Articole

Constituția României

/0 Comentarii/în /de /4.428 vizite

foto preluat de pe www.rri.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; cdep.ro

 

Constituţia României

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.

Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.

 

Structură

Constituția din 1991, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri:

- Titlul I – Principii generale

- Titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale

- Titlul III – Autoritățile publice

- Titlul IV – Economia și finanțele publice

- Titlul V – Curtea Constituțională

- Titlul VI – Integrarea euroatlantică

- Titlul VII – Revizuirea Constituției

- Titlul VIII – Dispoziții finale și tranzitorii

 

Istorie

În 1822 s-a elaborat, în inițiativa unui grup de boieri progresiști, un proiect de constituție, numit Constituția cărvunarilor, precum și în elaborarea, în timpul ocupației rusești (1828-1834), a unui cod de legi care viza organizarea statală a Principatelor – Regulamentul Organic.

Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituție a României. Dupa extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, dupa instaurarea dicaturii regale de regele Carol al II-lea, a fost creată o noua constitutie care susțina acest act. În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991.

 

Revizuirea Constituției

Potrivit articolului 150 din Constituție:

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Implicarea populației în initiativa de revizuire a constituției are drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După intrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește initiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției. Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, dacă nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a fost publicată potrivit procedurii.

Hotărârea Curtii Constitutionale are un rol decisiv în acest demers. Aceasta se va pronunța în termen de 10 zile de la sesizare asupra propunerii de revizuire și în termen de 60 de zile în cazul în care este vorba de o initiațivă a poporului. Curtea Constituțională poate da un aviz pozitiv, caz în care procedura de legiferare va începe în Camera Parlamentului sesizată, sau poate da un aviz negativ, ceea ce înseamnă că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție.

 

Procedura de revizuire a Constituției

Conform articolului 151 din Constituție:

(1) Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere.

(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în sedință comună, hotărăsc cu votul a cel putin trei pătrimi din numarul deputaților și senatorilor.

(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau propunerii de revizuire.

Procedura de revizuire depinde într-o primă etapă de decizia celor două camere parlamentare. În urma dezbaterilor (acestea au loc în fiecare cameră separat) acestea pot ajunge la un acord pozitiv. Acest lucru înseamnă că ambele camere au adoptat revizurea în aceeași formă. Numărul senatorilor și al deputaților care trebuie să se pronunțe pentru revizuirea constituției este de 2/3 (din numărul senatorilor și deputaților din fiecare cameră).

Dacă a fost întrunit acest număr, procedura de revizuire continuă, aceasta fiind supusă votului poporului prin referendum. De asemenea poate fi vorba și despre un acord negativ, adică cele două camere resping propunerea de revizuire. În cazul unui dezacord, când una dintre camere acceptă propunerea de revizuire și alta o respinge sau când se dorește revizuirea în formule diferite.

În acest caz se poate constitui o comisie de mediere. Aceasta comisie este formată atât din senatori cât și din deputați care au drept scop ajungerea la un numitor comun, adică aprobarea procedurii cu o majoritate de 2/3. În cazul în care această comisie nu poate ajunge la un consens se va organiza o sedință comună, iar în cazul în care numărul de voturi al senatorilor și al deputaților întrunește majoritatea de 2/3, propunerea va fi înaintată spre vot cetățenilor, prin organizarea unui referendum.

În cazul în care nici această măsură nu este eficientă, propunerea de revizuire a constituției va fi suspendată. Ultimul pas îl reprezintă referendumul, acesta trebuie organizat în maxim 30 de zile, dacă această condiție nu va fi întrunită, decizia camerelor nu va fi validată, iar întregul proces va fi anulat.

Referendumul pentru revizuirea constituției este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unu din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale. Referendumul va valida propunerea de revizuire numai dacă jumatate plus unu din numărul participanților vor vota „DA”. Rezultatul referendumului va fi validat de Curtea Constituțională, care va prezenta Parlamentului un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial.

 

Limitele revizuirii constituției

Articolul 152 din Constituție precizează că:

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.

Aceste limite ale revizuirii se referă atât la limite materiale cât și la limite formale. Limitele revizuirii au drept scop evitarea anumitor abuzuri sau anumitor decizii care încalcă grav integritatea teritorială și națională a României. Se poate vorbi de asemenea de limite exprese și limite tacite. Limitele exprese sunt cele prevăzute în constituție. Limitele tacite nu sunt prevazute în textul constituției, trebuie deduse pe calea interpretării acestuia.

 

Referendumul din 18-19 octombrie 2003

Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat pentru modificarea constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituțională a urnelor volante și permiterea unor cetățeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamații nu a putut fi dovedită, însă. Noua constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.

Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări mai mici sau mai mari. Cele mai importante schimbări sunt:

- Gratuitatea învățământului de stat nu mai este garantată necondiționat (ci numai conform legii).

- Minoritățile naționale au dreptul de a folosi limba maternă în administrație și justiție.

- Proprietatea privată este garantată și ocrotită de lege.

- Mandatul președintelui este de 5 ani.

- Obligativitatea stagiului militar se stabilește prin lege organică.

- Imunitatea parlamentară este limitată.

- După aderarea României la UE cetățenii țărilor membre ale UE vor avea dreptul de a alege și de a fi aleși în scrutinul local (dacă sunt rezidenți ai localității respective).

- Intrarea în Uniunea Europeană și OTAN (NATO) nu va fi votată prin referendum, ci de către Parlament.

 

Ziua Constituţiei României

Ziua Constituţiei României se sărbătoreşte la 8 decembrie. Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989. Constituţia din 1991, în forma iniţială, a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Constituţia României - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Constituţia României – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Constituția României

ARTICOLUL 1 - Statul român
ARTICOLUL 2 - Suveranitatea
ARTICOLUL 3 - Teritoriul
ARTICOLUL 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
ARTICOLUL 5 - Cetăţenia
ARTICOLUL 6 - Dreptul la identitate
ARTICOLUL 7 - Românii din străinătate
ARTICOLUL 8 - Pluralismul şi partidele politice
ARTICOLUL 9 - Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
ARTICOLUL 10 - Relaţii internaţionale
ARTICOLUL 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern
ARTICOLUL 12 - Simboluri naţionale
ARTICOLUL 13 - Limba oficială
ARTICOLUL 14 - Capitala 

TITLUL II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I - Dispoziţii comuneARTICOLUL 15 - Universalitatea
ARTICOLUL 16 - Egalitatea în drepturi
ARTICOLUL 17 - Cetăţenii români în străinătate
ARTICOLUL 18 - Cetăţenii străini şi apatrizii
ARTICOLUL 19 - Extrădarea şi expulzarea
ARTICOLUL 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului
ARTICOLUL 21 - Accesul liber la justiţieCAPITOLUL II - Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
ARTICOLUL 23 - Libertatea individuală
ARTICOLUL 24 - Dreptul la apărare
ARTICOLUL 25 - Libera circulaţie
ARTICOLUL 26 - Viaţa intimă, familială şi privată
ARTICOLUL 27 - Inviolabilitatea domiciliului
ARTICOLUL 28 - Secretul corespondenţei
ARTICOLUL 29 - Libertatea conştiinţei
ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
ARTICOLUL 31 - Dreptul la informaţie
ARTICOLUL 32 - Dreptul la învăţătură
ARTICOLUL 33 - Accesul la cultură
ARTICOLUL 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii
ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sănătos
ARTICOLUL 36 - Dreptul de vot
ARTICOLUL 37 - Dreptul de a fi ales
ARTICOLUL 38 - Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
ARTICOLUL 39 - Libertatea întrunirilor
ARTICOLUL 40 - Dreptul de asociere
ARTICOLUL 41 - Munca şi protecţia socială a muncii
ARTICOLUL 42 - Interzicerea muncii forţate
ARTICOLUL 43 - Dreptul la grevă
ARTICOLUL 44 - Dreptul de proprietate privată
ARTICOLUL 45 - Libertatea economică
ARTICOLUL 46 - Dreptul la moştenire
ARTICOLUL 47 - Nivelul de trai
ARTICOLUL 48 - Familia
ARTICOLUL 49 - Protecţia copiilor şi a tinerilor
ARTICOLUL 50 - Protecţia persoanelor cu handicap
ARTICOLUL 51 - Dreptul de petiţionare
ARTICOLUL 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
ARTICOLUL 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţiCAPITOLUL III - Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 54 - Fidelitatea faţă de ţară
ARTICOLUL 55 - Apărarea ţării
ARTICOLUL 56 - Contribuţii financiare
ARTICOLUL 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilorCAPITOLUL IV - Avocatul Poporului

ARTICOLUL 58 - Numirea şi rolul
ARTICOLUL 59 - Exercitarea atribuţiilor
ARTICOLUL 60 - Raportul în faţa Parlamentului 

TITLUL III - Autorităţile publice

CAPITOLUL I - ParlamentulSECŢIUNEA 1 - Organizare şi funcţionareARTICOLUL 61 - Rolul şi structura
ARTICOLUL 62 - Alegerea Camerelor
ARTICOLUL 63 - Durata mandatului
ARTICOLUL 64 - Organizarea internă
ARTICOLUL 65 - Şedinţele Camerelor
ARTICOLUL 66 - Sesiuni
ARTICOLUL 67 - Actele juridice şi cvorumul legal
ARTICOLUL 68 - Caracterul public al şedinţelorSECŢIUNEA a 2-a - Statutul deputaţilor şi al senatorilor

ARTICOLUL 69 - Mandatul reprezentativ
ARTICOLUL 70 - Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
ARTICOLUL 71 - Incompatibilităţi
ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentarăSECŢIUNEA a 3-a - Legiferarea

ARTICOLUL 73 - Categorii de legi
ARTICOLUL 74 - Iniţiativa legislativă
ARTICOLUL 75 - Sesizarea Camerelor
ARTICOLUL 76 - Adoptarea legilor şi a hotărârilor
ARTICOLUL 77 - Promulgarea legii
ARTICOLUL 78 - Intrarea în vigoare a legii
ARTICOLUL 79 - Consiliul LegislativCAPITOLUL II - Preşedintele României

ARTICOLUL 80 - Rolul Preşedintelui
ARTICOLUL 81 - Alegerea Preşedintelui
ARTICOLUL 82 - Validarea mandatului şi depunerea jurământului
ARTICOLUL 83 - Durata mandatului
ARTICOLUL 84 - Incompatibilităţi şi imunităţi
ARTICOLUL 85 - Numirea Guvernului
ARTICOLUL 86 - Consultarea Guvernului
ARTICOLUL 87 - Participarea la şedinţele Guvernului
ARTICOLUL 88 - Mesaje
ARTICOLUL 89 - Dizolvarea Parlamentului
ARTICOLUL 90 - Referendumul
ARTICOLUL 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe
ARTICOLUL 92 - Atribuţii în domeniul apărării
ARTICOLUL 93 - Măsuri excepţionale
ARTICOLUL 94 - Alte atribuţii
ARTICOLUL 95 - Suspendarea din funcţie
ARTICOLUL 96 - Punerea sub acuzare
ARTICOLUL 97 - Vacanţa funcţiei
ARTICOLUL 98 - Interimatul funcţiei
ARTICOLUL 99 - Răspunderea preşedintelui interimar
ARTICOLUL 100 - Actele Preşedintelui
ARTICOLUL 101 - Indemnizaţia şi celelalte drepturiCAPITOLUL III - Guvernul

ARTICOLUL 102 - Rolul şi structura
ARTICOLUL 103 - Investitura
ARTICOLUL 104 - Jurământul de credinţă
ARTICOLUL 105 - Incompatibilităţi
ARTICOLUL 106 - Încetarea funcţiei de membru
ARTICOLUL 107 - Primul-ministru
ARTICOLUL 108 - Actele Guvernului
ARTICOLUL 109 - Răspunderea membrilor Guvernului
ARTICOLUL 110 - Încetarea mandatuluiCAPITOLUL IV - Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111 - Informarea Parlamentului
ARTICOLUL 112 - Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
ARTICOLUL 113 - Moţiunea de cenzură
ARTICOLUL 114 - Angajarea răspunderii Guvernului
ARTICOLUL 115 - Delegarea legislativăCAPITOLUL V - Administraţia publică

SECŢIUNEA 1 - Administraţia publică centrală de specialitateARTICOLUL 116 - Structura
ARTICOLUL 117 - Înfiinţarea
ARTICOLUL 118 - Forţele armate
ARTICOLUL 119 - Consiliul Suprem de Apărare a ŢăriiSECŢIUNEA a 2-a - Administraţia publică locală

ARTICOLUL 120 - Principii de bază
ARTICOLUL 121 - Autorităţi comunale şi orăşeneşti
ARTICOLUL 122 - Consiliul judeţean
ARTICOLUL 123 - PrefectulCAPITOLUL VI - Autoritatea judecătorească

SECŢIUNEA 1 - Instanţele judecătoreştiARTICOLUL 124 - Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 125 - Statutul judecătorilor
ARTICOLUL 126 - Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 127 - Caracterul public al dezbaterilor
ARTICOLUL 128 - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
ARTICOLUL 129 - Folosirea căilor de atac
ARTICOLUL 130 - Poliţia instanţelorSECŢIUNEA a 2-a - Ministerul Public

ARTICOLUL 131 - Rolul Ministerului Public
ARTICOLUL 132 - Statutul procurorilorSECŢIUNEA a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133 - Rolul şi structura
ARTICOLUL 134 - Atribuţii 

TITLUL IV - Economia şi finanţele publice

ARTICOLUL 135 - Economia
ARTICOLUL 136 - Proprietatea
ARTICOLUL 137 - Sistemul financiar
ARTICOLUL 138 - Bugetul public naţional
ARTICOLUL 139 - Impozite, taxe şi alte contribuţii
ARTICOLUL 140 - Curtea de Conturi
ARTICOLUL 141 - Consiliul Economic şi Social 

TITLUL V - Curtea Constituţională

ARTICOLUL 142 - Structura
ARTICOLUL 143 - Condiţii pentru numire
ARTICOLUL 144 - Incompatibilităţi
ARTICOLUL 145 - Independenţa şi inamovibilitatea
ARTICOLUL 146 - Atribuţii
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curţii Constituţionale 

TITLUL VI - Integrarea euroatlantică

ARTICOLUL 148 - Integrarea în Uniunea Europeană
ARTICOLUL 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord 

TITLUL VII - Revizuirea Constituţiei

ARTICOLUL 150 - Iniţiativa revizuirii
ARTICOLUL 151 - Procedura de revizuire
ARTICOLUL 152 - Limitele revizuirii 

TITLUL VIII - Dispoziţii finale şi tranzitorii

ARTICOLUL 153 - Intrarea în vigoare
ARTICOLUL 154 - Conflictul temporal de legi
ARTICOLUL 155 - Dispoziţii tranzitorii
ARTICOLUL 156 - Republicarea Constituţiei 

Luptă de gherilă în plenul Camerei Deputaților pentru a bloca adoptarea primei legi anti-justiție

/0 Comentarii/în /de /1.531 vizite

Luptă de gherilă în plenul Camerei Deputaților pentru a bloca adoptarea primei legi anti-justiție (6 decembrie 2017)

foto si articol preluate de pe www.facebook.com
6 decembrie 2017

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

 

Deputații USR au dus, miercuri, o adevărată luptă în plenul Camerei Deputaților pentru a bloca adoptarea primei legi a justiției modificată în Comisia specială condusă de Florin Iordache. Modificările aduse Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor subordonează magistrații puterii politice, fiind primul pas spre dărâmarea democrației în România.

La începutul ședinței, deputații USR au cerut scoaterea de pe ordinea de zi a acestei legi anti-justiție, dar majoritatea PSD-ALDE a votat împotrivă, deși a existat un apel public ca în perioada de doliu să fie sistate dezbaterile pe legile justiției care crează tensiune în societate.

”În prima zi după moartea Regele Mihai I, o zi în care politicienii ar fi trebuit să dea dovadă de decență și echilibru,coaliția PSD-ALDE a introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților prima lege a justiției confecționată de Comisia Iordache. În disperarea de a scăpa de dosarele penale, Dragnea și Tăriceanu nu au niciun fel de respect pentru valorile și personalitățile țării”, a declarat președintele USR Dan Barna.

În încercarea de a amâna votarea legii, deputații USR au mers pe rând la tribună și au cerut modificarea ordinii de zi. De fiecare dată, majoritatea PSD-ALDE a votat împotrivă, dar mai mult a început să huiduiască și să înjure în plen atunci când deputații USR erau la tribună.

Președintele USR Dan Barna a cerut cuvântul pentru a-i adresa un mesaj domnului Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, care se afla în plen, dar nu conducea ședința.

”Domnule Liviu Dragnea, tot acest spectacol este pentru dumneavoastră. Dacă veți forța această dezbatere, pe această legi, în această zi când națiunea română e în doliu pentru pierderea Regelui, veți intra cu siguranță în istorie, dar o istorie tristă”, a spus Dan Barna la tribună.

Deputații coaliției majoritare PSD-ALDE au decis sistarea dezbaterilor la ora 13:10 și au început să voteze, în mod abuziv, articolele modificate din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, fără a permite opoziției să își susțină amendamentele.

În aceste condiții, deputații USR au fost obligați să recurgă la tehnici de gherilă și să ocupe tribuna Parlamentului. Cu o portavoce, deputatul Stelian Ion a prezentat, rând pe rând, amendamentele USR, în încercarea de a convinge majoritatea parlamentară să renunțe la modificările periculoase din această lege a justiției.

”Lipsa dezbaterii la adoptarea unei legi a justiției atât de importantă pentru România este o rușine pentru Parlamentul României”, a spus președintele USR Dan Barna.

Dovada că PSD și ALDE voiau să profite de ziua de doliu de azi ca să treacă prima lege anti-justiție fără niciun fel de probleme este că acest proiect a apărut deja APROBAT pe site-ul Senatului, deși nu s-a terminat dezbaterea din Camera Deputaților.

”USR a fost azi buturuga mică în fața carului PSD. Suntem prea puțini pentru a putea să îi oprim la vot, dar luptăm ca să îi întârziem cât mai mult! Ședința va dura probabil până la 10-11 noaptea, dar vom rezista în bănci și ne vom lupta până la ultimul amendament”, a spus Dan Barna.

Miniștrii PSD au stat astăzi în plenul Camerei Deputaților ca să îl servească pe Liviu Dragnea, în loc să muncească pentru țară. Deputatul USR Tudor Benga a cerut oficial de la tribuna Parlamentului ca miniștrii Olguța Vasilescu și Toma Petcu să nu primească banii pentru ziua de azi, pe care au pierdut-o în Parlament.

USR a inițiat abrogarea pensiilor speciale pentru parlamentari

/0 Comentarii/în , /de /1.554 vizite

USR a inițiat abrogarea pensiilor speciale pentru parlamentari

26 aprilie 2017

 

Partidul Uniunea Salvaţi România a inițiat un proiect de lege ce vizează abrogarea pensiilor speciale pentru parlamentari și îl invită în termen de două săptămâni pe liderul PSD, Liviu Dragnea, să semneze acest proiect în calitate de co-iniţiator, ca să dovedească coerență în declarațiile sale politice.

„Am elaborat proiectul legii de abrogare a ceea ce numeşte în spaţiul public ca fiind pensiile speciale ale parlamentarilor. Proiectul de lege este semnat de către toţi deputaţii şi senatorii USR, dar mai avem o semnătură de cules, este vorba de semnătura domnului Nicolae Liviu Dragnea pe care îl invităm alături de noi să fie co-iniţiator al acestui proiect de lege dintr-un motiv foarte simplu: dânsul în legislatura anterioară şi-a dat demisia din funcţia de deputat cu câteva zile de finalizarea mandatului tocmai pentru a nu se încadra în prevederile acestei legi şi a nu fi un beneficiar al acestor indemnizaţii pentru limită de vârstă în viitor. Aşadar, ni s-ar părea doar corect şi de aceea nu vom depune proiectul de lege până când nu-l semnează şi domnul Dragnea, respectiv îi vom acorda un termen de o săptămână-două cât îi poate lua să citească proiectul nostru de lege şi să-l cosemneze alături de noi”, a explicat deputatul USR Cristian Seidler.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la finalul anului trecut, că nu mai doreşte ca Parlamentul să voteze legi prin care sunt oferite beneficii senatorilor şi deputaţilor, iar PSD analizează dacă este constituţional ca legea care instituie pensii speciale pentru parlamentari să fie abrogată. „Nu voi mai accepta, ca preşedinte al partidului, ca în acest Parlament să se iniţieze sau să se adopte vreun act normativ prin care se stabilesc privilegii sau beneficii grase pentru parlamentari”, a spus Liviu Dragnea.

Proiectul de lege inițiat de USR vizează doar pensiile speciale ale parlamentarilor, în limbaj corect juridic indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor, care nu sunt plătite din bugetul Casei de Asigurări Sociale, ci din bugetul Camerei Deputaților și Senatului.

articol preluat de pe: usr.ro
foto: stiri.tvr.ro

Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat Parlamentului României (7 februarie 2017)

/0 Comentarii/în /de /1.497 vizite

Klaus Iohannis, discurs in Parlamentul României (7 februarie 2017)

foto: presidency.ro
articol: presidency.ro

12:00 | 07 februarie 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a adresat marți, 7 februarie a.c., un mesaj Parlamentului României.

 

Vă transmitem în continuare textul mesajului:

„Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Doamnelor și domnilor musafiri,

M-aș fi adresat și Guvernului, dar este ocupat. Dar nu-i bai, la ei am fost deja.

Sunteți un nou Parlament și mă bucur, chiar mă bucur mult, că ați avut răbdare să stați în sală să mă așteptați și vă mulțumesc pentru primirea foarte frumoasă! Noilor parlamentari și vechilor parlamentari, vă doresc deopotrivă succes și un mandat plin de realizări!

Aş fi vrut astăzi, în condiţii normale, la început de mandat, să vă vorbesc despre lucruri importante pentru România. Aş fi putut să vă vorbesc despre Centenar. În 2018 vom sărbători 100 de ani de când există statul român modern. Aş fi putut să vorbesc poate despre proiectul de ţară. Cu toţii – şi dumneavoastră, şi dumneavoastră, şi dumneavoastră – ne dorim în definitiv o Românie puternică şi prosperă. Cu toţii ne dorim ca României să îi meargă mai bine, dar vremurile nu sunt obişnuite şi suntem în plină criză. Sute de mii de români protestează în stradă, naţiunea e în alertă, e vie, e atentă şi e foarte nemulţumită. O importantă cercetare sociologică realizată în ultimele trei zile arată că aproape 80% dintre români consideră că ţara merge în direcţia greşită.

Doamnelor şi domnilor, cum s-a ajuns aici, la numai o lună după alegeri?

În 11 decembrie, PSD a repurtat o mare victorie. Dar după aceea, doamnelor şi domnilor, cu o ciudată strategie tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii româneşti. A promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce aţi pohtit», grija ce aţi avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor, şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi!

Asta este situaţia, unii mulţumiţi, unii nemulţumiţi! Ce facem? Dragilor, ce facem? Care sunt soluţiile, care este marja de manevră pentru a ieşi din acest impas?

Retragerea Ordonanţei 13 şi, eventual, demiterea chinuită a unui Ministru este cu certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt în această fază prea mult.

Asta este marja de manevră. Cine trebuie să vină cu soluţia? Păi în mod natural cel care a creat problema, PSD!

Doamnelor şi domnilor,

Preşedinţii celor două Camere… Aţi obosit deja? Ghinion!

Preşedinţii celor două Camere – care, nu ştiu, au rămas? Au rămas! – încearcă să acrediteze în spaţiul public ideea că eu nu aş digera rezultatul votului şi că eu aş încerca să fac ceva ca să întorc acest rezultat şi afirmă în spaţiul public că aş dori răsturnarea guvernului legitim.

Nu! Fals! Aţi câştigat, acum guvernaţi şi legiferaţi, dar nu oricum! Nu oricum! România are nevoie de un guvern puternic, nu de un guvern care cu sfială execută ordinele de la partid. România are nevoie de un guvern care lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea, pe furiş.

Legiferaţi pentru România, daţi legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme! Conduceţi, cei care aţi câştigat alegerile, dar conduceţi responsabil!

Sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat, fiindcă v-a crezut. Ce aţi promis, faceţi! Sunt mari aşteptări din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare şi de o legiferare transparentă, predictibilă, sustenabilă.

Nu vă bateţi joc de România! Suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. Nu puneţi România în dificultate! Păstraţi trendul ascendent! Păstraţi creşterea economică! Sunt aşteptări mari de la partenerii noştri internaţionali. România este o ţară stabilă, puternică în regiune. Am luptat, am legiferat şi am guvernat timp de mulţi ani în aşa fel încât România să devină parte puternică din NATO, din Uniunea Europeană. Lumea are mari aşteptări de la noi. Să nu-i dezamăgim!

Dacă PSD, care a creat această criză, nu o rezolvă urgent, voi convoca, în virtutea atribuţiilor de Preşedinte, consultări la Palatul Cotroceni pentru a vedea care sunt soluţiile posibile.

Doamnelor şi domnilor,

Ce fel de naţiune vrem să fim? Vrem să fim o naţiune puternică, prosperă, o naţiune care îşi construieşte un stat de drept şi îl respectă, o naţiune care se poate mândri cu o justiţie independentă, o naţiune unde autorităţile colaborează loial, o naţiune cu un Parlament puternic, o naţiune cu un Guvern performant, sau vrem să fim o naţiune slabă, dispreţuită, care pune totul în joc pentru a salva pe câţiva din situaţii dificile, pe câţiva politicieni din situaţii dificile?

Merită România acest sacrificiu pentru câţiva politicieni? Asta este întrebarea. Acesta este scopul referendumului. O naţiune puternică se construieşte cu politicieni integri şi credibili în vârful statului.

Asta îmi doresc eu pentru România şi asta, cred, îşi doresc românii. Asta este întrebarea, ce fel de naţiune vrem să fim. Şi pentru a afla realmente voinţa suverană a poporului român, voi convoca acest referendum. Aştept de la Parlament răspunsul la solicitarea mea. Imediat după primirea răspunsului, voi convoca referendumul.

Probabil aţi urmărit imaginile de la demonstraţiile care au avut loc în ultimele zile, multele demonstraţii care au avut loc în ultimele zile. Cea mai mare în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, dar şi în multe, multe alte localităţi din România, din străinătate, au fost demonstraţii ample, localităţi unde nu a fost nicio demonstraţie la Revoluţie. Incredibil!

Imaginea aceea splendidă din Piaţa Victoriei cu telefoanele iluminate, cred că o ştiţi cu toţii. Iată, când politicienii au încercat să ducă democraţia în coridoarele întunecate, românii au ieşit în stradă şi au readus lumina în procesul democratic.

Democraţia trebuie ţinută vie, democraţia trebuie apărată zi de zi, revigorată! Democraţia nu este niciodată de la sine înţeleasă şi pentru multă democraţie este nevoie de multă educaţie, şi îi felicit pe părinţii care şi-au dus copiii în Piaţa Victoriei pentru o lecţie autentică de democraţie!

Doamnelor şi domnilor,

Să păstrăm aşadar democraţia vie şi ţara curată, la propriu şi la figurat, pentru generaţiile care vin după noi, pentru viitorul României!

Vă mulţumesc!”

articol preluat de pe: presidency.ro