Articole

(Mircea Toma) Conducerea UNATC execută libertatea de exprimare

articol – Mircea Toma – activewatch.ro

Mircea Toma- foto - facebook.com

Mircea Toma- foto – facebook.com

01.06.2015

Comunicat de presă

Conducerea UNATC execută libertatea de exprimare

Ultimele luni au consemnat o serie de hărțuieli, șicane, jigniri, abuzuri administrative ale conducerii UNATC îndreptate împotriva celor care au pus în discuție calitatea actului administrativ și unele opinii exprimate de actuale cadre didactice din instituție.

Evenimentele au debutat în luna martie, când redacția revistei Film Menu a reclamat public măsurile conducerii UNATC împotriva revistei, printre care decizia Consiliului de Administrație al UNATC din vara lui 2014 de înjumătățire a bugetului și a tirajului publicației, fără niciun fel de justificări. În acest context de nesiguranță, membrii redacției Film Menu au explicat public faptul că, pentru ei, condițiile profesionale de apariție a unui nou număr nu au mai fost îndeplinite, iar revista nu a mai apărut din noiembrie.

Conducerea UNATC nu numai că a refuzat dialogul direct cu Andrei Rus (redactorul coordonator al Film Menu) și răspunsul la solicitările instituționale (orale și în scris) de clarificare a situației, dar a apelat la o serie de hărțuieli de tip administrativ împotriva acestuia (Andrei Rus a fost depunctat de către rector pe fișa de evaluare profesională anuală a cadrelor didactice, măsură asupra căreia s-a revenit la scurt timp). De asemenea, Rus a primit avertisment după încheierea unui parteneriat între revistă și Asociația ACCEPT.

Conflictul s-a amplificat ulterior, contestatarii expunând opiniile xenofobe și homofobe ale unor persoane cu funcții de conducere din UNATC.

Răspunsul instituțional a fost unul care amintește neplăcut de momente nedemocratice din istoria recentă. Comisia de Etică a UNATC a decis desfacerea disciplinară a contractului de muncă al lui Andrei Rus pentru lezarea imaginii publice a universității și a conducerii acesteia, o măsură unică în istoria Universității. Conducerea UNATC a refuzat dialogul, început prin apelul lui Andrei Rus la mecanismele democratice* de comunicare și sesizare a neregulilor în UNATC, la fel cum a refuzat confruntarea problemelor semnalate de contestatari și a ales să dea o lecție opozanților printr-o acțiune de forță, menită a intimida alte inițiative similare în rândul angajaților instituției. Sancțiunea care l-a vizat pe Andrei Rus pare mai degrabă o tentativă de a apăra o imagine de grup, cel de la conducerea instituției, iarnu imaginea instituției în sine.

Dezbaterea liberă de idei, inclusiv pe marginea problemelor unei instituții publice, reprezintă nu numai o condiție a unei societăți democratice și a bunei guvernări, dar este și o componentă esențială a spiritului academic.

ActiveWatch consideră abuzivă propunerea de demitere a lui Andrei Rus și solicită Comisiei de Etică să revină asupra deciziei, iar conducerii instituției – să nu-i dea curs. Considerăm că Andrei Rus a acționat ca un avertizor de integritate în întregul său demers de a expune practicile și opiniile exprimate de conducerea UNATC, dând dovadă de bună credință în întregul său demers. Legea avertizorului de integritate (legea 571/2004) protejează persoanele care sesizează încălcări ale legii, ale deontologiei profesionale sau ale principiilor bunei administrări în cadrul autorităților și instituțiilor publice.

Invocarea reglementărilor interne pentru sancționarea lui Rus intră în contradicție cu prevederile legii, care spune limpede căavertizorul nu este obligat să țină cont de procedurile instituționale în cazul în care se hotărăște să expună anumite fapte(“În cazul avertizării în interes public, nu se aplică normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public”). De asemenea, instituțiile au obligația de a-și alinia reglementările interne cu legea 571/2004, în cazul în care există contradicții între ele.

ActiveWatch consideră că imaginea și credibilitatea UNATC sunt compromise de mentalitatea autoritaristă care a inspirat deciziile abuzive ale conducerii instituției, și nu de încercările legitime ale celor care au atras atenția asupra disfuncționalităților din UNATC, în dorința lor de a contribui la buna funcționare a acesteia, deci, implicit, la creșterea prestigiului. Ascunderea gunoiului sub preșul intereselor grup este ambalată drept preocupare pentru imaginea instituției, deși aceleași standarde sunt ignorate când vine vorba despre declarațiile rasiste sau homofobe ale acelorași persoane a căror imagine ar fi fost lezată de A. Rus. În plus, imaginea publică a unei instituții și a celor ce o conduc depinde, în primul rând, de buna funcționare a acesteia și de performanța actului administrativ.

Mircea Toma,

Președinte ActiveWatch

* Documentele înaintate de Andrei Rus către conducerea UNATC pot fi consultate aici: https://scandalulunatc.wordpress.com/probe/

articol preluat de pe http://activewatch.ro/ro/acasa/

Je suis SRI

Mircea Toma – ActiveWatch

mt

Cu tupeu anticipabil, cocoșeii Serviciului Român de Informații s-au cocoțat pe cadavrele caricaturiștilor de la Charlie Hebdo și au început să cânte din răsputeri imnul securității. Modelul american – legile Patriot de după 11 septembrie – e la îndemână și e foarte probabil că serviciile din toate țările europene vor sări la beregata drepturilor cetățenești invocând atacurile teroriste. Adevărul este că în fața unor asemenea inimaginabile tragedii parcă-ți vine să le dai dreptate.(Text preluat din Revista Kamikaze)

Asta dacă nu citești la timp legile pe care încearcă să ni le bage pe gât. În toate – pentru că, la noi, SRI propune vreo trei legi – se poate regăsi o aceeași idee fixă: în loc să își vadă de urmăriea suspecților, SRI ar dori să i se pună la dispoziție poporul. Poporul întreg să fie declarat suspect din oficiu, iar serviciul de informații să poată oricând să îi urmărească convorbirile telefonice, să îi viziteze computerul, să controleze tot ce mișcă în țară. Cartelele pre-pay să fie cumpărate cu buletinul, accesul la internet în spații publice să fie posibil doar cu declararea identității – (legea 1), SRI să aibă acces la lista cu convorbirile telefonice ale oricui fără să treacă prin avizul unui judecător (legea 2) și, în sfârșit, SRI să coordoneze toate structurile implicate în securitatea cibernetică și să poată să facă “percheziții” în computere fără avizul unui magistrat (legea 3). Variantele de lege pe care SRI se obstinează să le propună și re-propună în ciuda faptului că au fost declarate neconstituționale au o notă comună: în toate este vorba despre a) construirea unei supremații a SRI asupra accesului la informații b) despre toți cetățenii. SRI elimină orice entitate care ar trebui să-i controleze activitatea (poliția/procurorul nu pot face o percheziție decât după ce obțin – și azi e rezolvat și regimul de urgență – un aviz de la un magistrat; or’, SRI nu vrea nici un control) și își extinde activitatea asupra întregii populații, SRI nu mai trebuie să aducă argumente care să susțină necesitatea monitorizării “suspectului”. Toți suntem suspecți. SRI redevine Big Brother, așa cum era pe vremea lui Ceaușescu.

De ce minte SRI

Tot ce solicită SRI ca să ne salveze de teroriști îi este deja accesibil. Exemplu: arestarea lui Gigi Becali după ce oamenii acestuia i-au atacat, împușcat și sechestrat (citește: aruncat în portbagaj) în plină stradă pe cei care furaseră una dintre mașinile lui Becali. A fost nevoie să fie găsit un martor pentru a putea instrumenta cazul. Iar unul dintre martori a fost găsit după numărul de cartelă de telefon. Acesta era șofer de taxi și sunase de pe cartela lui pre-pay la 112 – ceea ce a ajutat la identificarea și convingerea acestuia să depună mărturie despre niște mafioți înfricoșători. O cartelă pre-pay folisită pentru a suna un telefon cu abonament crează posibilitatea pentru un cadru SRI să identifice proprietarul abonamentului și, de la acesta, să se afle identitatea posesorului cartelei pre-pay.

Alt exemplu: sunt în vigoare două legi mai vechi – 677/2001 și 506/2004. Prima era o “Lege pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”. În legea asta, și în versiunea din 2004 a acesteia, protecția datelor cu caracter personal era asigurată cu o excepție: “Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale, desfăşurate în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege”. O porcărie care ar fi trebuit să fie de mult abrogată ca să putem intra în Uniunea Europeană, dar este o procărie încă în vigoare care permite deja SRI să invadeze abuziv spațiul privat al cetățenilor.

Societatea civilă și societatea în civil

Până acum, toate inițiativele SRI au fost oprite de Curtea Constituțională a României (CCR) . Un rol în semnalarea caracterului neconstituțional al proiectelor pompate de SRI l-a avut un grup de organizații neguvernamentale mai preocupate de protejarea drepturilor omului*. De asemenea, o parte a presei a scăpat de sub controlul SRI și a fost destul de vocală în apărarea drepturilor individuale de abuzurile. Acum, pe valul asasinatelor din Franța, SRI și-a scos la luptă – fără nici o umbră de precauție – toate cadrele și toți acoperiții din viața publică. Aceștia s-au năpustit la televiziunile la care aveau cheia portivită și au început să peroreze extrem de sonor despre pericolul terorist și singura soluție de supraviețuire,: totalitarismul serviciilor. Dar stați așa, că s-ar putea să nu mă credeți pe cuvânt. Iată organizațiile neguvernamentale care au solicitat un grad mărit de drepturi acordate SRI:
•    Asociatia pentru Implementarea Democratiei – AID, (purtator de mesaj – Alexandru Cumpanasu, Director)
•    Calea Europeana (purtator de mesaj – Jean Danut Carbunaru)
•    Asociatia Romana pentru Evaluare si Strategie – ARES (purtator de mesaj – Vasile Dancu)
•    Asociatia pentru Transformare Europeana, Asociatia Atlantica a Tinerilor Lideri Politici, Federatia Sindicatelor din Educatie “Spiru Haret” (purtator de mesaj – Marius Nistor)
•    Federatia Patronatelor din Turism si Servicii (purtator de mesaj – Dan Matei Agathon)

Să le luăm pe rând: prima, cea condusă de Cumpănașu, a devenit subiect de presă în legătură cu un proiect de “implementare a democrației” finanțat de Ministerul Administrației și Internelor. Următoarea, Calea Europeană, este o organizație condusă de un fost ziarist care a reușit să găsească o cale europeană pentru a deveni din jurnalist la Gândul direct polițist; în timp ce niște voci din presă se minunau de promovarea ziaristului în sistemul poliției cu bruscarea unor acte normative, Cărbunaru a fost avansat de la inspector la gradul de comisar.  Azi conduce o organizație civilă. În ceea ce-i privește pe foștii miniștri PSD Vasile Dâncu și Dan Matei Agathon, putem aprecia împreună inventivitatea SRI care a chemat în ajutor, pentru a interpreta rolul de organizații neguvernamentale, două organizații fost-guvernamentale. Aici s-ar cuveni să adăugăm faptul că domnul Dâncu – încă sensibil la relațiile grupului de la Cluj, din care a făcut parte alături de domnul Maior – susține eforturile SRI și prin cercetările realizate de compania de cercetare de piață pe care o conduce.

Cât timp îl căutați voi pe domnul Marius Nistor, vom adăuga acestei liste de sateliți “civili” ai organelor  statului o asociație care chiar arată a organizație neguvernamentală autentică și care a anunțat public că susține campania SRI de promovare a legilor antiterorism: Asociatia Nationala pentru Securitatea Sistemelor lnformatice (ANSSI), care are membri precum Bitdefender, IBM, HP, Microsoft si Ymens Teamnet. O parte dintre numele prestigioase ale membrilor asociației sunt deja titlu de dosar la DNA, ceea ce ar putea explica preocuparea generică a respectivelor companii pentru consolidarea securității. Dar dincolo de posibile interese mai mult sau mai puțin autentice, mai relevantă pare a fi identitatea secretarului acestei organizații: domnul Dumitru Zamfir, secretar general al ANSSI, este fost director general adjunct, responsabil cu interceptările, la SRI.
În această succesiune, nu știm încă ce grad are un alt înverșunat susținător al SRI împotriva drepturilor fundamentale ale omului – Mihai Răzvan Ungureanu, consilier al proaspătului președinte Klaus Iohannis. Dar, dacă MRU își va face treba, cred că ar fi oportun ca Iohannis să-și corecteze postarea de pe Facebook: Je suis Charlie SRI

Mircea Toma

*lista acestor organizații a fost deja publicată aici, voiam să reamintesc că autorul acestui text aparține uneia dintre ele

PS – abonați-vă la revista Kamikaze, mulțumim!

Legea „Securității cibernetice“ este legea Securității

(Text preluat din Revista Kamikaze)

articol preluat de pe http://blog.activewatch.ro/

ActiveWatch

Misiune

ActiveWatch Agenţia de Monitorizare a Presei este o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

Cum îndeplinim această misiune?

  • Prin dezvoltarea de metodologii de cercetare, de intervenţie şi instrumente de lucru pe cele patru domenii de acţiune: libertate de exprimare, bună guvernare, antidiscriminare şi educaţie media.
  • Prin dezvoltarea de programe, proiecte, campanii de comunicare şi advocacy, cursuri de instruire şi evenimente publice pentru a promova valorile unei democraţii reale în România.
  • În colaborare cu peste 50 de parteneri locali şi internaţionali din 15 ţări.
  • Cu ajutorul susţinătorilor noştri: persoane fizice, juridice, instituţii, ong-uri şi companii.

Istoric

ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei a apărut în 1994 ca departament de monitorizare a presei în cadrul Aşezământului Cultural Academia Caţavencu. Din iulie 2006 ActiveWatch a devenit organizaţie de sine stătătoare, constituită legal ca asociaţie. ActiveWatch susţine următoarele direcţii strategice de intervenţie socială: politici de bună guvernare, libertatea de exprimare, anti-discriminare şi educaţie media.

De-a lungul timpului ActiveWatch a oferit o platformă de dezbateri în jurul unor teme sensibile: încălcări ale drepturilor omului, presiuni asupra mass-media, lipsă de transparenţă a iniţiativelor autorităților publice locale şi centrale. Aceste informaţii sunt documentate şi comunicate prin intermediul unor publicaţii (rapoarte, declaraţii), studii de caz şi conferinţe de presă.

Începând din anul 2004, am devenit membri ai reţelei Reporteri fără Frontiere. În cursul procesului de aderare, ActiveWatch a influenţat politica UE faţă de România şi a intervenit activ în procesul legislativ, susţinând libertatea de exprimare, liberul acces la informaţiile de interes public, o guvernare responsabilă şi transparentă, precum și egalitatea de şanse în societate.

articol preluat de pe http://www.activewatch.ro/