Articole

Ziua Românilor de Pretutindeni

31 mai 2026

 

Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită anual în ultima duminică a lunii mai și reprezintă un prilej de recunoaștere și celebrare a comunităților românești aflate în afara granițelor țării. Instituită prin lege, această zi este dedicată tuturor celor care își asumă identitatea culturală română și contribuie la păstrarea limbii, tradițiilor și valorilor românești oriunde s-ar afla în lume.

Articolul face parte din seria „Astăzi este” și prezintă originea, semnificația și importanța unor sărbători, aniversări și evenimente marcate în calendarul național și internațional. Materialul a fost redactat și actualizat în scop documentar și educativ, pe baza surselor oficiale și a informațiilor disponibile la momentul publicării.

 

Când este sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni

În prezent, Ziua Românilor de Pretutindeni este marcată în ultima duminică a lunii mai, conform prevederilor Legii nr. 101/2015, care a modificat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Înainte de această modificare legislativă, sărbătoarea era marcată anual la data de 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul României. Schimbarea datei a venit ca urmare a solicitărilor formulate de comunitățile românești din afara granițelor țării, care au dorit o zi dedicată exclusiv românilor de pretutindeni.

 

Diaspora românească și comunitățile istorice

În ultimele decenii, milioane de români au ales să trăiască, să studieze sau să muncească în afara granițelor țării. Comunități numeroase de români s-au format în state precum Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia, contribuind prin activitatea lor la dezvoltarea societăților în care trăiesc și, în același timp, păstrând legături puternice cu România.

Alături de diaspora contemporană, există și comunități istorice românești care trăiesc de generații în afara frontierelor actuale ale statului român. Acestea se regăsesc în Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord și în alte regiuni unde limba și cultura română au fost păstrate în ciuda schimbărilor politice și istorice.

Pentru multe dintre aceste comunități, păstrarea identității naționale reprezintă o provocare permanentă. Școala, familia, biserica și organizațiile culturale joacă un rol esențial în transmiterea limbii române și a valorilor culturale către noile generații.

 

Cum este marcată Ziua Românilor de Pretutindeni

În fiecare an, Ziua Românilor de Pretutindeni este celebrată prin manifestări culturale, educative și religioase organizate atât în România, cât și în comunitățile românești din străinătate.

Instituțiile statului român, organizațiile românilor din diaspora, reprezentanțele diplomatice și consulare, parohiile și asociațiile culturale organizează conferințe, spectacole, expoziții, întâlniri comunitare și proiecte dedicate promovării identității românești.

De asemenea, această zi oferă un prilej de reflecție asupra contribuției pe care românii din afara granițelor o aduc la dezvoltarea economică, socială și culturală a României și la promovarea imaginii țării în lume.

 

Biserica și păstrarea identității românești în diaspora

Pentru numeroși români stabiliți peste hotare, parohia ortodoxă reprezintă nu doar un loc de rugăciune, ci și un important centru comunitar. Prin activitățile pastorale, culturale și filantropice desfășurate în diaspora, Biserica Ortodoxă Română contribuie la păstrarea limbii române, a tradițiilor și a valorilor creștine.

Cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni din anul 2026, Patriarhul Daniel a subliniat că această sărbătoare are o puternică semnificație spirituală și identitar-națională, fiind un prilej de reafirmare a valorilor comune care stau la baza unității românilor: limba română, cultura română și tradițiile creștine.

Începând din anul 2009, Patriarhia Română marchează și „Duminica Migranților Români”, celebrată în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, ca expresie a grijii pastorale față de românii aflați departe de țară.

 

Mesajul Zilei Românilor de Pretutindeni

Această sărbătoare reprezintă o reafirmare a legăturilor care îi unesc pe românii din întreaga lume prin limbă, cultură, tradiții și valori comune.

Mesajele transmise anual de instituțiile statului român și de organizațiile dedicate românilor din afara granițelor evidențiază importanța păstrării identității naționale și a legăturilor cu țara de origine. Un accent deosebit este pus pe educația tinerelor generații, pe promovarea limbii române și pe implicarea comunităților românești în viața culturală și socială a statelor în care trăiesc.

Ziua Românilor de Pretutindeni amintește că apartenența la comunitatea românească nu este definită doar de locul în care trăiește o persoană, ci și de valorile, tradițiile și legăturile pe care aceasta alege să le păstreze și să le transmită mai departe.

 

În loc de încheiere

Ziua Românilor de Pretutindeni este mai mult decât o sărbătoare calendaristică. Ea reprezintă o recunoaștere a contribuției pe care milioane de români din afara granițelor o aduc societății și culturii românești, precum și o reafirmare a unității prin limbă, tradiții și identitate.

Indiferent unde trăiesc, românii de pretutindeni rămân parte a aceleiași comunități de valori și memorie. Prin păstrarea limbii române, a culturii și a legăturilor cu țara, ei contribuie la continuitatea și promovarea patrimoniului spiritual și identitar românesc în lume.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat în cadrul seriei „Astăzi este”, dedicată sărbătorilor, zilelor comemorative, aniversărilor și evenimentelor marcate în calendarul național și internațional.

Pentru redactarea și documentarea materialului au fost consultate surse instituționale și documentare privind Ziua Românilor de Pretutindeni, între care Agenția Națională de Presă AGERPRES, Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Imaginile utilizate în articol sunt atribuite conform informațiilor furnizate de sursele originale și licențelor aplicabile utilizării editoriale.

Foto credit: imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru articolul „Ziua Românilor de Pretutindeni”, realizată de OpenAI / ChatGPT pentru Uniți Schimbăm, 2026.

Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina (1849)

Sf. Ier. Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei (1808 – 1873) (1)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe istoria.md

 

Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina (13/25 februarie 1849)

La 13 februarie 1849 Delegaţia adunării române de la Sibiu, Transilvania, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, înfăţişează împăratului austriac Franz Joseph, “Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina“, care cerea legitima consituire a naţiunii române într-un organism statal unitar de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, etc.

Fiind adeptul zicalei româneşti că: “Vorba dulce, mult aduce!” Şaguna a ştiut să-şi atragă simpatia celor de la putere şi să-i adune pe români în jurul său.

Totuși, la 1848-1849 se putea constata, cu durere, că nu toţi românii din statele Austriei aveau acţiuni unitare.

Este meritul lui Andrei Şaguna că a reuşit să-i adune pe mulţi conducători români din Ardeal, Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi  din Bucovina, şi împreună au redactat remarcabilul său memoriu.

Franz Joseph I al Austriei, (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului - (Impăratul Franz Joseph, cca. 1905) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Împăratul Franz Joseph, cca. 1905 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Conform Petițiunii generale a frunaților români din Transilvania, Banat și Buvcovina se solicita unirea tuturor românilor din satul austriac într-o singură naţiune de sine stătătoare sub sceptrul Austriei, adaministraţie naţională de sine stătătoare în privinţa politică şi bisericească, deschiderea cît mai grabnică a unui congres universal a toată naţiunea spre constituirea sa, îngăduinţa unui organ al naţiunii la Înaltul Ministeriu (guvern) imperial spre reprezentarea intereselor naţionale.

 

Note

1 - Sfântul Ierarh Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie – cititi mai mult pe unitischimbam.ro

2 - Franz Joseph I al Austriei, (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Româna, a doua limbă vorbită în birourile Microsoft

foto foto preluat de pe emigrantul.it
articol preluat de pe independent.md

România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei şi nu mai este un secret pentru nimeni că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume, a declarat, luni, Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ din cadrul Departamentului Comerţului din SUA, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică, desfășurat la București.

„Am onoarea să însoţesc în aceste zile la Bucureşti o delegaţie din care fac parte companii de prestigiu din SUA, de la IBM şi Microsoft până la Hewlett Packard. Statele Unite ale Americii văd multe oportunităţi în dezvoltarea unor relaţii în domeniul ciber security cu România. Vrem să creăm un spaţiu de internet cibernetic mult mai sigur. Una dintre cele mai bune căi pentru a ajuta România să-şi protejeze reţelele este să continuăm implementarea de noi proiecte. România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei. Şi, când spun asta, dau doar un exemplu: aici avem Bitdefender, o companie din România care a lansat o soluţie revoluţionară de securitate cibernetică numită Box, destinată strict utilizatorilor casnici. Ştim deja că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume”, a subliniat Andrews, citat de Agerpres.

Reprezentantul Departamentului Comerţului din SUA a precizat că, pentru o dezvoltare a parteneriatelor cu România, este important să nu fie impuse legi care să stopeze inovarea.

„Există mult loc pentru creştere în dezvoltarea parteneriatelor dintre România şi SUA. Pentru asta, e foarte bine să nu impunem legi care să oprească interoperabilitatea sau să ţină în loc inovarea. Guvernul şi industria trebuie să conlucreze foarte bine. Cyber security este un loc unde putem să asigurăm o prosperitate comună pentru ambele ţări”, a afirmat oficialul american.

Summitul de la Bucureşti aduce, în acelaşi loc, oficiali guvernamentali, companii şi specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul public şi privat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Statele Unite ale Americii şi România.

articol preluat de pe http://independent.md/

RECENSĂMÂNTUL 2014: Suntem 2.913.281

Ziarul de Gardă

Biroul Național de Statistică anunță că, îÎn urma recensămîntului populației și al locuințelor din R. Moldova din anul 2014, realizat conform standardelor naționale și europene, bazat pe datele din centralizatoarele completate manual de recenzori, au reieșit următoarele rezultate preliminare:

În R. Moldova sunt 1.259.207 locuințe din care 83% sunt ocupate și 1 062 615 gospodării. Din locuințele ocupate, 21,75% se află în mun. Chișinău restul fiind repartizate în celelalte regiuni (Nord, Centru, Sud și Găgăuzia)

Populația totală a R. Moldova este de 2.913.281. 11,3% din populație reprezintă persoane plecate peste hotare. Procentul cel mai mare de persoane plecate peste hotare s-a înregistrat în regiunea Sud – 15,23% iar cei mai puțini din Municipiu Chișinău

Din populația totală, la recensământ 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni, 23,2% (675.299) s-au declarat români, 7,6% ucrainieni (221.992) și 5,46% ruși (159.065)

10906017_768090869907422_8498879300716068879_n

În ceea ce privește limba declarată, 40,3% din cei recenzați au declarat limba română (1.174.635) în timp ce38,4% au declarat limba moldovenească (1.117.535) și 13,2% limba rusă (383.970)

14033_768112409905268_1053318852109961680_n

65,8% (1.918.054) din populația totală reprezintă populație rurală în timp ce 34,2% (995.227) reprezintă populație urbană

1907958_768130009903508_7324122810020036640_n

Din populația totală, 51,58% sunt femei și 48,42% sunt bărbați.
Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/stiri/recensamantul-2014-suntem-2-913-281

foto https://www.facebook.com/recensamant.mdhttp://independent.md/