Articole

(kmkz.ro) Metode pentru ridicarea ciocanului. Azi, cu iarbă

foto si articol: kmkz.ro

12 september 2014

Toată adolescența mi-am dorit părinți deschiși la minte. Cum ei îmi închideau ușa de la sufragerie să nu mă uit la televizor când aveam teze, am renunțat la visele deșarte.

Îl uram pe un prieten care fuma cu părinții de față. Ăsta, când a ieșit pe banii lui, pufăia și din niște țigări cu ceva pătlagină adusă de un prieten de-al lui din Olanda în tocul de la pantofi.

Într-o zi, când era binedispunerea mai mare, i-a oferit și tatălui câteva fumuri din ce avea el mai bun. După ce a pus chiștocul în scrumieră, domnu’ s-a dus croit pe cutia cu scule. A scos ciocanul, patentul, câteva cuie și a început să meșterească prin casă.

Doamna a rămas țintuită pe scaun în locul lui. Apoi i-a pus mâna pe creștet băiatului și i-a zis cu toată dragostea:

„Fiule, m-am rugat de tac-to de când te-am făcut pe tine să repare ușa de la șifonier. E prima oară când îl văd făcând ceva în casă. Îi mai aduci din asta, da?“.

articol preluat de pe http://www.kmkz.ro/

Cel mai lung război din istorie – razboiul de 335 de ani dintre Olanda si Insulele Scilly

foto si articol – cersipamantromanesc.wordpress.com

Cel mai lung război din lume s-a purtat între Olanda şi insula Scilly, aflatã în sud-vestul Marii Britanii.
A început în 1651, dar ca multe alte rãzboaie din epocã nu a fost luat în serios.

Au trecut trei secole pânã ce pãrţile combatante au încheiat pace, punand capat celei mai lungi confruntari din istorie.
Tartatul de pace a fost semnat abia în 1986.

Acest război a durat 335 de ani dar nu a murit nici un om. Asta fiindcă beligeranţii au uitat că sunt în război.

Povestea a început în 17 aprilie 1651, in vremea războiului civil din Anglia, care a avut loc între 1642 şi 1651,dupa ce fortele armate fidele parlamentarilor lui Oliver Cromwell, i-au invins pe regaliştii sustinatori ai Printului de Wales, aceştia refugiindu-se în insula Scilly.

Razboiul mergea vadit catre o victorie a lui Cromwell, cel care impinsese fortele regaliste pana aproape de Cornwall, ultima reduta a acestora.

In acelasi timp, flota inca puternica a sustinatorilor Casei Regale isi gasise refugiul in Insulele Scilly, de unde se pregatea sa atace in forta navele oponentilor.

In virtutea unei mai vechi aliante cu Anglia, Olanda decidea atunci sa pastreze bunele relatii cu tara care o sprijinse in dobandirea independentei fata de Spania, si s-a aliat cu tabara lui Oliver Cromwell, atata vreme cat era evident ca aceasta va castiga razboiul.

In consecinta, flota olandeza, sub comanda amiralului Maarten Harpertszoon, a blocat navele regaliste in port, cerand reprezentatilor Casei Regale despagubiri uriase in virtutea unor mai vechi conflicte.

Cum, evident, aceste pretentii nu au fost satisfacute, Olanda a declarat razboi Insulelor Scilly, asta si ca urmare a faptului ca Anglia, in cea mai mare parte, se afla deja in mainile parlamentarilor.

Lasand la o parte strania declaratie de razboi, asupra unei mici parti a unui alt stat, flota olandeza s-a retras in luna iunie a aceluiasi an, fara sa traga un singur foc de arma, dupa ce regalistii s-au predat in totalitate amiralului englez Robert Blake.

Nimeni nu s-a gandit ca mai era nevoie si de un acord care sa parafeze incheierea oficiala a razboiului.
Pe 17 aprilie 1985, istoricul scotian Roy Duncan a scris ambasadei olandeze de la Londra, semnaland bizarul situatiei si anuntand oficial atat autoritatile Insulelor Scilly cat si guvernul olandez, ca se aflau in razboi de peste trei secole.

Autoritatile olandeze au ajuns si ele la concluzia că starea de război exista încă, astfel ca, un an mai tarziu, pe 17 aprilie 1985, la exact 335 de ani de la inceperea conflictului, ambasadorul olandez Rein Huydecopern a sosit pe insulă și cele doua parti au semnat tratatul de incheiere a ostilitatilor.

Razboiul dintre Olanda si Insulele Scilly a fost declarat ulterior drept cel mai lung din istorie si totodata razboiul cu cele mai putine victime, adica… nici una.

articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com

Greenpeace România

Greenpeace în România

Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată lumea.
În România, organizația Greenpeace derulează următoarele campanii:

Schimbări climatice, Protecția Pădurilor, Energie nucleară, Mări și Oceane, Agricultură sustenabilă, Substanțe toxice, Roșia Montană, Gazele de șist

Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității din România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.

În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.

Misiune

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic. Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată diversitatea ei.
Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca noastră de campanie, în toată lumea. Acestea sunt:

- Facem cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;

- Folosim confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea dezbaterilor publice;

- În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea soluțiilor nu avem aliați sau adversari permanenți;

- Ne asigurăm independența financiară față de interesele politice sau comerciale;

- Căutăm soluții și promovăm dezbaterile deschise, informate, despre alegerile societății cu privire la mediul înconjurător.

În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii avem grijă ca acestea săreflecte respectul nostru fundamental pentru principiile democratice și să găsească soluții care să promoveze echitatea socială globală.

Greenpeace nu acceptă şi nu solicită fonduri de la guverne, companii sau partide politice. Greenpeace nu caută şi nu acceptă donaţii care ar putea compromite independenţa, scopurile, obiectivele sau integritatea organizaţiei. Greenpeace se bazează pe donaţiile voluntare ale suporterilor individuali şi pe sprijinul fundaţiilor.

Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa internaţională. Dezvăluind ameninţările la adresa mediului şi încercând să găsească soluţii, Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi.

Istoria Greenpeace

În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate aduce o schimbare.
Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători.

Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.

Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.

Această tradiţie, de a fi “martor” la evenimente într-un mod non-violent, continuă şi astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte importantă a campaniilor organizaţiei. Nava simbol a Greenpeace, Rainbow Warrior, şi-a luat numele de la o veche legendă a tribului indian Cree. Aceasta vorbea despre o vreme când lăcomia oamenilor va face ca planeta pe care trăim să se îmbolnăvească. Atunci, un trib cunoscut sub numele de “Luptătorii Curcubeului” se vor mobiliza pentru a o salva. Mesajul care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani”.
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/