Articole

PSD cere demisia lui Radu Miruță. USR: PSD trebuie să explice ce a făcut pentru apărarea României

/0 Comentarii/în /de /170 vizite

30 mai 2026

 

PSD cere demisia lui Radu Miruță după incidentul produs la Galați, unde o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane. În replică, USR susține că social-democrații evită să răspundă la întrebările privind propria responsabilitate pentru starea actuală a înzestrării Armatei României și dezvoltarea capacităților anti-dronă.

Solicitarea formulată de parlamentari PSD vine în contextul dezbaterilor generate de incidentul de la Galați și al preocupărilor privind capacitatea României de a răspunde amenințărilor aeriene provenite din proximitatea războiului din Ucraina.

Într-un comunicat transmis presei, USR afirmă că PSD nu poate cere explicații pentru lipsa unor sisteme eficiente de apărare anti-dronă fără să își asume propriul rol în administrarea Ministerului Apărării de-a lungul ultimelor decenii. Reprezentanții formațiunii susțin că vulnerabilitățile actuale sunt rezultatul unor decizii și priorități acumulate în timp, în perioada în care social-democrații au deținut responsabilitatea guvernării.

Totodată, USR acuză PSD că a contestat la Curtea Constituțională programul SAFE, mecanismul prin care România urmărește dezvoltarea și achiziția unor sisteme moderne de apărare anti-dronă.

„Nu poți întreba unde este sistemul anti-dronă când lupți să îl oprești la Curtea Constituțională”, transmit reprezentanții USR, care consideră că dezvoltarea capabilităților de apărare trebuie susținută prin investiții și programe de înzestrare pe termen lung.

Potrivit formațiunii, actualul ministru al Apărării, Radu Miruță, a recunoscut public limitările existente în domeniul apărării anti-dronă și a inclus dezvoltarea acestor capabilități printre prioritățile ministerului. USR susține că în actualul mandat au fost accelerate procedurile privind achizițiile de echipamente și consolidarea cooperării cu NATO în vederea întăririi securității pe Flancul Estic.

Reprezentanții partidului afirmă că diferența dintre cele două abordări constă în faptul că unii actori politici critică actuala stare a apărării, în timp ce alții încearcă să implementeze programe menite să reducă vulnerabilitățile existente.

Liderul grupului senatorial USR, Sorin Șipoș, consideră că solicitarea demisiei ministrului reprezintă o încercare de a transfera responsabilitatea pentru probleme acumulate în timp.

„Solicitarea de demisie este un act laș, o demisie de la propria responsabilitate pentru starea precară a înzestrării Armatei României. PSD nu poate cere socoteală pentru o problemă pe care a creat-o chiar el, în deceniile în care a condus acest minister, și pe care continuă să o agraveze atacând la CCR SAFE, singurul program care o rezolvă. România are nevoie de continuitate în efortul de înzestrare a Armatei, nu de instabilitate fabricată în plină criză de securitate”, a declarat Sorin Șipoș.

Disputa politică are loc pe fondul anchetei aflate în desfășurare după incidentul de la Galați și al dezbaterilor privind necesitatea accelerării programelor de modernizare a apărării aeriene și anti-dronă ale României.

 

Notă editorială

Acest articol are la bază un comunicat de presă publicat de USR (Uniunea Salvați România) și prezintă poziția oficială exprimată de formațiune în legătură cu solicitările PSD privind demisia ministrului Apărării, Radu Miruță, în contextul incidentului produs la Galați.

Pentru o mai bună înțelegere a contextului, textul a fost adaptat într-o formă jurnalistică și completat cu informații referitoare la dezbaterea publică privind capabilitățile anti-dronă ale României și programele de înzestrare aflate în derulare.

Afirmațiile, acuzațiile și opiniile politice prezentate în articol aparțin autorilor comunicatului și persoanelor citate și nu reprezintă în mod necesar poziția redacției Uniți Schimbăm.

Foto: captură video / Ministerul Apărării Naționale.

Dronă căzută la Galați: România sesizează ONU și cere NATO sisteme anti-dronă suplimentare

/0 Comentarii/în /de /164 vizite

29 mai 2026

 

O dronă căzută la Galați în noaptea de 28 spre 29 mai a provocat un incendiu la un bloc de locuințe, rănirea a două persoane și una dintre cele mai ample reacții instituționale ale statului român de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Autoritățile române au informat imediat aliații NATO și partenerii europeni, au convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au solicitat capabilități anti-dronă suplimentare și au anunțat că vor sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Incidentul s-a produs în jurul orei 02:00, când o dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, întreaga încărcătură a dronei a explodat la impact, provocând un incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului.

Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din clădire. Două persoane au fost rănite: o femeie de 53 de ani, care a suferit arsuri de gradul I și II la nivelul picioarelor, și un adolescent de 14 ani, care a suferit arsuri la antebrațe. Ministerul Sănătății a precizat că starea ambilor pacienți este stabilă și că nu este necesar transferul acestora către alte unități medicale.

România informează NATO și acuză Federația Rusă

La scurt timp după incident, Ministerul Afacerilor Externe a informat aliații NATO și pe secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, despre situația produsă la Galați.

MAE a calificat incidentul drept o „escaladare gravă și iresponsabilă” și a transmis că Federația Rusă poartă responsabilitatea directă pentru consecințele războiului pe care îl desfășoară împotriva Ucrainei.

Totodată, România a solicitat accelerarea transferului de capabilități anti-dronă și măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic al NATO.

Radu Miruță: România are nevoie de mai multe sisteme anti-dronă

Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că a discutat în dimineața incidentului cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține necesitatea consolidării apărării aliate în zona Dobrogei până la livrarea sistemelor anti-dronă comandate recent de Ministerul Apărării.

Potrivit ministrului, drona a fost detectată de radarul nou instalat în zona Galați după incidentele similare produse anterior în apropierea frontierei.

Miruță a precizat că două aeronave de luptă și un elicopter militar au fost ridicate de la sol și au primit autorizație de tragere. Cu toate acestea, în cele aproximativ patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, nu au existat condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii unor pagube și mai mari în municipiul Galați sau fără pericolul ca proiectilele să ajungă în afara teritoriului României.

Ministrul Apărării a subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a precizat că, prin programul european SAFE, sunt prevăzute opt sisteme anti-dronă pentru înzestrarea Armatei Române.

Nicușor Dan: „Cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului”

În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a calificat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

Șeful statului a declarat că responsabilitatea pentru incident aparține în totalitate Federației Ruse și că ceea ce s-a întâmplat la Galați este consecința directă a războiului desfășurat de Moscova împotriva Ucrainei și a modului în care sunt utilizate aceste sisteme de armament în apropierea frontierelor NATO.

Președintele a precizat că Forțele Armate Române au respectat procedurile existente și aveau ordin să doboare drona imediat ce acest lucru ar fi fost posibil fără a pune în pericol populația civilă.

Potrivit lui Nicușor Dan, după detectarea dronei de către radarele armatei, două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit aparatul de zbor în spațiul aerian românesc. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată deoarece nu existau condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii de victime și distrugeri la sol.

România sesizează ONU și solicită sprijin aliat suplimentar

În declarația prezentată după încheierea ședinței CSAT, președintele României a anunțat o serie de măsuri deja inițiate de autoritățile române.

Astfel, România a informat oficial aliații NATO și partenerii din Uniunea Europeană, a solicitat desfășurarea unor capabilități anti-dronă suplimentare pe teritoriul național și va sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la ceea ce autoritățile române consideră a fi o încălcare gravă și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.

Totodată, președintele a anunțat că a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să pregătească măsuri diplomatice proporționale cu gravitatea incidentului.

Anchetă în desfășurare

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și Serviciul Român de Informații continuă cercetările la fața locului.

Autoritățile au dispus expertize tehnice pentru recuperarea și analizarea fragmentelor dronei, în vederea stabilirii cu exactitate a tipului de armament utilizat și a traiectoriei urmate înainte de impact.

Incidentul de la Galați este considerat de autoritățile române cel mai grav eveniment produs pe teritoriul României ca efect direct al războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, ridicând noi întrebări privind securitatea spațiului aerian național și capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene de tip dronă.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate de AGERPRES și a declarațiilor oficiale publicate de Administrația Prezidențială a României.

Materialul sintetizează informațiile disponibile la momentul publicării privind incidentul produs în municipiul Galați, reacțiile instituțiilor statului român, poziția oficială a Președintelui României și măsurile anunțate în contextul acestui eveniment.

Articolul va fi actualizat în cazul apariției unor informații oficiale suplimentare din partea autorităților române, a NATO sau a altor instituții implicate în gestionarea situației.

În imagine: Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan după incidentul în care o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați – Foto Credit: Administrația Prezidențială a României

Scumpirea metroului, blocată de noul ministru: Radu Miruță denunță „afacerile subterane” de la Metrorex

/0 Comentarii/în /de /293 vizite

1 mai 2026

 

Decizia prin care scumpirea metroului urma să intre în vigoare la 1 mai a fost suspendată oficial. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a oprit majorarea tarifelor decisă de conducerea anterioară, considerând inacceptabil ca cetățenii să suporte costurile unei administrări defectuoase. În loc de bilete mai scumpe, ministrul a cerut un plan riguros de reducere a cheltuielilor și a demarat o anchetă amplă asupra neregulilor financiare care secătuiesc bugetul companiei.

Din analiza documentului reiese un tablou sumbru al modului în care Metrorex a fost administrată în ultimii ani. Sinteza urmărește punctele nevralgice identificate de noul ministru:

Paradoxul veniturilor pierdute În timp ce se invoca nevoia de bani prin majorarea tarifelor (ce ar fi adus 59 de milioane de lei), Metrorex a neglijat încasarea a 60 de milioane de euro reprezentând penalități pentru un singur contract întârziat. Practic, neglijența administrativă a costat compania de cinci ori mai mult decât ar fi produs scumpirea biletelor.

Managementul defectuos și conflictele de interese Raportul evidențiază situații alarmante:

  • Parcarea Străulești: Deși există interes pentru parteneriate public-private, locația este administrată de soțul directorului general și produce pierderi anuale de 4 milioane de lei.

  • Spațiile comerciale și publicitatea: Atribuirea s-a făcut fără licitație, prin „acorduri” directe, generând milioane de euro care nu sunt gestionate eficient prin proceduri competitive.

Anomalii de personal și salarizare O comparație cu rețeaua de metrou din Viena scoate la iveală o realitate disproporționată: Metrorex are de 1,5 ori mai mulți angajați decât Viena, deși rețeaua austriacă este de două ori mai mare. Totodată, salariile s-au triplat în ultimul deceniu, fără o corelare cu indicatorii de performanță.

Sindicatul și resursele statului Corpul de Control investighează acum mecanismul prin care Sindicatul încasează bani din resursele Metrorex și administrează baze sportive fără bază legală, prejudiciind societatea cu sume considerabile.

Oprirea scumpirii biletelor este o victorie de moment pentru călători, însă miza reală este curățarea sistemului. Nu putem accepta o creștere a tarifelor cu 180% în doar câțiva ani, în timp ce banii publici se scurg prin contracte netransparente și management ineficient. Este timpul ca performanța să devină singurul criteriu de evaluare în transportul subteran bucureștean.

Tu ce părere ai? Crezi că restructurarea Metrorex va reuși să mențină prețurile biletelor la un nivel accesibil pe termen lung? Lasă-ne un comentariu și distribuie acest articol pentru a susține transparența în instituțiile statului!

 

Notă Editorială:

Informațiile prezentate în acest articol au ca sursă oficială comunicatul de presă emis de Uniunea Salvați România (USR). Textul reflectă acțiunile și declarațiile ministrului Radu Miruță în contextul exercitării mandatului său de ministru interimar la Ministerul Transporturilor.

Acest demers jurnalistic face parte din efortul nostru de a monitoriza transparența cheltuirii banului public și eficiența managementului în cadrul companiilor de stat, în conformitate cu misiunea civică a platformei noastre.

Foto Credit: Facebook / Radu Miruță