Articole

(Alexandru Cristian Surcel) Comisia de la Veneția şi CCR, justiția şi legile electorale, pe masa Preşedintelui

/0 Comentarii/în /de /1.445 vizite

Președintele României Klaus IOHANNIS

foto: facebook.com
articol: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com

25 septembrie 2017

 

Comisia de la Veneția şi CCR, justiția şi legile electorale, pe masa Preşedintelui

21 de organizații civice și neguvernamentale solicită Președintelui României 1) sesizarea Comisiei de la Veneția pentru o opinie privind 3 decizii și hotărâri ale CCR, 2) înființarea de urgență a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral și 3) acțiuni și exprimarea imediată a unei poziții categorice privind pericolul grav și iminent pe care inițiativele actualei majorități guvernamentale îl reprezintă la adresa independenței justiției și luptei anticorupție.

Mai jos aveți scrisoare integrală deja trimisă Președintelui, iar aici găsiți analiza integrală a problemelor puse în discuție.

 

În atenția domnului Klaus Werner Iohannis, Președinte al României
Către Administrația Prezidențială

Domnule Președinte,

Organizațiile neguvernamentale și grupurile civice Aradul Civic, CIVICA (Iași), Evoluție În Instituție (#Insist), Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Initiativa Timisoara (federație a 10 ONG-uri din Timișoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociația ARAS – filiala Timișoara, Asociația Culturală Diogene, Asociația SPICC, LGBTeam, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timișoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale rețelei civice naționale Contract România), organizația neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică și grupurile civice Corupția ucide, Geeks for Democracy și #REZISTENȚA vă solicită o audiență cu următoarea agendă:

1. Vulnerabilități privind credibilitatea și imparțialitatea Curții Constituționale a României apărute ca urmare a tendinței recente în jurisprudența CCR spre excese și spre suprapunerea atribuțiilor acesteia peste alte puteri din stat;

2. Neîndeplinirea promisiunilor partidelor politice și ignorarea completă a solicitărilor societății civile cu privire la o reformă reală a legislației electorale în sensul liberalizării competiției politice și transparentizării finanțării partidelor politice;

3. Pericolul grav și iminent în care se află independența justiției și lupta anticorupție ca urmare a unor recente inițiative legislative guvernamentale și parlamentare.

În legătură cu acestea, organizațiile semnatare doresc să inițieze un dialog cu dumneavoastră și să vă prezinte argumente pentru următoarele solicitări:

1. Sesizarea de către Președintele României a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) pentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:

a. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu,

b. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,

c. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabilește un drept exclusiv al CCR de a se pronunța direct asupra hotărârilor judecătorești supuse revizuirii în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă,

care, în opinia noastră, sunt fie nelegale și netemeinice sau chiar contravin textului constituțional, fie sunt rezultatul arogării de către CCR a calității de legiuitor pozitiv, prin subminarea atribuțiilor altor puteri din stat.

2. Înființarea la nivelul Președinției a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice și societatea civilă pentru reforma legislației electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societății civile, cum ar fi:

a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;

b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale;

c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);

d. Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;

e. Îmbunătățirea prevederilor legale privind votul prin corespondență, care s-a dovedit un eșec la alegerile parlamentare din 2016;

f. Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale;

g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanțarea campaniilor electorale.

3. Exprimarea unei poziții publice categorice și neechivoce privind pericolul grav la adresa independenței justiției și luptei anticorupție, precum și la poziția României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:

a. Proiectul de lege anunțat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiției, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

b. Inițiativa legislativă parlamentară depusă de Președintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncților acestora și procurorilor șefi de secții din PICCJ, DNA și DIICOT;

c. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să împieteze asupra puterii judecătorești și asupra actului de justiție.

Independent de răspunsul dumneavoastră la această solicitare, organizațiile semnatare vor informa Comisia Europeană, partenerii din NATO și UE și Comisia de la Veneția cu privire la derapajele de la democrație și stat de drept ale unor instituții din România și, dacă asaltul împotriva justiției și statului de drept nu va înceta, vom ieși în stradă așa cum am făcut-o la începutul acestui an.

Suntem la un pas de dezastru democratic și instituțional prin acapararea și subordonarea de către o putere politică autoritară și profund nedemocratică a instituțiilor independente ale statului. Rezultatele pe termen lung vor fi periclitarea bunăstării și libertății fiecărui cetățean român, pentru că acestea sunt indisolubil legate de integritatea publică, domnia legii și democrație.

Încurajăm și alte organizații civice sau profesionale, dar și partidele politice democratice, să preia aceste solicitări și să se exprime public în sensul apărării statului de drept, independenței justiției și luptei împotriva corupției.
În așteptarea răspunsului dumneavoastră la solicitarea noastră de audiență, vă trimitem și în scris punctul nostru de vedere detaliat cu privire la subiectele amintite.

Cu stimă,

Aradul Civic, CIVICA (Iași), Evoluție în Instituție (#Insist), Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara (federație a 10 ONG-uri din Timișoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociația ARAS – filiala Timișoara, Asociația Culturală Diogene, Asociația SPICC, LGBTeam, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timișoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale rețelei civice naționale Contract România), organizația neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică și grupurile civice Corupția Ucide, Geeks for Democracy și #REZISTENȚA

25.09.2017

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

(Politică fără Bariere) Scrisoare deschisă, în atenția Comisiei comune

/0 Comentarii/în /de /1.269 vizite

articol preluat de pe politicafarabariere.wordpress.com
MAY 22, 2015

În atenția domnului Mihai Voicu, președinte al Comisiei comune pentru legile electorale, doamnei Gabriela Podașcă, vicepreședinte al aceleiași Comisii parlamentare, domnului Eugen Nicolicea, președinte al subcomisiei pentru Legea alegerilor parlamentare.

Scrisoare deschisă

Noi, organizațiile grupate în campania Politică fără Bariere, suntem obligate să constatăm dispariția, în ultimele două luni, a transparenței și deschiderii din procedurile de lucru ale Comisiei pe care o conduceți. Lipsa de transparență s-a manifestat astfel:

  • Programarea ședințelor nu mai este anunțată pe site-ul Comisiei, nici măcar post factum (a se vedea ședințele din 4 și 5 mai).
  • Stenogramele sau înregistrările ultimelor ședințe ale Comisiei sunt și ele absente.
  • Deși am solicitat în repetate rânduri, nu avem acces la documentele discutate în Comisie decât în timpul ședințelor.
  • Cu o singură excepție, nu am putut asista la ședințele subcomisiilor care au elaborat textele proiectelor de legi; mai mult, domnul deputat Eugen Nicolicea, președinte al subcomisiei pentru modificarea Legii alegerilor parlamentare, a declarat public că nu va accepta prezența ONG-urilor la ședințele subcomisiei.
  • O serie de decizii importante sunt adoptate în afara ședințelor Comisiei. Este cazul recenteidecizii privitoare la numărul deputaților și senatorilor. Practic, în plen, deciziile sunt doar anunțate, nu si dezbatute.
  • O serie de promisiuni, cum este cea privind reglementarea votului la distanță, au fost amânatesine die.

În aceste condiții, protestăm față de absența unei dezbateri publice reale în procesul de adoptare a legilor electorale, îndeosebi a Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, și vă solicităm să nu mai afirmați public că elaborarea acestor legi ar fi fost făcută cu consultarea organizațiilor societății civile.

ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o societate deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Partidele regionale – oportunitate sau pericol?

/0 Comentarii/în /de /1.270 vizite

Mircea Kivu – Romania Libera

Actuala lege a partidelor prevede că, pentru înfiinţare, un partid trebuie să prezinte semnăturile a câte cel puţin 700 de susţinători din 18 judeţe. Această prevedere interzice în mod implicit înfiinţarea de partide regionale sau locale.

Pe de altă parte, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) consideră o asemenea restricţie ca inacceptabilă: „Prevederile referitoare la limitarea partidelor politice care reprezintă o zonă geografică ar trebui în general să fie eliminate din legislaţia relevantă. […] O cerinţă privind distribuţia geografică a membrilor partidelor poate reprezenta o severă restrângere a participării politice la nivel local şi regional, incompatibilă cu dreptul la liberă asociere“ (Recomandări privind reglementarea partidelor politice – octombrie 2010, art. 80 şi 81).

De prisos să spunem că, în Uniunea Europeană, regula este ca asemenea partide să fie permise: ele există în Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia şi în Marea Britanie – adică în mai toate democraţiile consolidate. Sigur, se poate argumenta că, acolo unde există mişcări secesioniste, ele sunt susţinute de către partide regionale. Adevărat, dar reciproca nu e adevărată. Există suficient de multe dintre ţările menţionate în care există partide regionale, fără ca acestea să militeze pentru separarea unor teritorii – chiar dacă de regulă au în program descentralizarea. Ca exemplu, putem cita Unvaniezh Demokratel Breizh (partid breton din Franţa) sau Slesvigsk Parti, partidul care reprezintă interesele minorităţii germane din Danemarca – organizaţii care n-au niciun gând de separare. Aşadar, argumentul că înfiinţarea unor partide regionale în România ar constitui o ameninţare la unitatea statală nu se susţine.

Dimpotrivă, este de analizat în ce măsură interdicţia referitoare la înfiinţarea unor partide regionale este compatibilă cu afirmarea dezideratului descentralizării administrative şi cu principiul subsidiarităţii, acceptate la nivel declarativ de către principalele partide din România. Cercetătoarea Dawn Brancati a demonstrat (The Origins and Strengths of Regional Parties, “British Journal of Political Science”, nr.38/2007), prin analiza statistică a 37 de democraţii, că descentralizarea politică este cea care întăreşte partidele regionale în legislativele naţionale. Teoria conform căreia partidele regionale ar fi corelate cu disparităţi între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor este contrazisă de datele statistice. România este unul din contra-exemplele citate de către autoare, ca stat în care clivajele dintre regiuni (măsurate prin indicele Gini) sunt printre cele mai mari din Europa, dar partidele regionale sunt inexistente.

Partidele regionale au rolul de a creşte gradul de democratizare al societăţii, căci ele permit afirmarea intereselor unor grupuri care altfel ar fi subreprezentate în partidele naţionale. Ele ar putea juca un rol important îndeosebi în administraţia locală. Să presupunem că există un număr semnificativ de mare de cetăţeni preocupaţi de o anumită problemă de interes regional sau local – de exemplu, situaţia pescarilor din Delta Dunării, sau prezervarea pădurilor seculare din Retezat. Acestor grupuri le va fi greu să-şi facă auzite vocile în partidele organizate la nivel naţional (acestea vor fi mai degrabă sensibile la argumentele companiilor care exploatează lemnul fără grija conservării mediului). Legislaţia actuală nu le va permite nici măcar să propună liste de consilieri independenţi în consiliile locale sau judeţene. Dacă însă s-ar putea organiza în partide regionale, acestea ar putea obţine scoruri semnificative la nivelul judeţelor respective şi vor putea trimite în consiliile judeţene grupuri de consilieri care să le susţină eficient punctele de vedere.

cititi mai mult pe http://www.romanialibera.ro/politica/partide/partidele-regionale-%E2%80%93-oportunitate-sau-pericol–364457

Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral se va reuni, miercuri, în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie, perioada fiind mai mica de jumătate de an.

/0 Comentarii/în /de /814 vizite

de Liviu Dadacus – Mediafax

Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral se va reuni, miercuri, în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie, perioada fiind mai mica de jumătate de an.

Printre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri se numără adoptarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei şi a principiilor care stau la baza elaborării cadrului legislativ în materia electorală.

Membrii comisiei au avut la dispoziţie vacanţa parlamentară pentru a studia specificităţile cadrului juridic electoral existent la nivelul ţărilor membre ale UE şi SUA, cuprinse în studiile elaborate de departamentele de specialitate din Camera Deputaţilor şi transmise membrilor Comisiei în luna decembrie 2014.

Noile legi electorale au suscitat interes politic încă de la începutul anului în curs, subiectul fiind discutat atât în prima şedinţă a coaliţiei de guvernare, cât şi în prima şedinţă a BPN a PSD.

Astfel, BPN al PSD a decis ca Valeriu Zgonea să fie cel care va coordona grupul de lucru al PSD şi poziţiile politice ale partidului, în condiţiile în care Zgonea este şi preşedintele Comisiei de Cod electoral.

Comisia parlamentară comună pentru Codul electoral trebuie să elaboreze până la 30 iunie 2015 propunerile legislative privind legile electorale, potrivit deciziei Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite în şedinţă comună.

Acest termen este impus de decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia legile electorale trebuie adoptate cu cel puţin un an înainte de alegeri.

Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea.

Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase. În condiţiile în care Miron Mitrea (PSD) a anunţat că demisionează din Parlament, locul său va fi ocupat, probabil de un alt social-democrat.

Membrii Comisiei de elaborare a legilor electorale au stabilit, pe 26 noiembrie, prin consens, să discute cu prioritate capitolul legat de votul cetăţenilor români din diasporă la alegerile prezidenţiale, a declarat preşedintele acestui for, Valeriu Zgonea.

”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discuta toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

Totodată, Zgonea a precizat, atunci, că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Reformați responsabil legea electorală și legea partidelor politice

/0 Comentarii/în , , /de /1.288 vizite

Scrisoare deschisă

În atenţia:

Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale

Liderilor grupurilor parlamentare ale partidelor politice

Preşedinţilor partidelor politice parlamentare

Stimaţi membri ai Parlamentului României,

Organizaţiile semnatare apreciază faptul că, în urma alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii partidelor parlamentare îşi asumă reformarea cadrului legislativ privind alegerile şi organizarea partidelor politice. De asemenea, ne alăturăm opiniei că această reformă trebuie să fie prioritatea zero pentru legislativ.

Pe această cale, dorim să vă atragem atenţia asupra unor aspecte importante legate de (sperăm) viitoarea activitate a acestei Comisii parlamentare:

Atât alegerile europarlamentare, cât şi cele prezidenţiale au arătat un interes crescut şi o nevoie stringentă a cetăţenilor faţă de o reformă profundă a sistemului politic şi electoral.
O reformă a legilor electorale trebuie să ia în calcul toate aspectele legate de participarea la viaţa politică, ceea ce presupune atât garantarea dreptului de a alege, cât şi a dreptului de a fi ales.
Pentru ca cele două drepturi constituţionale fundamentale să fie respectate, reforma ar trebui să presupună o atenţie acordată tuturor actelor legislative care au impact asupra: formării şi activităţii partidelor politice, finanţării partidelor politice, administrării procesului electoral (Codul electoral), modalităţilor de asigurare a exercitării dreptului de vot (inclusiv în diaspora).
Orice demers în vederea reformării legislaţiei electorale trebuie în primul rând să includă şi să supună dezbaterii proiectul Codului Electoral înaintat Parlamentului de Autoritatea Electorală Permanentă în anul 2011, precum şi recomandările formulate de organizaţiile societăţii civile şi de organizaţiile internaţionale în decursul ultimilor ani.
Pentru a produce efecte la alegerile din 2016, toate modificarile legislative trebuie promulgate până în luna mai 2015.
Vă solicităm ca în activitatea Comisiei să luaţi în calcul următoarele principii fundamentale pentru elaborarea unui cadru electoral care să răspundă nevoilor societăţii româneşti:

Transparenţă – lucrările Comisiei trebuie să fie deschise societăţii civile astfel încât rezultatele să răspundă aşteptărilor venite din partea unei cât mai mari părţi a societăţii, după cum în elaborarea acestor norme trebuie să fie implicate instituţiile cu atribuţii şi competenţă în domeniu (i.e. administraţia electorală).
Fundamentarea propunerilor – deşi aceste reforme sunt prioritare, elaborarea şi implementarea lor trebuie să ţină cont de necesitatea bunei fundamentări a propunerilor, cu respectarea exigenţelor privind normele de tehnică legislativă (evaluarea impactului, sistematizare etc.)
Predictibilitate şi celeritate – este necesar un calendar pentru elaborarea acestor măsuri care să răspundă necesităţii de a avea un cadru legislativ reformat care să poată fi aplicat inclusiv pentru alegerile locale (mai 2016).
Vă asigurăm de deschiderea organizaţiilor pe care le reprezentăm către dialog constructiv şi transparent în ceea ce priveşte acest efort de a asigura un cadru legislativ mai bun pentru exercitarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi ales.

Persoană de contact: Elena Calistru (elena@funkycitizens.org, 0723.627.448)

Lista organizaţii semnatare

ActiveWatch

Asociația Miliția Spirituală

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul pentru Resurse Civice

Centrul Român de Politici Europene

Expert Forum

Freedom House

Funky Citizens

Grupul pentru Democratie Participativa Plenum
articol preluat de pe http://www.funkycitizens.org/