Articole

Oana Gheorghiu: reforma companiilor de stat nu poate fi făcută cu „copy-paste” și sinecuri politice

/0 Comentarii/în /de /111 vizite

27 mai 2026

 

Reforma companiilor de stat a fost readusă în atenția publică după ce viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat o serie de exemple privind modul în care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) gestionează restructurarea unor companii aflate în proprietatea statului. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, aceasta acuză existența unor planuri de restructurare construite pe modele identice, fără legătură cu realitatea economică a companiilor vizate și fără intervenții reale din partea statului ca acționar majoritar.

Potrivit viceprim-ministrului, patru companii de stat analizate în luna martie 2026 ar fi primit planuri de restructurare aproape identice, deși activitatea și problemele lor economice sunt complet diferite. Oana Gheorghiu susține că secțiunile privind măsurile de redresare sunt „textual identice”, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea procesului de restructurare și la implicarea reală a autorităților responsabile.

În analiza sa sunt menționate companii cu active imobiliare importante, terenuri și platforme industriale evaluate la zeci de milioane de lei, dar care continuă să acumuleze pierderi și să funcționeze pe baza unor proiecții financiare considerate nerealiste. Viceprim-ministrul afirmă că în multe cazuri nu există măsuri concrete de restructurare, valorificare a activelor sau schimbare a managementului, iar statul nu își exercită efectiv rolul de acționar.

Unul dintre exemplele invocate este cel al companiei Radioactiv Mineral Măgurele, unde, potrivit datelor prezentate, activitatea economică ar fi aproape imposibil de susținut în condițiile actuale, în timp ce planurile oficiale estimează profituri consistente în următorii ani. Alte cazuri menționate vizează Active Conexe SA și Arcadia 2000, companii care dețin active importante, dar care înregistrează pierderi și litigii de lungă durată privind patrimoniul administrat.

Oana Gheorghiu critică și modul în care sunt administrate consiliile de administrație ale unor companii de stat, susținând că există membri interimari cu legături politice și situații în care sunt depășite limitele legale privind cumulul de funcții și mandate. Potrivit acesteia, o parte semnificativă din veniturile obținute de companiile respective este consumată pentru plata contractelor de mandat și a cheltuielilor administrative, în loc să fie folosită pentru eficientizarea activității sau pentru investiții.

Viceprim-ministrul susține că problema nu ține doar de managementul unor companii izolate, ci de modul în care este administrată avuția publică în România. În opinia sa, lipsa de transparență, menținerea sinecurilor și folosirea unor planuri formale fără măsuri reale de reformă afectează direct interesul public și utilizarea eficientă a resurselor statului.

În finalul mesajului său, Oana Gheorghiu afirmă că reforma companiilor de stat depinde de accesul publicului la informații și de presiunea exercitată asupra instituțiilor pentru asumarea responsabilității administrative și financiare.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate pe pagina personală de Facebook a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu și are scop informativ și editorial.

Foto: imagine preluată de pe pagina personală de Facebook a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.

USR acuză PSD și AUR că blochează listarea companiilor de stat

/0 Comentarii/în /de /119 vizite

27 mai 2026

 

Listarea companiilor de stat a devenit subiectul unei dispute politice după ce USR a criticat dur proiectul legislativ susținut de PSD și AUR privind suspendarea procesului de listare la bursă a unor companii controlate de stat. Reprezentanții USR susțin că măsura afectează transparența, investițiile și modernizarea economiei românești, acuzând alianța PSD-AUR că protejează interesele politice și rețelele de influență din companiile publice.

Potrivit USR, proiectul de lege ar bloca pentru o perioadă semnificativă listarea unor companii importante la Bursa de Valori București, într-un moment în care România încearcă să atragă investiții și să își consolideze poziția pe piața regională de capital. Formațiunea susține că accesul companiilor de stat la bursă poate contribui la creșterea transparenței și la limitarea influenței politice asupra managementului acestora.

Reprezentanții partidului afirmă că listarea companiilor de stat presupune reguli mai stricte privind raportarea financiară, guvernanța corporativă și utilizarea banului public, ceea ce ar reduce posibilitatea menținerii unor structuri clientelare în interiorul companiilor controlate de stat.

USR consideră că suspendarea listărilor transmite un semnal negativ atât investitorilor, cât și partenerilor economici externi ai României. În opinia formațiunii, accesul companiilor românești pe piața de capital reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea economică și pentru creșterea competitivității.

Disputa privind listarea companiilor de stat are loc într-un context politic și economic mai larg, legat de reformele asumate de România în ceea ce privește transparența, eficiența administrării companiilor publice și atragerea investițiilor. Tema a generat dezbateri atât în zona politică, cât și în mediul economic, în special în ceea ce privește rolul statului în economie și modul de administrare a companiilor strategice.

USR susține că proiectul legislativ riscă să afecteze încrederea în procesul de reformă economică și să mențină un model de control politic asupra unor companii importante din economia românească. De cealaltă parte, susținătorii proiectului invocă necesitatea protejării intereselor strategice ale statului în sectoare considerate sensibile.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate de USR.ro și are scop informativ și editorial.

Foto: imagine preluată de pe USR.ro.

Moțiunea împotriva României: Anatomia unei manipulări orchestrate de binomul PSD-AUR

/0 Comentarii/în /de /218 vizite

29 aprilie 2026

 

Dezbaterea politică actuală atinge un prag critic odată cu depunerea documentului intitulat Moțiunea împotriva României, un demers semnat de binomul PSD-AUR care ridică semne de întrebare majore asupra modului în care este gestionat interesul național. Dincolo de miza parlamentară imediată, această inițiativă scoate la iveală o strategie bazată pe alarmism și distorsionarea realității economice, forțând o discuție despre responsabilitatea actului politic în fața unor provocări de reformă structurală.

​Asistăm la un caz școală de manipulare a opiniei publice, unde fragmente de adevăr sunt îngropate sub straturi groase de teorii conspiraționiste. Este esențial să analizăm nu doar acuzațiile aduse, ci și istoricul celor care astăzi pozează în „salvatori” ai patrimoniului național, pentru a înțelege dacă miza este cu adevărat protejarea companiilor de stat sau pur și simplu generarea unui haos controlat în beneficiul unor alianțe politice conjuncturale.

Moțiunea împotriva României. Autori: PSD-AUR.

29 aprilie 2026

Oana Gheorghiu, prim vice-premier:

Cum se naște o manipulare? Iei un mic adevăr, adaugi câteva elemente unde părerile sunt ușor împărțite, iar apoi torni peste kilograme întregi de conspirații.

Prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, fostul partid de guvernare PSD, astăzi aliat asumat al partidului extremist AUR, încearcă să transforme o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat într-o campanie de isterizare publică.

Este o tactică cinică și profund iresponsabilă. Vorbim despre politicieni care au făcut parte din guvernare, care au luat parte la toate discuțiile și la toate deciziile, dar care astăzi aleg să deformeze deliberat adevărul într-o strategie politică prin care condamnă România la haos și sărăcie.

Și cine s-a trezit astăzi să „apere” companiile românilor de la vânzarea către „străinii” cei răi care vor să ne invadeze țara?

PSD, care a privat Sidex Galați, cu prim-ministrul Adrian Năstase.

PSD, care a listat și privatizat Petrom, cu prim-ministrul Adrian Năstase.

PSD, care a privatizat Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, cu prim-ministru Adrian Năstase.

PSD, care a listat Nuclearelectrica, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Romgaz, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Electrica, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Hidroelectrica, cu prim-ministru Marcel Ciolacu.

AUR, cu Petrișor Peiu membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei.

AUR, cu Petrișor Peiu președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare.

AUR, cu Petrișor Peiu administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova.

Contrar aberațiilor din textul moțiunii, reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public. Nu înseamnă „cedarea controlului”. Nu înseamnă vânzare pe ascuns.

Reforma înseamnă, în primul rând, ca statul să devină un proprietar responsabil, care acționează în numele și în favoarea românilor, nu pentru beneficiile băieților deștepți care prăduiesc companiile de stat.

Ani la rând, statul a ținut în viață niște găuri negre ale banului public. Ce face azi PSD, împreună cu AUR, prin această moțiune de cenzură nu este o critică onestă a unei politici publice. Este o deformare cu premeditare a realității.

Sunt amestecate, în mod voit, companii foarte diferite, aflate în stadii diferite și în logici diferite: companii deja listate, companii analizate exploratoriu, companii aflate în procese de reformă, companii strategice, companii cu probleme structurale și chiar companii din industria de apărare.

Toate sunt puse laolaltă într-un ghiveci pentru a crea impresia unei operațiuni generale și netransparente împotriva bunului public.

Se intră apoi într-o altă etapă a manipulării: o analiză exploratorie sau o opțiune teoretică este prezentată ca și cum ar fi o decizie deja luată și executată. Cu alte cuvinte, scenarii, evaluări preliminare și instrumente posibile de piață sunt împachetate propagandistic drept fapte deja consumate. Nu vorbim aici de o interpretare greșită, ci o dezinformare conștientă asupra realității.

Un exemplu foarte clar este modul în care este prezentat mecanismul accelerated bookbuilding, ABB. În loc să fie explicat onest ca un instrument recunoscut al pieței de capital, el este tradus propagandistic drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Este o încercare evidentă de a speria oamenii folosind termeni financiari scoși din context și reambalați politic.

La fel de iresponsabil este și modul în care se insinuează că orice discuție despre listare minoritară înseamnă automat pierderea controlului statului, sabotaj economic sau subminare națională. Între o analiză de oportunitate și o decizie efectivă este o distanță ca de la AUR până la valorile democratice europene. Tocmai această distincție elementară este ștearsă intenționat din spațiul public, pentru a face loc isteriei.

Vedem aceeași tehnică folosită și în cazul unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM. Sunt invocate nume puternice, cu încărcătură publică și emoțională, tocmai pentru a construi panică. Nu pentru a purta o discuție serioasă despre politica de proprietate a statului, despre rolul pieței de capital sau despre instrumentele prin care statul își poate întări disciplina corporativă.

Similar este atacată și Reforma 9 și este contestat orice temei procedural sau european, ca și cum simplul fapt că Guvernul analizează opțiuni și construiește instrumente de decizie ar fi, în sine, o vină.

Guvernarea responsabilă presupune să analizezi, să compari, să pregătești opțiuni, să clarifici roluri și să iei decizii în cunoștință de cauză. Și exact asta am făcut pe durata mandatului meu. Alternativa este ceea ce am avut ani de zile la rând: paralizie instituțională, băieți deștepți, ambiguitate și costuri pe care tot românii trebuie să le plătească.

Se insinuează și că mecanismele inter-ministeriale ar fi fost ocolite sau folosite netransparent. Și aici vedem aceeași metodă: procesul guvernamental de lucru e transformat într-o poveste conspiraționistă, pentru că PSD și AUR au nevoie de dramatizare emoțională, nu de argumente raționale.

Toate aceste acuzații sunt împinse până la insinuări personale, fără probe, fără fapte și fără responsabilitate. Când nu ai dovezi, înlocuiești dovada cu acuzații. Când nu poți combate serios o politică publică, încerci să compromiți omul care o susține.

Trebuie să avem dezbatere publică. Trebuie să avem critică. Trebuie să avem întrebări legitime. Dar toate acestea trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe isterie. Pe documente, nu pe fantasme. Pe argumente, nu pe panică.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR este un atac asupra României, bazat pe manipulare și știri false, menite să isterizeze opinia publică și să genereze alarmism în societate.

Este cu atât mai grav când această confuzie este întreținută de un partid care a fost la guvernare până alaltăieri, care știe foarte bine adevărul, care a luat parte la toate deciziile, dar care alege să sacrifice adevărul pentru o alianță conjuncturală cu extremismul politic.

România are nevoie de calm, de seriozitate și de adevăr. Nu de propagandă isterică. Nu de minciuni ambalate patriotic.

Și cu siguranță nu de știri false, livrate tocmai de către cei care, până ieri, au fost parte din aceeași guvernare.

Fac un apel către semnatarii acestei moțiuni: doamnelor și domnilor parlamentari, puneți interesul României și interesul românilor care v-au acordat încrederea lor mai presus decât interesul conducerii partidului.

Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el.

 

Lecția ipocriziei și miza adevărului

​Analiza vicepremierului Ioana Gheorghiu pune degetul pe o rană deschisă a politicii dâmbovițene: memoria scurtă a alegătorului, exploatată cinic de cei care au semnat privatizările de ieri, dar astăzi strigă „nu ne vindem țara”. Documentul intitulat Moțiunea împotriva României nu este doar un act parlamentar, ci un test de rezistență a logicii în fața populismului.

​Este evident că reforma companiilor de stat este necesară pentru a opri scurgerile de bani publici către „băieții deștepți”, însă exact această transparentizare pare să fie miza atacului declanșat de PSD și AUR. Când argumentele economice sunt înlocuite de isterie, iar instrumentele financiare moderne sunt traduse ca „piață neagră”, singura victimă reală rămâne stabilitatea țării.

​Rămâne de văzut dacă Parlamentul va alege drumul rațiunii și al reformelor asumate sau dacă va ceda în fața unei manipulări care condamnă România la stagnare. Istoria, așa cum sublinia și vicepremierul, nu îi va reține pe cei care au generat zgomot, ci pe cei care au avut curajul să mențină direcția corectă într-un climat dominat de dezinformare.

Notă editorială:

Textul semnat de vicepremierul Oana Gheorghiu a fost preluat de pe pagina sa personală de Facebook. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Gemini (Google AI), în cadrul demersului nostru de analiză și actualizare a informațiilor de interes public.

Foto credit: Pagina oficială de Facebook a vicepremierului Oana Gheorghiu.

Privatizări PSD vs Ilie Bolojan: Cine a „vândut” cu adevărat România și cine vrea transparență?

/0 Comentarii/în /de /358 vizite

21 aprilie 2026

 

Sub cupola secțiunii Vă vedem!, astăzi deconstruim unul dintre cele mai toxice sloganuri care au bântuit democrația românească: „nu ne vindem țara”. Lupta pentru privatizări PSD vs Ilie Bolojan nu este despre protejarea patrimoniului național, ci despre o bătălie crâncenă între controlul politic netransparent și nevoia de eficiență prin listări la bursă. În timp ce Guvernul Bolojan caută să introducă disciplina financiară și transparența în companiile de stat, mașinăria de partid a PSD reactivează populismul anilor ’90 pentru a-și păstra „pușculițele” ferite de ochii publicului.

​Pe platforma Uniți Schimbăm, sub pilonul Pulsul Schimbării, monitorizăm acest asalt asupra reformelor economice necesare. Este o ipocrizie fără margini ca tocmai cei care au semnat cele mai controversate cedări de active din istoria post-decembristă să acuze astăzi listările minoritare care aduc capital și performanță. Prezentăm în continuare o radiografie factuală a „vânzărilor” de țară, pusă față în față cu viziunea de modernizare a României anului 2026, pentru a înțelege cine vrea cu adevărat o țară puternică și cine vrea doar o țară capturată.

PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat.

Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”:

1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;

2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;

3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;

4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;

5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;

6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;

7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;

8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu.

Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90.

E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut.

Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023).

În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar.

Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate.

Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă.

Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi.

Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care:
aduci capital fără dobândă
crești valoarea companiei
introduci transparență și disciplină
creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor

Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului.

De ce deranjează listarea?

Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic.

Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid.

Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”.

Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere.

Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice.

Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD.

„Până aici. Ajunge”.

#AprindemLumina

 

Lupta pentru privatizări PSD vs Ilie Bolojan nu este o simplă dispută economică, ci o confruntare între trecutul opac al „băieților deștepți” și viitorul unei Românii transparente. În secțiunea Vă vedem!, demascăm acest populism de ultimă oră al PSD care încearcă să blocheze listările la bursă – singura metodă prin care cetățeanul român devine cu adevărat acționar, iar statul încetează să mai fie o vacă de muls pentru interesele de partid. Listele „vânzărilor” făcute de Adrian Năstase sau Victor Ponta stau mărturie că frica actuală a social-democraților nu este pierderea patrimoniului, ci pierderea controlului discreționar asupra resurselor publice.

​Sub pilonul Pulsul Schimbării, platforma Uniți Schimbăm își asumă rolul de a „aprinde lumina” acolo unde demagogia vrea să lase întunericul. Reforma propusă de tandemul prezidențial-guvernamental în 2026 reprezintă testul de maturitate al statului român: alegem să rămânem captivi în sloganurile anilor ’90 sau mergem spre o economie bazată pe reguli, capital și încredere? Mesajul „Până aici. Ajunge!” trebuie să fie asumat de întreaga societate civilă pentru a pune capat șantajului politic și pentru a proteja modernizarea României.

Nota Editorială:

Acest material este preluat de pe pagina de Facebook a Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu. Textul a fost adaptat și structurat pentru platforma Uniți Schimbăm cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

Sursă Imagine: Pagina de Facebook a Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.