Articole

Tratatul de la Craiova (între România și Bulgaria: 7 septembrie 1940)

Tratatul de la Craiova – Dobrogea: partea românească în portocaliu, partea bulgărească (Cadrilaterul) în galben

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: istorie-pe-scurt.ro; ro.wikipedia.org

 

Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei (“Cadrilaterul“, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.

Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940 între România și Bulgaria. Conform prevederilor acestuia, România a cedat partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul în română), și și-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populație. Acest teritoriu a fost cedat de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913.

Tratatul de la Craiova – foto: unstory.com

80.000 de români (mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni), majoritatea așezați de la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să așeze în Cadrilater. În final, din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari

Tratatul de la Craiova – foto: unstory.com

Pe 3 august 1940, reprezentantul german în România, Fabricius, a informat guvernul român că trebuie să cedeze Bulgariei întreg Cadrilaterul, ca urmare a întâlnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler și primul ministru bulgar. Conformându-se cererii lui Hitler, guvernul român a făcut demersuri la Sofia pentru începerea de negocieri. Tratativele au început la Craiova pe 19 august. Delegația română avea mandat să accepte ideea cedării Cadrilaterului astfel că discuțiile au vizat pribleme concrete asupra modului de rezolvare a acestei chestiuni.

Tratatul de la Craiova - Procesul-verbal - foto: istorie-pe-scurt.ro

Tratatul de la Craiova – Procesul-verbal – foto: istorie-pe-scurt.ro

Prim delegat la această întâlnire de la Craiova a fost Alexandru Cretzianu care, împreună cu alţi membri ai reprezentanței române, a fost primit de fostul ministru de Externe, M. Manoilescu, care însă nu le-a dat nici o instrucţiune specială, vorbindu-le de cedarea Cadrilaterului ca de o obligaţie impusă, căreia nu trebuiau să se opună. La Craiova se alătură delegaţiei române şi Vasile Covată din Bazargic (reședința Caliacrăi), Tascu Purcărea din Silistra și alţi câţiva români-macedoneni îngrijoraţi de viitorul soartei lor.Delegaţia bulgară avea ca prim delegat pe fostul Ministru de la Bucureşti şi Roma, S. Pimenov, iar al doilea delegat era juristconsultul Papazoff. Amândoi delegaţii înţelegeau şi vorbeau româneşte, dar convorbirile şi tratativele s-au dus în limba franceză, delegaţia bulgară fiind foarte optimistă, sigură că totul era doar o formalitate pentru i se “restitui” “Zlatna Dobrugea”(Dobrogea de aur). După prezentarea scrisorilor de acreditare şi citirea actelor introductive preliminare, s-a propus delegaţiei bulgare un aranjament teritorial care ar fi fost de natură să asigure liniştea, cruţând sentimentele şi demnitatea fiecăreia dintre popoarele vecine.

Tratatul de la Craiova - Refugiati din Cadrilater - foto: Refugiati-din-Cadrilater1

Tratatul de la Craiova – Refugiati din Cadrilater – foto: Refugiati-din-Cadrilater1

S-a propus ca Silistra, cetate ce a aprținut termporar Ţării Româneşti în Evul Mediu să rămână României. De asemenea portul Cavarna şi Balcicul, din care românii făcuseră o staţiune de prim ordin, să ne rămână. Pretenţiile noastre au fost minime. În schimb, toată Zlatna Dobrugea revenea Bulgariei, şi în felul acesta se punea capăt pentru totdeauna litigiului care frământa opinia publică din cele două ţări vecine.Primul delegat bulgar, S. Pimenov, a răspuns însă că înţelege punctul de vedere românesc, dar că el nu se poate abate cu nimic de la cele hotărâte definitiv la Berchtesgaden adică dictat în toată puterea cuvântului. La poarta Palatului Jean Mihail (actualul Muzeu de Artă) din Craiova, unde se ţineau şedinţele, aşteptau cu groază rezultatele tratativelor, dobrogenii macedoneni, în număr de câteva sute. S-a reuşit ca schimbul de populaţie şi toate cele legate de o problemă atât de spinoasă să se concretizeze prin texte care, interpretate cu bună credinţă, puteau aduce alinare la brutalitatea ruperii oamenilor de la vatra şi glia lor.

Tratatul de la Craiova - Armata bulgara intra in Cadrilater - foto: istorie-pe-scurt.ro

Tratatul de la Craiova – Armata bulgara intra in Cadrilater – foto: istorie-pe-scurt.ro

În ziua de 7 septembrie, când urmau să se termine “lucrările”, ezitările justificate ale delegaţie române de a semna au fost spulberate de ordinul telefonic al noului conducător al statului, generalul Ion Antonescu, care a dat ordin să se iscălească “Tratatul”, lucru ce s-a făcut imediat. Al. Cretzianu a înmânat scrisorile primului ministru bulgar. Acordul a fost semnat de Henri Meitani, membru al delegației, și nu de Alexandru Cretzianu, șeful părții române la tratative, cel din urmă refuzând categoric. La 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei. Unii ofițeri ai armatei Române (de exemplu, generalul Argeșanu) s-au opus acestei retrageri și au organizat pe cont propriu o rezistență armată. Conducătorul rezistenței fiind însă arestat în cele din urmă din ordinele lui Ion Antonescu, bulgarii au reintrat în posesia acestei regiuni de 7.412 de kilometri pătrați şi 410.000 de locuitori relativ fără probleme. În total vara anului 1940 a adus României pierderi teritoriale de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați, adică o treime din suprafață și un deficit de 6.800.000 de locuitori însumând 33% din populație.

 

articole preluate de pe: istorie-pe-scurt.ro; ro.wikipedia.org

 

1940: schimbul de populatie dintre Romania si Bulgaria

(Loredana Diacu) Consiliul Local din Craiova, de neclintit? Cererea pentru un referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, ignorată

Miting de protest antinuclear la Craiova, 5 martie 2016 (ACpV)
foto: epochtimes-romania.com
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

28 martie 2016

Consilierii craioveni ignoră din nou voinţa cetăţenilor care au cerut, în repetate rânduri, organizarea unui referendum vizând construirea unor noi obiective nucleare la Kozlodui – proiecte controversate de societatea civilă, inclusiv în Bulgaria şi ţări dunărene.

Edilii Craiovei au refuzat să introducă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Local (CL) proiectul referitor la solicitarea organizării unui referendum vizând construirea unor problematice obiective nucleare la Kozlodui, informează Asociaţia Civică pentru Viaţă (ACpV.) şi Grupul de Acţiune Civică (GAC) din Craiova.

ACpV şi GAC îşi exprimă indignarea pentru acest refuz, cu atât mai mult cu cât, solicitarea organizării referendumului, nu numai că este susţinută legal de peste 15300 de cetăţeni, dar în noua formulare s-a ţinut seama şi de recomandările CL Craiova, arată cele două organizaţii, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Cele două asociaţii reamintesc că referendumul a fost respins, iniţial, în luna septembrie 2015, deşi reprezentanţii autorităţilor locale, inclusiv executivul primăriei Craiova, au promis de faţă cu reprezentanţi ai mass media, că dacă se vor strânge semnăturile necesare, vor organiza referendumul. Motivele invocate pentru respingerea referendumului (cu 15 abţineri, 8 voturi împotrivă şi 2 voturi pentru) au fost nerelevante şi, în majoritate fără legătură cu subiectul.

Conform noii propuneri de proiect, având ca iniţiator legal executivul primăriei, ACpV şi GAC au solicitat organizarea referendumului local în aceeaşi zi cu alegerile locale din 5 iunie, folosind aceleaşi centre de votare, respectând şi punctul de vedere, solicitat la data de 9 februarie 2016 şi primit de la Autoritatea Electorală Centrală în data de 19 februarie 2016, referitor la legalitatea organizării simultane a celor două acţiuni cetăţeneşti. Cererea lor continuă însă să fie ignorată de către edilii craioveni.

“Considerăm că acest refuz este neexplicabil, cu atât mai mult cu cât organizarea simultană ar fi fost în avantajul ambelor acţiuni cetăţeneşti şi apreciem că acesta constituie o încălcare gravă a drepturilor cetăţetenilor de a fi consultaţi conform convenţiilor internaţionale şi a legislaţiei româneşti.

ACpV şi GAC, vor solicita o interpelare pe acest subiect la şedinţa din 31 martie 2016 şi anunţă cetăţenii interesaţi că este dreptul lor de a participa la şedinţele ordinare ale CL.”, arată cele două organizaţii.

Reamintim faptul că Bulgaria plănuieşte construirea unor noi obiective nucleare la nici 4 kilometri de graniţa cu România şi anume: construirea unui megadepozit de deşeuri radioactive (350000 tone), realizarea unei noi unităţi nucleare de 1200MW, prelungirea duratei de funcţionare, cu 20 ani, a reactoarelor 5 şi 6.

Cum dezbaterile pe acest subiect au fost un simulacru, peste 15.000 de craioveni au cerut referendum, preocupaţi de siguranţa lor şi a ţării. Edilii Craiovei le-au respins însă cererea, invocând motive halucinante precum „de ce vreţi referendum pentru Kozlodui, când, în definitiv şi maşinile şi vacile poluează, dar nu se face referendum pentru aşa ceva?” sau “şi ce se întâmplă dacă lumea nu vine la referendum şi apoi ne trage la răspundere Curtea de Conturi pentru banii cheltuiţi?”

Mai multe informaţii despre epopeea referendumului îngropat de autorităţile de la Craiova puteţi accesa aici

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

6 martie 2016: Craiova civică iese în stradă. Cetăţenii cer referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui

(Bogdan Grosereanu) Marș anti-nuclear la Craiova. „Bravo Craiova civică, rușine Craiova politică!” (video)

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015)
foto: romaniacurata.ro
articol: Bogdan Grosereanu – romaniacurata.ro

Bogdan Grosereanu  foto: facebook.com

Bogdan Grosereanu
foto: facebook.com

23 noiembrie 2015

Înfruntând ploaia, peste 100 de activiști au demonstrat ieri împotriva proiectelor nucleare de la Kozlodui, din cauza cărora Craiova se află în zona de risc nuclear. Deși peste 15.000 de persoane au semnat pentru un referendum local pe această temă, CL Craiova a respins inițiativa într-o ședință controversată, pe 24 septembrie. Protestatarii au preluat titlul „România Curată”: „Bravo Craiova civică, rușine Craiova politică!”.

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) - foto: romaniacurata.ro

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) – foto: romaniacurata.ro

Peste 100 de activiști ai Asociației Civice pentru Viață (ACV) din Craiova au participat ieri la un marș de protest împotriva noilor obiective nucleare de la Kozlodui (Bulgaria). Statul vecin vrea să construiască un depozit de deșeuri nucleare cu o capacitate de 350.000 de tone și un nou reactor, cu o putere instalată de 1.200 MW, la Kozlodui. Din cauza sitului nuclear, Craiova se află în zona de risc nuclear. Ultimele rapoarte arată că autoritățile nu sunt pregătite să facă față unei potențiale catastrofe nucleare.

Activiștii militează pentru un referendum local pe această temă, pentru care au strâns peste 15.000 de semnături. Cu toate că au îndeplinit condițiile legale, Consiliul Local (CL) Craiova a respins referendumul, într-o ședință controversată, pe 24 septembrie. Înfruntând ploaia, activiștii s-au strâns în Piața „Mihai Viteazul“, înarmați cu pancarte inscripționate cu mesaje pentru autorități.

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) - foto: romaniacurata.ro

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) – foto: romaniacurata.ro

„Vrem să repunem pe ordinea de zi a CL Craiova proiectul de hotărâre privind referendumul local. Inițiatori suntem noi, reprezentanții cetățenilor. Nu suntem de acord cu noile obiective nucleare de la Kozlodui. Suntem hotărâți să cerem inclusiv sprijinul președintelui Iohannis, care a spus că este hotărât să asculte vocea străzii. Strada suntem și noi, cei 15.000 de cetățeni care ne-am exprimat o dorință clară de a fi consultați prin referendum în ceea ce privește obiectivele nucleare de la Kozlodui. Considerăm că populația are un cuvânt de spus. Unii consilieri au spus că nu cunosc consecințele acidentelor nucleare. Noi spunem că le oferim o excursie „all inclusive” la Cerbobâl pentru documentare. Poate se răzgândesc între timp și vor vota în favoarea referendumului. Trecând peste aspectul de glumă, pe care sigur că o să-l înțeleagă, mesajul nostru este că radiațiile sunt prefect transparente și nu țin seama de ierarhii, ucid pe toată lumea. Premiul Nobel pentru literatură în 2015 a fost câștigat de Svetlana Alexievich, care a scris o carte cutremutătoare despre dezastrul de la Cernobâl, pe care le-o recomand și autorităților locale”, a declarat liderul activiștilor, prof. Luminița Simoiu, de la Facultatea de Chimie a Universității din Craiova, expert ONU pe probleme de arme chimice.

Prostestatarii au preluat mesajul „România Curată”

Protestatarii au preluat titlul „România Curată”: . Ei au amintit că societatea civilă și-a făcut datoria, dar politicienii au refuzat dreptul cetățenilor de a fi consultați prin vot.

„15.000 au semnat, oare nu are impact?“, „S.O.S.! Dl Iohannis, Craiova vrea referendum, aleșii locali ne refuză“, „Vrem referendum local, cu mesaj național“, „Respectați convenția de la Aarhus și în Oltenia“ sunt câteva dintre mesajele afișate. În jurul orei 16.00, activiștii au pornit în marș pe următorul traseu: Piața „Mihai Viteazul“ – strada Unirii – strada Lipscani – strada C.S. Nicolăescu-Plopșor – Piața „Frații Buzești“ – Piața „Mihai Viteazul“. În fața Bisericii „Sfântul Ilie“, aceștia au rostit „Tatăl Nostru“, iar în fața Primăriei Craiova au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor de la „Colectiv” și a persoanelor care au dispărut în urma accidentele nucleare.

La final, liderul grupului de activiști, prof. Luminița Simoiu, a citit câteva fragmente tulburătoare din cartea „Dezastrul de la Cernobâl. Mărturii ale supraviețuitorilor“, a scriitoarei belaruse Svetlana Alexievich, distinsă în acest an cu Premiul Nobel pentru literatură.

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) - foto: romaniacurata.ro

Marș anti-nuclear la Craiova (23 noiembrie 2015) – foto: romaniacurata.ro

cititi mai mult pe: romaniacurata.ro


Miting anti-Kozlodui la Craiova

articol: Alege TV – Gazeta de Sud

23 noiembrie 2015

Peste 100 de activisti au înfruntat, ieri, ploaia si au demonstrat în centrul Băniei, împotriva proiectelor nucleare de la Kozlodui. Din cauza acestora, Craiova se află în zona de risc nuclear. Desi peste 15.000 de persoane au semnat pentru un referendum pe această temă, Consiliul Local Craiova a respins initiativa într-o sedintă controversată, pe 24 septembrie.

articol preluat de pe: youtube.com

(Loredana Diacu) Un referendum făcut pierdut. 9/27 la Craiova – Partea a II-a

foto: (DAMIEN MEYER / AFP / Getty Images)
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

24 octombrie 2015

Siguranţa românilor pare să fie una din ultimele preocupări ale autorităţilor, surde la dorinţa craiovenilor de a avea un referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui.

Într-un articol recent am început povestea rezistenţei civile de la Craiova, unde dorinţa a peste 15.000 de cetăţeni de a se exprima prin referendum pe tema extinderii, în circumstanţe neclare, a unor facilitaţi nucleare în Bulgaria, a fost ignorată de autorităţile locale.

Revenim cu partea a doua a articolului, dedicată modului în care autorităţile atât cele centrale cât şi cele locale au transformat dezbaterile pe tema unui proiect care ar putea afecta viaţa a milioane de români şi bulgari într-un simulacru. Partea I poate fi citită aici

Pseudo-dezbateri şi pseudo consultări

Potrivit Luminiţei Simoiu, cea care a organizat practic „rezistenţa civilă” din Craiova, modul în care au procedat autorităţile române în ceea ce priveşte organizarea consultărilor este atât ilegal cât şi imoral şi denotă un dispreţ profund faţă de siguranţa cetăţenilor şi de drepturile acestora.

Potrivit convenţiei de la Aarhus, transpusă şi în legislaţia românească (prin Legea nr. 86/2000, modificată de Legea 24/2008), când o ţară construieşte obiective potenţial periculoase pentru mediu şi sănătate, cetăţenilor ce ar putea fi afectaţi, indiferent de domiciliu sau naţionalitate, li se asigură accesul la informaţii, precum şi dreptul de a participa la luarea deciziilor.

În România s-a procedat diferit. Autorităţile, începând cu Ministerul Mediului şi instituţiile în subordinea sa, şi continuând cu Primăria Craiova, au ignorat atât convenţiile internaţionale cât şi legislaţia internă, ca să nu mai vorbim de voinţa cetăţenilor.

Aşa cum menţionăm în articolul anterior, americanii de la Westinghouse se retrag din proiect după ce bulgarii au anunţat că nu-şi pot permite preţul cerut de aceştia. Există un zvon cum că odată americanii retraşi, s-ar putea merge pe mâna companiei ruseşti Atomstroyexport, cu un reactor deja construit, comandat de bulgari înainte de Fukushima şi care, potrivit ecologiştilor din ţara vecină, nu mai îndeplineşte standardele de siguranţă.

În ceea ce priveşte depozitul de deşeuri nucleare care, reamintim, va avea o capacitate de 350.000 T şi va fi construit, atenţie, pe teren aluvionar, cu alte cuvinte instabil, despre dezbateri la Craiova se poate vorbi doar începând cu 2015. Anterior, dezbateri pe acest subiect au avut loc doar la Bechet, ceea ce în viziunea craiovenilor reprezintă deja o încălcare a convenţiei de la Aarhus, echivalând cu ignorarea voinţei cetăţenilor din localităţilor unde s-a omis organizarea de consultări.

Râmând însă în trecutul nu foarte îndepărtat, Bulgaria a notificat României la începutul lui ianuarie 2015 reluarea dezbaterilor pe tema Kozlodui. Ministerul Mediului ar fi tăcut însă, chitic. Ulterior, pe 6 aprilie a.c., bulgarii au trimis Ministerului Mediului un calendar al dezbaterilor din ţara lor, cu lista localităţilor, date de desfăşurare etc. cerând ca românii, dacă vor să participe, să notifice cu minim 7 zile înainte, pentru a li se angaja un translator.

Agenţia de Mediu din Craiova, în subordinea ministerului, a transmis însă calendarul dezbaterilor, doar la o mână de instituţii/persoane, printre care Universitatea Craiova, abia pe 22 aprilie, în condiţiile în care dezbaterile se finalizau pe 30 aprilie. Cât despre cetăţenii “de rând”, care, se presupune, nu stau să consulte zilnic site-urile ministerelor, aceştia au aflat de dezbateri abia pe 29 aprilie, când vestea a fost dată la o televiziune locală de o reprezentantă a Agenţiei de Mediu. Aceasta a anunţat cetăţenii Craiovei (pe aceia ce au avut şansa să aibă televizorul deschis) despre dezbateri, fără să precizeze însă ca acestea se termină peste o zi.

Cât despre dezbaterile organizate în România de autorităţi şi acestea au fost un fiasco, cetăţenii fiind anunţaţi doar în ultimul ceas (atunci când a existat un anunţ) iar din partea Bulgariei fiind chemate doar persoane pro-proiect.

Referendumul, un drept refuzat craiovenilor

În consecinţă, nemulţumiţi de modul în care autorităţile au tratat problema dezbaterilor, craiovenii şi-au constitui un Grup de Acţiune Civică şi au cerut convocarea unui referendum local pe această temă.

Având sprijinul a peste 15 000 de cetăţeni care au semnat o iniţiativă cetăţenească în acest sens – semnături pe care au reuşit să le depună la primărie doar în prezenţa presei, anterior fiind întorşi din drum cu semnături cu tot – GAC decis să formuleze trei propuneri draft de Hotărâre a Consiliului Local, pentru organizarea referendumului: una având ca iniţiator Primarul, o alta având ca iniţiatori o treime din numărul consilierilor locali şi o a treia iniţiată de Grupul de Acţiune Civică.

Varianta aleasă a fost aceea în care Primarul Craiovei să fie iniţiatorul proiectului, idee ce părea garantat câştigătoare, având în vedere că de când este Olguţa primăriţă, nici un proiect propus de ea n-a fost respins de Consiliul Local. Cu toate acestea, surpriză, deşi actuala vicepreşedintă a PSD le promisese cetăţenilor că dacă se strâng 13.000 de semnături, cât prevede legea, va face ea cumva rost de bani şi va organiza referendumul, la şedinţa din 24 septembrie s-a făcut tot posibilul pentru ca proiectul să fie respins.

Cetăţenii nu au fost primiţi în sală decât cu greu, şi în grupuri de câte cinci – invocându-se ca sala este plină, asta în condiţiile în care încăperea gemea de locuri goale – discuţia pe marginea referendumului a fost mutat de la punctul 37 pe ordinea de zi la punctul 2, doar doar cei interesaţi vor veni mai târziu şi vor rata dezbaterea,

Cetăţenii mai acuză că deşi lor nu li s-a comunicat că-şi pot aduce experţi pentru a-i înscrie la cuvânt pe de altă parte Primăria şi l-a adus de la Bucureşti, ca invitat de onoare, pe preşedintele universităţii Ecologice din Bucureşti, Prof. univ. dr. dr.h.c. Mircea DUŢU.

Prezentat de organizatori drept mare specialist în dreptul mediului, acesta şi-a declinat competenţa în depozite şi reactoare nucleare pentru a se lansa, în schimb, în consideraţii pe tema legalităţii referendumului, susţinând că acesta nu are temei legal, că nu se susţine, că nu va avea efecte etc, relatează dna Simoiu.

Peste toate acestea, în şedinţă s-a vehiculat şi ameninţarea cu Curtea de Conturi care va cere ca cineva să plătească (eventual cetăţenii ???) dacă se organizează referendum şi cetăţenii nu se vor prezenta la vot.

La finele discuţiilor, s-au invocat mai multe argumente cum ar fi ilegalitatea sau data nepotrivită a referendumului. La sugestia unuia dintre consilieri de a se lua în considerare un amendament prin care să se propună o altă dată, primarul municipiului Olguţa Vasilescu a refuzat, motivând că nu este de acord să modifice draftul de propunere. Acesta este un pretext fără bază reală, spun membrii Grupului de Acţiune Civică, draftul proiectului fiind modificat deja, de serviciul specializat al Primăriei, prin eliminarea bazei legale prevăzută de Convenţia de la Aarhus.

Epilog care sperăm să nu fie chiar epilog: “Avem şi noi Cernavodă”

În consecinţă, cererea de a se organiza un referendum a fost respinsă şi acum cetăţenii caută să convingă 2/3 din consilieri să repună acest proiect pe ordinea de zi. Deşi miza este mare – siguranţa a milioane de români şi sprijinirea bulgarilor, care, spune dna Simoiu, “se uită la noi ca la Dumnezeu, căci doar noi mai putem opri proiectul” – demersul pare destul de dificil.

Chiar dacă “pe persoană fizică” mulţi consilieri par de acord cu cetăţenii, practic au comandamentele lor de partid, sintetizate foarte bine în europarlamentarul Jean Marinescu, cu ocazia unei dezbateri la Craiova: “Doamnă, nu uitaţi, avem şi noi un Cernavodă”.

În virtutea acestui argument se trece peste faptul că în caz de incident, ar avea de suferit nu doar craiovenii, ci o Românie întreagă (Kozoldui este lângă Dunăre), o Românie care, cu certitudine, nu e pregătită să facă faţă unui incident/accident nuclear.

“Am cerut să vedem cât de pregătit e judeţul, în caz de accident nuclear. Spitalul judeţean de urgenţă nu poate trata în caz de accidente chimice sau nucleare, un alt spital major, spitalul CFR, nici ei nu pot, spitalul Filantropia are un spaţiu de 100 de locuri dar spune că nu e pregătit pentru un accident nuclear şi dispune de doar 30 de măşti. Cât despre pastilele de iodură de potasiu care se dau în caz de accident nuclear, spitalele au mult mai puţine decât necesar şi oricum acestea acţionează numai la nivelul glandei tiroide, restul organismului nefiind protejat”, a declarat Luminiţa Simoiu.

Cu toate acestea, potrivit profesoarei craiovene, la nivelul celor ce ar putea avea un cuvânt de spus la nivel de municipiu, a auzit, şocant sau nu, lucruri de genul “eu îmi fac casă la munte” şi chiar “scapă cine poate”, apropos de faptul că nu toţi oltenii vor avea bani să se urce cu vilă cu tot la munte în cazul că se întâmplă ceva la Kozlodui.

Nota bene – merită reamintit ca şi vecinii noştri unguri se pregătesc să construiască reactoare nucleare, la Paks. Pe lângă faptul că dezbaterea organizată la Bucureşti pe tema acestui proiect a fost anunţată pe ultimii metri, persoanele interesate aflând practic data şi locul dezbaterii abia în ziua respectivă, modul în care a decurs este fie trist, fie hilar, depinde cum priveşti problema.

Întrebaţi despre alternative pe baza legislaţiei europene, ungurii au declarat la ei nu se aplică decât legislaţia maghiară iar când reprezentantul ONG-ului Terra Mileniul 3 le-a comunicat că există o declaraţie a unui europarlamentar ungur care susţine că a văzut calculele la centrala de la Paks şi că sunt multe erori de calcul, ungurii au replicat acid că e ilegal să deţii sau să faci publice documente de genul acesta. Or fi aflat şi ungurii că avem Cernavodă, mai ştii?

Cum proiectul de la Cernavodă ar urma însă să fie dezvoltat cu o companie chineză, ţară a cărei standarde în materie de siguranţă sunt o mare cutie neagră, n-ar fi rău ca politicienii unguri şi bulgari să-şi pună problema că un troc al închisului ochilor s-ar putea să nu fie deloc benefic pentru ţările lor.

Recomandăm şi: Ponta dă independenţa energetică pe mâna Chinei. Chinezii, stăpâni şi la Cernavodă, şi la Rovinari

articol preluat de pe: http://www.epochtimes-romania.com/

Preşedintele Tribunalului Olt, audiată la DNA Craiova, fiind suspectată de luare de mită

foto – gazetanoua.ro
articol – de Catalin Lupasteanu – Mediafax

Preşedintele Tribunalului Olt, Carmen Marinescu, este audiată la DNA Craiova, luni, fiind suspectată de luare de mită, într-un dosar în care ar fi fost denunţată de o persoană, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit surselor citate, judecătoarea Carmen Marinescu a ajuns la DNA Craiova după ce un denunţător a reclamat că i-a dat mită.

Denunţul ar fi fost făcut în urmă cu câteva zile.

Judecătorul Carmen Marinescu este preşedinte al Tribunalului Olt începând din decembrie 2014, anterior ea ocupând funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/