nimic găsit
Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor
Evenimente
Articole
Despaduririle: Cauze, Efecte, Implicatii
Continuam seria de evenimente pe tema taierilor ilegale ale padurilor cu proiectia documentarului “Efectul Schweighoffer” produs de Alexandru Iacob si Razvan Leucea urmata de o dezbatere cu Andrei Ciurcanu (Rise Project), Romana Puiulet (Rise Project), Csibi Major (WWF Romania), Ionut Apostol (Greenpeace), Octavian Berceanu (IDEI) si Alexandru Iacob (regizorul documentarului “Efectul Schweighofer) despre impactul despaduririlor asupra fondului forestier, rolul institutiilor in combaterea taierilor ilegale si relatia acestora cu societatea civila.
Așteptăm cu interes confirmarea participării instituțiilor cu atribuții in prevenirea si combaterea infracționalității silvice.
6 activiști Greenpeace campează pe platforma petrolieră a companiei Shell
foto – captura video - facebook.com
articol - facebook.com
6 eroi poartă mesajul e peste 6 milioane de oameni din întreaga lume.
De peste 3 zile, 6 activiști Greenpeace campează pe platforma petrolieră a companiei Shell care se îndreaptă spre regiunea arctică, unde are planuri să foreze petrol. Alătură-te mișcării, salvează zona arcticăhttp://goo.gl/POaQPK
6 eroi poartă mesajul e peste 6 milioane de oameni din întreaga lume.De peste 3 zile, 6 activiști Greenpeace campează pe platforma petrolieră a companiei Shell care se îndreaptă spre regiunea arctică, unde are planuri să foreze petrol. Alătură-te mișcării, salvează zona arctică http://goo.gl/POaQPK
Posted by Greenpeace Romania on 10 Aprilie 2015
sursa – https://www.facebook.com
Greenpeace: În România încă există culturi ilegale de soia modificată genetic
Comunicat de presă – septembrie 25, 2014
În urma unor investigații realizate de echipa Greenpeace România, reiese faptul că în România există culturi de soia modificată genetic, deși acest lucru este interzis în Uniunea Europeană, dar și în România, odată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007.
Echipa Greenpeace a prelevat probe de soia în perioada august – septembrie 2014, din județul Botoșani în urma unor sesizări locale.
10 din 10 probe testate – provenind din județul Botoșani – au ieșit pozitiv pentru organisme modificate genetic. Rezultatul testelor a fost atestat și de un laborator acreditat din Viena, Austria[1]. În alte județe nu au fost identificate cazuri de cultivare ilegală a organismelor modificate genetic interzise.
Greenpeace a contactat și autoritățile cu atribuții de verificare în domeniu – Comisariatele Județene ale Gărzii Naționale de Mediu și Direcțiile Agricole Județene, pentru a afla informații în legătură cu controalele efectuate, cu sesizările primite, cazurile de cultivare ilegală a OMG-urilor și măsurile luate în aceste cazuri.
parte dintre răspunsurile primite de la autorități, însă, reiese că până în prezent nu a fost realizată nicio monitorizare pentru a identifica eventualele cazuri de cultivare ilegală a OMG-urilor interzise sau cele de contaminare în urma cultivării porumbului modificat genetic MON810, ori în urma cultivării soiei modificate genetic în mod legal (pre-2007) și ilegal (post-2007). De asemenea, în doar câteva locuri s-au efectuat controale ca urmare a sesizărilor primite și s-au aplicat sancțiuni la identificarea unor cazuri de cultivare ilegală împreună cu dispoziții de a distruge culturile respective, dar nu întotdeauna a fost și verificată distrugerea lor. Din unele scrisori a reieșit chiar faptul că autoritățile cu responsabilități de monitorizare și control nu dispun de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile, în speță de echipamente adecvate pentru testare și de laboratoare[2].
Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România, declară:
„Având în vedere gravitatea situației și faptul că autoritățile sunt incapabile să monitorizeze și să țină sub control cultivarea organismelor modificate genetic, în acord cu legislația națională și cea comunitară, Greenpeace solicită Guvernului Român să dispună următoarele:
Inspectarea de urgență a locațiilor în care au fost descoperite culturi de soia modificată genetic și distrugerea acestora pentru a evita contaminarea;
Inspectarea de urgență a cel puțin 10% dintre culturile de soia din județul Botoșani, pentru a identifica alte eventuale cazuri de cultivare ilegală (având în vedere că 100% din pobele prelevate de Greenpeace din acest județ au ieșit pozitive);
Măsuri prin care să se asigure excluderea posibilității ca firmele care contractează și achiziționează soia de la fermierii din Botoșani să cumpere soia modificată genetic;
Dotarea autorităților responsabile cu monitorizarea și controlul în ceea ce privește organismele modificate genetic cu echipamente adecvate și eficiente și, de asemenea, cu laboratoare în care să fie posibilă testarea pentru OMG-uri, cel puțin la nivel regional;
O mai bună instruire a personalului reprezentant al acestor autorități;
Înăsprirea sancțiunilor pentru fermierii care cultivă ilegal soia modificată genetic;
Instituirea unui moratoriu în ceea ce privește cultivarea și importul de organisme modificate genetic, cel puțin până când autoritățile române se vor dovedi capabile de a realiza o monitorizare activă și de a ține sub control strict cultivarea și importul acestora.”
Despre organisme modificate genetic în Europa
În 1998 au fost introduse primele culturi de plante modificate genetic în România și anume soia modificată genetică produsă de compania Monsanto.
Odată cu intrarea României in Uniunea Europeană, în 2007, cultivarea de soia modificată genetic a fost interzisă în România, pentru a se alinia la reglementările UE.
În prezent, singurele plante modificate genetic autorizată pentru cultivare în Europa și în România este porumbul MON810 și cartoful Amflora de la BASF.
Mai multe țări europene, printre care și Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Polonia au interzis cultivarea de organisme modificate genetic.
Programul Danube Soy, o șansă pentru cultivatorii de soia convențională din România
În februarie 2013, Romania a semnat Declarația pentru soia nemodificată genetic, care presupune implicarea într-un proiect de sprijin pentru cultivatorii de soia nemodificată genetic din bazinul Dunării. România se alătură astfel țărilor riverane Dunării care au semnat deja declarația: Austria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Ungaria, Slovenia, Elveția și regiunea Bavariei.
Programul Danube Soya a fost înființat pentru a promova și răspândi cultivarea, procesarea și comercializarea de soia nemodificată genetic, de calitate certificată, în bazinul Dunării. Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea și garantarea unei surse de proteine nemodificate genetic pentru Europa [3].
[1] Probele au fost testate la laboratorul Umweltbundesamt, Viena, Austria.
[2] Potrivit OUG 43/2007, Garda Națională de Mediu trebuie să elaboreze strategii, planuri de inspecție și control în locurile unde au existat sau există culturi modificate genetic. Planurile se revizuiesc și se implementează anual.
[3] Detalii aici http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/agricultura-sustenabila/activitati/romania-pentru-soia-non-omg/
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/romania/ro
Moment istoric în Japonia: un an fără energie nucleară
Pentru prima dată în aproape jumătate de secol, Japonia marchează un an în care energia nucleară nu a fost utilizată.
15 septembrie, Tokyo – Pentru prima dată în aproape jumătate de secol, se va marca un an în care energia nucleară nu a fost utilizată – cetățenii Japoniei se pregătesc să sărbătorească un moment cu adevărat istoric. Toate cele 48 de reactoare comerciale din Japonia rămân închise. Ultimul dintre acestea, Oi-4, a fost închis pe data de 15 septembrie 2013. În același timp, sprijinul pentru regenerabile și dezvoltarea energiei regenerabile au atins un apogeu, demonstrând că Japonia poate să-și atingă potențialul în domeniul energiei regenerabile, putând să furnizeze peste 40% din electricitate din surse regenerabile până în 2020, potrivit organizației Greenpeace.
Având în vedere că este a treia țară din lume cu cel mai mare program nuclear, aniversarea unui an fără energie nucleară a Japoniei este atât un moment de sărbătoare pentru japonezi cât și o acuzație față de eșecul industriei nucleare. Japonia este printre cei mai mari producători de energie din lume și al patrulea mare consumator.
Colapsul generării energiei electrice din surse nucleare în Japonia din ultimul an este unic în istoria industriei energiei nucleare și în același timp nu a determinat pene de curent[1].
Pe de altă parte, în anul 2013, prin aplicarea de măsuri de eficiență energetică, Japonia a economisit echivalentul producției energetice a 13 reactoare nucleare.
„Până la dezastrul nuclear de la Fukushima, în Japonia funcționau 48 de reactoare nucleare care asigurau aproximativ 30% din mixul energetic al acesteia, iar în decurs de numai doi ani, deficitul lăsat de aceste reactoare a putut fi acoperit cu energie provenind din alte surse, atenția îndreptându-se, în sfârșit și spre sectorul regenerabil. Acest lucru demonstrează că, dacă în Japonia a fost posibil, având un consum de energie de zeci de ori mai mare decât România, categoric și țara noastră ar putea să asigure un mix energetic fără a recurge la centrale nucleare și fără a importa energie. Alte țări, printre care și România, ar putea învăța o lecție valoroasă: nu este nevoie de un dezastru nuclear pentru a alege o cale mai puțin poluantă și periculoasă de a obține energia,” adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.
Până în 2050, aplicând scenariul [R]evoluția Energetică, propus de Greenpeace, România ar putea reduce cererea finală de energie cu 40%. De asemenea, până în 2050, România ar putea fi alimentată cu energie regenerabilă în proporție de 84%, folosind tehnologia disponibilă în prezent[2].
Note:
[1] Materialele Greenpeace privind energia nucleară în Japonia și problemele privind energia și schimbările climatice sunt disponibile la următorul link:
http://www.greenpeace.org/japan/Global/japan/pdf/20140910nuke-zero_en.pdf
[2] Documentul este disponibil la următorul link: http://issuu.com/greenpeacero/docs/_r_evolutia_energetica_ro?e=0
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/romania/ro
Greenpeace România
Greenpeace în România
Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată lumea.
În România, organizația Greenpeace derulează următoarele campanii:
Schimbări climatice, Protecția Pădurilor, Energie nucleară, Mări și Oceane, Agricultură sustenabilă, Substanțe toxice, Roșia Montană, Gazele de șist
Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității din România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.
În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.
Misiune
Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic. Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată diversitatea ei.
Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca noastră de campanie, în toată lumea. Acestea sunt:
- Facem cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;
- Folosim confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea dezbaterilor publice;
- În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea soluțiilor nu avem aliați sau adversari permanenți;
- Ne asigurăm independența financiară față de interesele politice sau comerciale;
- Căutăm soluții și promovăm dezbaterile deschise, informate, despre alegerile societății cu privire la mediul înconjurător.
În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii avem grijă ca acestea săreflecte respectul nostru fundamental pentru principiile democratice și să găsească soluții care să promoveze echitatea socială globală.
Greenpeace nu acceptă şi nu solicită fonduri de la guverne, companii sau partide politice. Greenpeace nu caută şi nu acceptă donaţii care ar putea compromite independenţa, scopurile, obiectivele sau integritatea organizaţiei. Greenpeace se bazează pe donaţiile voluntare ale suporterilor individuali şi pe sprijinul fundaţiilor.
Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa internaţională. Dezvăluind ameninţările la adresa mediului şi încercând să găsească soluţii, Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi.
Istoria Greenpeace
În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate aduce o schimbare.
Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători.
Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.
Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.
Această tradiţie, de a fi “martor” la evenimente într-un mod non-violent, continuă şi astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte importantă a campaniilor organizaţiei. Nava simbol a Greenpeace, Rainbow Warrior, şi-a luat numele de la o veche legendă a tribului indian Cree. Aceasta vorbea despre o vreme când lăcomia oamenilor va face ca planeta pe care trăim să se îmbolnăvească. Atunci, un trib cunoscut sub numele de “Luptătorii Curcubeului” se vor mobiliza pentru a o salva. Mesajul care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani”.
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/