Articole

SUA: Ultimele audieri la Curtea Supremă în cazul „căsătoriilor” între persoane de același sex

/0 Comentarii/în /de /1.246 vizite

foto – e-communio.ro
articol – culturavietii.ro

Marți 28 aprilie, Curtea Supremă de Justiție a SUA a ascultat pledoariile finale într-un caz care se va dovedi istoric prin modul în care va afecta legile căsătoriei din SUA, libertatea religioasă și viitorul familiei. Evident, decizia va avea implicații internaționale.

Deși „căsătoria” între persoane de același sex este acum legală în 37 de state din 51, e important de reținut că aceste legi au fost impuse în cele mai multe cazuri de decizii judecătorești (așa-sumitul activism judiciar). În numeroase state,
deciziile instanțelor au anulat chiar referendumuri cetățenești care stabiliseră că doar bărbatul și femeia se pot căsători.

În cele din urmă, s-a ajuns la Curtea Supremă întrucât în Kentucky, Michigan, Ohio și Tennessee, Curtea federală de apel a respins pretențiile homosexualilor, iar aceștia au făcut recurs la instanța supremă. Aceasta trebuie acum să rezolve problema deciziilor în conflict printr-o decizie care să stabilească dacă așa-zisa „căsătorie gay” are sau nu temei în Constituția americană.

Dacă răspunsul este DA, atunci toate legile contrare din statele conservatoare vor deveni caduce, iar „căsătoria” gay va fi legalizată în toată țara. Subliniem, ÎMPOTRIVA VOINȚEI CETĂȚENILOR. Dacă răspunsul este NU, legile statale, atât cele permisive cât și cele restrictive, vor rămâne în vigoare iar homosexualii își vor continua oricum asaltul asupra căsătoriei pentru modificarea legilor din statele care mai apără căsătoria.

Marți, Curtea Supremă a luat în considerare două întrebări specifice:

Cere Constituția SUA statelor să legalizeze „mariajul” homosexual?
Cere Constituția SUA statelor care nu permit în acest moment astfel de căsătorii să recunoască „mariajele” gay încheiate în alte state?

La ambele chestiuni, majoritatea celor 9 judecători ai Curții Supreme par să-și fi stabilt deja poziția. Deloc surprinzător, de altfel, întrucât numirile judecătorilor sunt politice și se fac inclusiv în funcție de poziția privitor la probleme sociale de primă importanță, cum ar fi avortul (legalizat în SUA în 1974 tot prin Curtea Supremă) sau homosexualitatea.Mai exact, câte 4 de fiecare parte (4 „liberali” – termen care are cu totul alt înțeles în SUA decât în Europa și desemnează Stânga politică și socială – și 4 conservatori).

Cheia deciziei finale stă în cel de-al nouălea judecător, Anthony Kennedy, care a și dat votul decisiv în precedenta decizie prin care Curtea a anulat legea federală de protecție a căsătoriei (Defense of Marriage Act) în 2013. În expunerea argumentelor sale de atunci, totuși, Kennedy a întărit că problema definiției căsătoriei revine statelor și nu autorităților federale.

Cu alte cuvinte, hotărârea în această cauză de uriașă importanță inclusiv pentru libertatea religioasă stă pe umerii unui singur om.

Nu e foarte democratic, nu?

Transcripturile audierilor – partea I – partea a II-a.

Decizia Curții este așteptată pentru finalul lunii iunie.

Având în vedere importanța deosebită a cauzei prin implicațiile sale internaționale vom reveni cu comentarii din partea dlui Petre Costea, președintele Alianței Familiilor din România, care locuiește și profesează ca avocat în Texas (unul din statele cele mai conseervaroare).

articol preluat de pe http://www.culturavietii.ro

Toţi şefii Loteriei Române din 2004-2015, audiaţi în cazul licenţelor pentru slot-machine. Peste 6000 de aparate din toată ţara au fost puse sub sechestru

/0 Comentarii/în /de /995 vizite

foto – jurnaldeoas.ro
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax

Toţi şefii Loteriei Române din 2004-2015, angajaţi şi foşti angajaţi din Ministerul Finanţelor vor fi audiaţi în dosarul privind desfăşurarea fără licenţă a jocurilor de noroc de tip slot-machine, peste 6.200 de aparate fiind puse sub sechestru, într-un depozit, potrivit unor surse judiciare.

Ancheta în care Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi trei persoane juridice sunt urmărite penal pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc este la început, procurorii urmând să audieze toţi foştii şefi ai CNLR din 2004 şi până în prezent, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, care citează documente ale anchetatorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

Potrivit surselor citate, joi a fost audiat directorul Direcţiei Juridice din CNLR. Sursele citate nu au oferit detalii despre declaraţia dată de acesta, dar au menţionat că în continuare vor fi audiaţi actuali şi foşti angajaţi din direcţiile CNLR, precum şi foşti şi actuali funcţionari din Ministerul de Finanţe.

Din documentele anchetatorilor rezultă că derularea frauduloasă a jocurilor de tip slot-machine a fost posibilă pentru că structurile de specialitate de la nivelul CNLR şi Ministerului de Finanţe nu au oprit fenomenul, deşi existau direcţii de specialitate care să verifice corecta licenţiere şi autorizare a activităţii jocurilor de noroc de tip slot-machine, au precizat sursele citate.

Anchetatorii au pus sub sechestru, până în prezent, 6.263 de aparate de tip slot-machine ale CNLR, acestea fiind adunate din toată ţara şi duse într-un depozit.

Sursele citate au precizat că, dacă ar fi fost lăsate în funcţiune, aceste aparate ar fi produs bani ce intrau în conturile puse sub sechestru de către anchetatori ale persoanelor juridice cercetate.

Contractul Loteriei cu cele trei firme care au dat aparatele slot-machine, clasificat iniţial ca “secret de serviciu”, a adus, în cinci ani de activitate ilegală, beneficii de aproape 600 de milioane de lei, din care comisionul CNLR era mult mai mic decât cotele societăţilor, potrivit surselor judiciare.

“Contractul de Credit – Furnizor încheiat între Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi …, …, … pentru Implementarea Programului Videoloterie în România” a fost semnat în 1 septembrie 2003, pentru zece ani şi avea drept scop implementarea unui program de video-loterie “la cheie”. Ulterior, contractul a fost modificat şi prelungit până în decembrie 2014.

Dosarul în care CNLR este urmărită penal a fost deschis în 3 august 2010, când ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română s-au sesizat din oficiu. Cazul a fost înregistrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, de unde a fost preluat, în 13 ianuarie 2015, de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. La momentul preluării cazului, în dosar era începută, din 10 octombrie 2014, urmărirea penală in rem, pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc, iar în 6 martie s-au extins cercetările şi pentru fapta de evaziune fiscală.

În 26 martie au fost puse sub învinuire CNLR şi trei persoane juridice, firme cu care CNLR a încheiat contractul păgubos. Celor trei persoane juridice nu le-au fost aduse deocamdată la cunoştinţă acuzaţiile, motiv pentru care numele lor nu poate fi făcut public, au precizat sursele citate.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/exclusiv-toti-sefii-loteriei-romane-din-2004-2015-audiati-in-cazul-licentelor-pentru-slot-machine-peste-6000-de-aparate-din-toata-tara-au-fost-puse-sub-sechestru-14116681

CCR constată conflict între puteri în cazul Șova; Senatul obligat să redacteze hotărârea

/0 Comentarii/în /de /1.288 vizite

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Curtea Constituțională a României a admis miercuri sesizarea șefului CSM și a constatat că există conflict de natură constituțională între autorități, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.

“În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”, se arată în comunicatul CCR transmis miercuri AGERPRES.

Tot miercuri, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, Curtea, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — PÎCCJ și CSM, pe de o parte, și Parlament, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaților și a Senatului de a modifica dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

De asemenea, CCR a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

Pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi pentru și un vot împotrivă că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro