Articole

Scoatem religia din scoli? Educatie sau prozelitism? Dezbatere Ziare.com

/0 Comentarii/în /de /1.531 vizite

“Religia nu are ce cauta in scoli, ci istoria religiilor ar trebui sa fie introdusa. Lasa copilul sa-si aleaga singur religia si da-i istoria religiilor, care reprezinta de fapt istoria umanitatii, e multa cultura generala acolo”.

Este declaratia Monicai Macovei care a starnit multe pasiuni in societatea romaneasca, chiar daca ulterior dna Macovei si-a nuantat pozitia precizand ca “e foarte bine ca elevii sa invete istoria religiilor, valoriile crestine, sa se predea prin pilde despre cele 10 porunci, de exemplu. Problema predarii religiei in scoli e legata de dogme”.

Tema este una delicata si nu este pentru prima data cand ea starneste polemici incinse intre cei care considera ca orele de religie isi au locul in programa scolara, ca disciplina optionala, si cei care socotesc ca intr-un stat laic religia poate fi studiata doar in afara scolii, cu atat mai mult cu cat programa se rezuma la studiul ortodoxiei.

Teodor Baconschi a facut parte din “Grupul de reflectie pentru innoirea Bisericii”, la initiativa carua ministrul Mihai Sora a decis, in februarie 1990, sa introduca orele de religie: “Ideea ca atare venea in contextul decomunizarii, mai mult visate, decat posibile. Dupa 50 de ani de dictatura atee si 25 de ani de divinizare oficiala a lui Ceausescu, regasirea filonului crestin ni se parea obligatorie: era ca un fel de exorcism. O scoala eliberata de propaganda marxist-leninista urma sa formeze cetateni ai unei democratii care-si cunoaste radacinile istorice, pentru ca, oricum ati vedea lucrurile, nimeni nu poate nega contributia majora a crestinismului la cultura si civilizatia europeana, carora le apartinem“.

Teodor Baconschi sustine si acum aceasta idee despre care considera insa a fost greu de aplicat intr-o societate post-comunista: “La intrebarea – cine preda religia in scoli?, BOR a raspuns prin inmultirea facultatilor de teologie. La intrebarea – ce se preda?, diversi autori de manuale au livrat variante mai mult sau mai putin reusite. Admit ca nu toti profesorii sunt la nivelul cerut, ca s-au produs abuzuri, ca elevii de alte confesiuni sau din familii declarat agnostice, oricat de putine, au fost poate tratati incorect. Fapt e ca avem doua variante mari si late: ori educatia religioasa e facuta exclusiv in bisericile noastre de orice confesiune – si atunci vorbim despre “catehism” – ori stabilim un consens democratic de a continua formula actuala. Stiu insa ca orele de religie sunt facultative, asa ca fiecare familie are libertatea de a decide.”

Teodor Baconschi pledeaza pentru ore de religie care sa contina si elemente din istoria altor religii, dar si abordari transversale, care sa conduca, de la credinta crestina, spre etica, responsabilitate civica si dialogul dintre religie si stiintele contemporane: “In multe tari occidentale, precum Franta, Italia, dar si in SUA, exista scoli de toate gradele, sub patronaj catolic, foarte bine cotate. Exista de asemenea, in numeroase state, scoli si universitati protestante. Nu sunt scoli de teologie, ci unitati educative generaliste, puse sub viziunea unei culturi spirituale de inspiratie crestina.”

Un model poate fi Marea Britanie, unde educatia religioasa se concentreaza pe aspectele morale si filosofice ale credintelor religioase si in niciun caz nu incearca sa faca prozelitism pentru o religie sau alta, dupa cum a explicat pentru Ziare.com jurnalistul Petru Clej, fost redactor-sef BBC Romania.

“In Regatul Unit educatia religioasa, nu religia, este obiect de studiu obligatoriu, atat in scoala primara (clasele 1 – 6), cat si in cea secundara (7 – 13). Desi in mod nominal protestantismul anglican este religie de stat, monarhul fiind si guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, educatia religioasa, desi se concentreaza pe crestinism, nu este una exclusiva si in niciun caz nu indoctrineaza elevii.

Curriculum-ul este flexibil si guvernatorii scolilor au o influenta destul de importanta in domeniu. Scolile care apartin de anumite confesiuni – anglicane, catolice, evreiesti si musulmane – toate cu finantare si din partea statului, au evident un curriculum adaptat.

Ambii mei fii au fost in scoala primara in scoli anglicane, iar fiul cel mare intr-o scoala catolica secundara, fara ca vreunul dintre ei sa fie de aceste religii. Dar niciodata la materia educatie religioasa nu au fost obligati sa se conformeze preceptelor religioase ale majoritatii”, spune Petru Clej.

Sociologul Bruno Stefan se pronunta ferm pentru mentinerea orelor de religie in scoli pentru ca ele “contribuie la formarea individului ca intelect si ca valori. Nu cred ca religia trebuie inlocuita cu istoria religiilor pentru ca nu poti sa pui pe acelasi picior budismul sau hinduismul cu crestinismul. Suntem o populatie covarsitor majoritar crestina. Si aceasta majoritate plateste pentru functionarea scolilor prin taxe si impozite.”

Din perspectiva platitorilor de taxe, parerile sunt insa impartite. Sorin Sarba este tatal unui elev de confesiune greco-catolica: “Am cerut un manual de religie specific cultului greco-catolic. Nu s-a putut. Am cerut sa poata participa la alte activitati in ora de religie. Nu exista. Iar asta la Colegiul National Ion Luca Caragiale din Bucuresti. Asa ca religia in scoala ca optiune e o minciuna fondatoare, un truc romanesc.

In alte tari, ai optiuni reale, copiii pot participa la cursuri de etica, de exemplu. In plus, este un nonsens si un abuz sa se studieze disciplina religie de la 6 ani pana la 18 ani. As putea intelege sa existe aceasta disciplina, fie si doar ortodoxa, doar 1-2 ani in clasa a 7-a, a 8-a. Ca orice exces ajunge sa fie un rau si sa provoace o reactie naturala de respingere.”

Cristian Ghinea, directorul CRPE, considera ca religia ar trebui sa fie predata in continuare, dar dupa o programa modernizata, iar profesorii sa aiba un statut similar cu al oricarui alt cadru didactic.

O prima problema cu orele de religie in forma actuala este, in opinia lui Cristian Ghinea, una de substanta: “se practica un discurs adesea intolerant la adresa altor culte crestine, la adresa unor minoritati. Li se toarna copiilor o versiune de ortodoxism primitiv, pe care o mai intalnesti doar prin manastirile din fundul Moldovei, dar pe care nu o vedeti la prelati sau laici ortodocsi moderni. Problema aceasta de substanta e foarte vizibila in continutul manualelor.”

O alta deficienta, afirma Cristian Ghinea, tine de statutul profesorului de religie: “Acesta are nevoie de o hartie de la Biserica pentru a putea sa profeseze si depune juramant catre Biserica. Este un angajat al Bisericii platit de statul roman. Sunt cazuri documentate in care profesorii sunt santajati si la cea mai mica cracnire le este retrasa hartia de binecuvantare. Profesorii sunt la dispozitia capilor Bisericii.”

articol preluat de pe http://www.ziare.com/

Germania elimină complet taxele de şcolarizare din universităţile de stat

/0 Comentarii/în /de /1.313 vizite

Cursurile de la toate universităţile de stat din Germania vor fi gratuite de anul acesta, după ce regiunea Saxonia Inferioară, ultima în care se mai percepeau taxe universitare, s-a conformat unui trend început în anul 2008, scrie ZME Science.

Taxele de şcolarizare de la universităţi au apărut în Germania în urma unei decizii politice, şi au dispărut în acelaşi context după doar câţiva ani.

Susţinătorii politicii de modernizare a Germaniei după reunificarea din 1990 au militat pentru introducerea în lege a posibilităţii de taxare la nivel academic, iar în 2005 un tribunal le-a dat dreptate, atâta timp cât tarifele introduse erau “moderate” şi putea fi finanţate cu “împrumuturi mici”.

Şapte din cele zece regiuni ale Germaniai au introdus taxe în urma acestei decizii juridice, iar creditorii locali au început deja să vadă formarea unei pieţe. Reacţia populaţiei nu a fost însă favorabilă noului sistem, generând proteste masive, în special în Hesse, unde studenţii au criticat îndelung taxele.

O iniţiativă civică a adunat 70.000 de semnături pentru o petiţie care cerea eliminarea tarifelor, iar în 2008, Uniunea Creştin-Democrată proaspăt instalată a putere cu ajutorul voturilor studenţilor a decis scoaterea taxelor.

Germania are 380 de universităţi acreditate, dintre care circa 80 private şi alte aproximativ 40 administrate de biserică, conform studying-in-germany.org.
articol preluat de pe http://m.zf.ro

Târgul Gaudeamus Carte Școlară s-a deschis miercuri în Piața Universității

/0 Comentarii/în /de /1.307 vizite

Cea de a XII-a ediție a Târgului Gaudeamus Carte Școlară, care își propune să creeze, pentru toți cei interesați – părinți, elevi și cadre didactice – un cadru adecvat pentru a analiza și achiziționa manuale și auxiliare școlare, s-a deschis miercuri în Piața Universității.

Târgul este organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media Radio România, și se va desfășura, pentru a doua oară, în incinta unui pavilion expozițional mobil amplasat în centrul Capitalei.

“La cea de-a XII-a ediție a Târgului Gaudeamus elevii și părinții vor găsi tot ce le trebuie pentru școală, pentru că editurile au înțeles să ne fie alături și avem oferta de manuale în proporție de 95% la acest eveniment”, a declarat pentru AGERPRES Cornelia Scarlat, reprezentant al organizatorilor.

Ea a menționat că oferta din târg este una atractivă, produsele expuse sunt vândute cu prețuri reduse, editurile practicând discounturi prin vânzarea directă.

“De aici elevii își pot procura lecții interactive și mai ales cursurile de limbi străine pe suport multimedia. În afară de manuale și auxiliare, vizitatorii târgului n-au cum să nu găsească cărți pentru orice moment al zilei”, a declarat Scarlat.

Cornelia Scarlat a spus că “vor fi evenimente propuse de Radio România sau de editori”.

“Foarte important este Concursul Național de lectură, faza zonală pe București”, a spus ea, menționând că la Târgul Gaudeamus Carte de Învățătură din noiembrie va avea loc faza finală pe țară, unde câștigătorii vor obține premii substanțiale.

La Gaudeamus Carte Școlară participă, printre altele, editurile: ALL, Casa Radio, Curtea Veche Publishing, Grupul Editorial Corint, Eurodidactica, Humanitas, Litera, Meteor Press, Paralela 45, RAO, Semne-Artemis, Sigma.

Aici vor putea fi găsite manuale și auxiliare aprobate de ministerul de resort, publicate de cele mai apreciate edituri din România, reunite într-o singură incintă; pachete speciale, oferte promoționale și discounturi semnificative acordate direct de către edituri; materiale didactice pentru toate nivelurile și disciplinele, utile deopotrivă studiului individual și activității în clasă; numeroase titluri din bibliografia școlară, din literatura română și universală, ca și cele mai recente apariții editoriale în vogă printre tinerii cititori, în măsură să le trezească interesul și celor mai puțin pasionați de lectură.

Programul de vizitare al târgului, care se va desfășura în perioada 17 — 28 septembrie, este zilnic între orele 10,00 și 20,00, intrarea fiind liberă.

Foto: (c) Liviu SOVA / AGERPRES ARHIVĂ
AGERPRES/(AS,A — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Ponta: Nu stiu daca mai e vreun copil, chiar si de clasa I, care sa nu aiba telefon cu Internet

/0 Comentarii/în /de /1.273 vizite

Premierul Victor Ponta a vorbit, luni, despre problema manualelor tiparite si digitale pentru clasa I si clasa a II-a, care nu vor fi din 15 septembrie pe bancile elevilor, din cauza unor contestatii depuse de edituri.

“Noi am luat decizia de a veni in secolul XXI cu manualele, de a trece la digitalizare (…) O astfel de reforma deranjeaza multe interese, unii o sa piarda bani si au contestat reforma. Au sprijinitori in politica si in mass-media, ca cine are bani are si sprijinitori de cumparat.

Nu stiu daca mai e vreun copil, chiar si de clasa I, care sa nu stie sa umble pe computer, sa nu aiba telefon cu Internet. Nu putem ramane cu manuale vechi din cauza celor care au bani sa cumpere politicieni. Imi pare rau ca au blocat clasa I, dar scoala romaneasca are nevoie de o reforma”, a declarat Victor Ponta.

Ponta, despre manuale: Daca exista greseli din partea ministerului voi lua masuri

Prim-ministrul a participat, luni dimineata, la deschiderea anului scolar de la Colegiul “Tudor Vladimirescu” din Targu Jiu, unde a comentat, de asemenea, scandalul manualelor scolare.

“Trebuie sa avem manuale noi, digitale, dupa mai bine de zece ani, astfel incat rezultatele pe care le aveti la scoala sa poata dupa aceea sa va foloseasca in viata profesionala. Sunt lucruri pe care trebuie sa le facem, lucruri pe care le putem face doar impreuna, profesori, parinti, autoritati locale, Guvern”, a explicat Ponta.

Ce se va intampla daca nu se rezolva problema manualelor scolare

Peste trei milioane de elevi si prescolari au inceput scoala pe 15 septembrie, insa fara manualele digitale promise de Guvern. Elevii nu au de pe ce invata, pentru ca rezultatele licitatiei pentru realizarea manualelor au fost contestate de mai multe edituri.

Pana la solutionarea contestatiiilor, elevii de clasa I vor invata de pe fise, in vreme ce scolarii din clasa a II-a vor folosi manualele vechi, chiar daca acestea nu sunt in conformitate cu noua programa.
articol preluat de pe http://m.ziare.com

Remus Pricopie: Dacă nu se rezolvă problema manualelor, putem reveni la editorul unic al Ministerului Educaţiei

/0 Comentarii/în /de /1.130 vizite

Ministrul Educaţiei Remus Pricopie a declarat, duminică, la Găeşti, că, dacă nu se rezolvă în următorii cinci ani problema manualelor şcolare, se poate ajunge la editorul unic al Ministerului Educaţiei, soluţie pe care totuşi nu o agreează.

“Dacă nu se ajunge la o formulă de echilibru şi dacă în următorii cinci ani în care trebuie să schimbăm toate manualele din clasa I până în clasa a XII-a vom avea acest scandal anual, atunci mai bine decid să închidem subiectul liberalizării pieţelor de manuale şi să revenim la editorul unic al Ministerului Educaţiei, care să facă toate manualele. Eu nu sunt pentru aşa ceva, pentru că piaţa are şi ea rolul ei, şi anume de diversitatea de idei, de oferte”, a precizat Pricopie, potrivit rtv.net.

Deși în urmă cu două săptămâni, ministrul Educaţiei spunea că la 15 septembrie manualele digitale vor fi în școli, acesta a dat, duminică, un nou termen. În această toamnă manualele digitale vor intra în şcoli, spune Pricopie.

Legat de elevii de clasa I, cadrele didactice le vor preda după fişe, a mai spus ministrul.

Aurelia Apostol, AMPress
articol preluat de pe http://ampress.ro

Proiect: Elevii nu vor avea voie să participe la proteste sau să difuzeze în şcoală materiale care afectează integritatea ţării

/0 Comentarii/în /de /1.341 vizite

Elevii nu vor avea voie să folosească telefonul mobil în timpul orelor, să participe la acţiuni de protest sau să difuzeze în şcoală materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa.

540ade8f682ccf558a386b1d
Prevederile sunt incluse în proiectul privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pus în dezbatere publică vineri, pe site-ul Ministerului Educaţiei.

Interdicţiile sunt prevăzute în capitolul adresat elevilor, numiţi în proiect “beneficiarii primari ai educaţiei”.

Astfel, potrivit art. 157, este interzis elevilor şi tinerilor din sistemul de învăţământ preuniversitar:

a) să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;

b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

c) să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ preuniversitar materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;

e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;

f) să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

g) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ preuniversitar de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ preuniversitar;

h) să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

i) să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor;

j) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ preuniversitar;

k) să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;

l) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ preuniversitar;

m) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în şcoală şi în afara ei;

n) să părăsească incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a profesorului pentru învăţământul primar/dirigintelui;

o) să aibă o atitudine care constituie o amenințare la adresa siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a personalului şcolii.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

De ce sunt nordicii cei mai buni la invăţătură din lume!?

/0 Comentarii/în /de /2.712 vizite

SECRETUL FINLANDEZILOR
de la Igor Spantulescu
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?
07:45
- Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare).
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.
Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala.
Biletul este subventionat de catre municipalitate.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.
Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
09:15
- Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta.
Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.
Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania.
Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cite un calculator.
O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00
- Mincare calda, nutritiva si gratuita.
Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii.
Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe.
Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras.
Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05
- Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic.
Nu exista delincventa, strazile sunt sigure.
Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.
18:30
- Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna.
Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor.
Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15
- Temele si la culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza.
Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
- “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati.
“Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii).
Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi.
Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:
“Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”.
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.
Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3.
Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber.
Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice.
Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.
Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera.
Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
- “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video.
Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.”
Dar exista un secret:
Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!
Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti !

articol preluat de pe https://www.facebook.com/radio.guerrilla/posts/849369545082186?notif_t=notify_me