice. Cum “semnează” cetățenii pentru candidații la prezidențiale

termenul prevăzut de lege, mi-am depus la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatura la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014.

Desigur că am făcut acest lucru fiind pe deplin conștient că nu voi putea candida. Dar, deși dosarul va fi respins, voi avea posibilitatea să atac în instanță prevederile restrictive ale legii electorale.

Acesta este scopul meu: să arăt că numărul cerut de 200.000 de semnături este unul excesiv și că legea nu prevede nici un mecanism de verificare a autenticității semnăturilor.

Am prezentat presei o serie de indicii privitoare la faptul că dintre cele 7-8.000.000 de semnături depuse de către toți candidații împreună, o mare parte sunt false, tabelele fiind competate cu informații luate din baze de date care conțin numele, adresele și datele de identificare din cărțile de identitate și buletinele cetățenilor.

Este scandalos că procesul electoral se bazează pe o fraudă uriașă a majorității sau a tuturor candidaților, fraudă de care este conștientă cam toată lumea dar care este tolerată de către sistem și încurajată de legea electorală. Probabil că și cititorii acestui articol figurează pe una sau mai multe liste de semnături ale unui candidat sau chiar mai multora, fără să fi semnat pentru nimeni.

Corturi-candidati-01-332x220

Politicienii care candidează înșeală Biroul Electoral Central și publicul cu milioanele de semnături depuse și care sunt imposibil de verificat. În același timp, posibile oferte electorale venite din partea unor oameni cinstiți nu vor putea fi înregistrate întrucât acei oameni nu au avut resursele financiare uriașe pe care le presupune colectarea în mod corect a unui număr atât de mare de semnături (un efort echivalabil probabil cu o sumă de aproximativ 50-60.000 de Euro pentru 200.000 de semnături strânse în mod corect; pentru 2.000.000 de semnături costurile cresc proporțional). Este chiar mai costisitor să strângi semnături decât să obții voturi. Iar ideea c[ s-ar putea strânge cvasi-clandestin 3-400.000 de semnături pentru un șef de serviciu secret este o culme a absurdului generat de către actualul sistem electoral perpetuat de politicieni fără scrupule în a-și conserva puterea și privilegiile, fără a permite o competiție electorală liberă și corectă.

Este încălcată și constituția în privința mai multor article. Spre exemplu Art 2 care prevede că “Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.” Nici vorbă în România de alegeri libere și corecte în actualul sistem electoral extrem de restrictiv.Dreptul de vot (Art. 36) și dreptul de a fi ales (Art. 37) sunt de asemenea încălcate.

De altfel, prevederile legale nu instituie nici un mecanism real de verificare a acestor semnături. Chiar dacă ești un candidat de bună credință, nu ai cum să fi sigur că semnăturile aduse de către partidul tău ori de către voluntari sunt toate colectate în mod corect.

Corturi-candidati-02-694x460

O soluție a acestei probleme ar fi ca numărul de semnături cerut să fie unul mult mai mic (eu am propus, printr-un proiect de lege, un număr rezonabil de 40.000), iar colectarea acestora să poată fi realizată și online pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă. Semnăturile colectate online chiar pot fi verificate în privința autenticității lor, riscul de fraudă fiind minim în cazul acestora.

Conform Ministerului Afacerilor Interne, numărul alegătorilor din România este de 18.308.612. În raport cu acest număr, cerința pentru candidații la alegerile prezidențiale de a colecta 200.000 de semnături este una excesivă. Ultimele rânduri de alegeri au arătat că numărul celor care se prezintă la vot scade permanent. Condițiile extrem de restrictive ale sistemului electoral din România împiedică o participare liberă a cetățenilor la procesul electoral.

Corturi-candidati-03-694x460

Cerința prevăzută de legea alegerilor prezidențiale nr. 370/2004 încalcă și “Codul bunelor practici electorale” elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneția care prevede, la Art. 1 pct. 1.3. că:

“1.3. Prezentarea candidaturilor

i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături;

ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective;

iii. Procedura de verificare a semnăturilor trebuie să fie supusă unor reguli clare, în special în ceea ce priveşte datele limită;

iv. Verificarea trebuie, în principiu, să se facă pentru toate semnăturile. Cu toate acestea, în cazul în care este sigur că un număr suficient de semnături a fost atins, se poate renunţa la verificarea restului acestora;

(…)”

Așadar, legea nr. 370/2004 depășește această limită maximă de 1% prevăzută în documentul citat mai sus elaborat de Comisia de la Veneția și asumat de către Consiliul Europei, prin Rezoluţia 1320 din 2003.

Această atitudine indecentă a partidelor și candidaților de a depune milioane de semnături false este dublată de incapacitatea de a candida a oamenilor corecți care nu vor reuși să colecteze în mod real semnăturile. Consecința este că, de la bun început, procesul electoral este însoțit de fals și uz de fals…

Corturi-candidati-08-694x460

Faptul că partidele mari au depus peste 2.000.000 de semnături este o fraudă evidentă. Aici este limpede că a fost o întrecere în furt între PSD și ACL pentru a folosi propagandistic ideea că ar exista vreun entuziasm în rândul cetățenilor de a semna pentru Victor Ponta și Klaus Iohannis. În realitate acest entuziasm nu există, fiind vorba probabil de câteva zeci de persoane care au fost plătite să falsifice semnăturile din bazele de date de care partidele dispun…

Ca un indiciu suplimentar cu privire la acțiunea de falsificare a partidelor, vă prezint aceste fotografii ca probe care atestă că la corturile amplasate în centrul Bucureștiului nu a existat nici un fel de afluență a publicului care să vină semneze pentru candidați. Rar trecea câte un cetățean să semneze. Corturile candidaților nu au atras așadar semnatari, ci indiferență sau chiar ironii scrise și desenate pe ele…

  • Corturi-candidati-05-818x460

Oricum, am convingerea că sunt singurul cetățean care și-a depus candidatura prezentând absolut toate semnăturile colectate în mod corect. Am depus, în mod simbolic această candidatură, însoțită de doar câteva semnături, dar sunt singurul care a făcut acest lucru fără să falsifice semnăturile așa cum au procedat, cel mai probabil, toți ceilalți sau marea lor majoritate…

Corturi-candidati-06-694x460

Corturi-candidati-07-694x460

Corturi-candidati-10-694x460

Corturi-candidati-11-694x460

Corturi-candidati-12-694x460Remus Cernea

https://www.facebook.com/remus.cernea

articol preluat de pe http://voxpublica.realitatea.mobi