Articole

(video) Imagini aeriene minunate ale Antarcticii

/0 Comentarii/în /de /1.994 vizite

foto – green-report.ro
articol – Cornelia Gaie – green-report.ro

Un regizor suedez a filmat nişte cadre extraordinare în Antarctica, de la imagini izolate ale altor oameni aflaţi pe marginea unor aisberguri la grupuri de balene care străpung suprafaţa apei.

Regizorul, Kalle Ljung, a mers în această călătorie împreună cu tatăl său, în vârstă de 73 de ani, şi a filmat tot ce au văzut în excursia lor cu ajutorul unui quadcopter DJI Phantom.

articol preluat de pe http://www.green-report.ro/

Antarctica: Topirea unui ghețar, accelerată de apa caldă care pătrunde prin canale submarine (studiu)

/0 Comentarii/în /de /1.406 vizite

foto – antena3.ro
articol – AGERPRES/ (AS — autor: Lelia Bretan, editor: Cristina Mac)

Oameni de știință de la Centrul de cercetări asupra climei și ecosistemelor din Antarctica (ACECRC), cu sediul în Hobart (Tasmania, Australia), au identificat un canal prin care mari cantități de apă caldă pătrund sub imensul ghețar Totten din Antarctica, lucru care explică ritmul rapid de topire a acestuia, fenomenul poate avea consecințe ‘catastrofale’, relatează marți AFP.

Ghețarul Totten, cel mai mare din Antarctica de Est, are 120 de kilometri lungime și peste 30 de kilometri lățime. Mult timp, s-a considerat că este situat într-o zonă ferită de curenți calzi, gheața groasă fiind prin urmare foarte stabilă și prea puțin supusă variațiilor. Însă cercetările centrului australian arată că volumul acestui acest ghețar scade.

În parte, acest lucru se întâmplă ca urmare a contactului direct cu apa oceanului, care duce la desprinderea unor blocuri de gheață și spargerea lor în blocuri mai mici. Oamenii de știință, echipați cu instrumente de măsurare aflate la bordul unui aparat al NASA, au pus însă în evidență și existența unui tunel lat de unu-doi kilometri care face legătura între ocean și o cavitate mare situată sub calota glaciară.

‘Cercetarea arată prezența unui canal, dar credem că alte măsurători ar putea duce la descoperirea unor noi căi de acces sub ghețari care există sau care sunt pe cale să se formeze’, a declarat marți pentru AFP Benoît Legresy, coautor al unui articol pe această temă publicat în revista Nature GeoScience, alături de oameni de știință americani, britanici și australieni.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Trei cercetători români au participat la o expediție științifică în Antarctica

/0 Comentarii/în /de /1.168 vizite

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO
AGERPRES/(A, AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Trei cercetători români au participat în perioada 3 – 23 februarie la expediția științifică Antarctica – ROICE 2015, care a avut loc la Stația King Sejong a Institutului Coreean pentru Cercetări Polare din Insulele King George, situate în vestul Antarcticii.

Echipa de cercetare a fost formată din Cristina Purcărea — lider expediție, Cristian Coman — coordonator expediție, Corina Ițcuș.

Scopul expediției a fost de investigare a ecosistemele antarctice prin studierea comunităților microbiene din diverse habitate, în vederea identificării și caracterizării microcosmosului specific acestor habitate. În egală măsură au fost urmărite și studiate efectele și adaptările organismelor în medii extreme.

“Am stat trei săptămâni. A fost o experiență deosebită. Am demarat mai multe proiecte de microbiologie moleculară. A fost un debut al cercetării românești în Antarctica. Condițiile au fost grele, dar a fost spectaculos. Aveam opt ore de teren, am mers ore în șir pe jos. Căram probele de zăpadă, gheață, sol. Serile lucram în laborator și până la miezul nopții. Scopul a fost acela de a identifica comunitățile microbiene din habitatele antarctice din sol, gheață, ghețari și modificările care intervin în timpul încălzirii și din cauza poluării”, a precizat la o conferință de presă liderul expediției, Cristina Purcărea, cercetător gradul I.

Potrivit acesteia, probele culese de pe teren pot fi folosite pentru aplicații biotehnologice, precum izolarea unor tulpini.

“Cercetarea va continua. Urmează să dezvoltăm atât o direcție de cercetare fundamentală, cât și una aplicativă”, a arătat Purcărea.

Coordonatorul expediției, Cristian Coman, a afirmat că au încercat să trăiască și să exploreze la maximum acele ținuturi.

“Suntem mândri că am putut reprezenta România”, a spus cercetătorul, care și-a exprimat regretul că România nu are un program dedicat cercetărilor polare.

Prezent la conferință, rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a declarat că speră să mai fi organizate astfel de expediții.

“Împreună cu Academia Română am reușit să plătim cotizațiile care îi revin României pentru cercetarea din Antarctica și după acea să reușim înțelegerea cu partenerii din Coreea de Sud. Îi felicit nu numai pentru faptul că au avut curajul și determinarea și încăpățânarea de merge până la capăt. Expediția a fost un succes. A deschis drumul astfel încât să putem să nu avem doar un temerar despre care am vorbit foarte mulți ani și să avem o echipă care să facă un prim pas și poate anul viitor, peste doi ani, un alt pas și un alt pas. Antarctica este un laborator de unde avem ce culege, ce învăța”, a declarat Costoiu.

Expediția a fost organizată de către Institutul Național de Cercetare — Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) București, aflat în coordonarea Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, în parteneriat cu Institutul Coreean pentru Cercetări Polare.

Cele două institute au semnat un acord cadru de colaborare pe o perioadă de cinci ani în domeniul științelor polare — științele vieții.

În cadrul INCDSB, în anul 2014 a fost creat Departamentul de Cercetări Arctice și Antarctice prin decizie ministerială. Departamentul are misiunea de a întări aria de cercetare a pilonului Mediu și Biodiversitate, dar și de a contribui prin domeniul de specializare la dezvoltarea cercetărilor în științele polare.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală a intrat într-o fază accelerată de topire

/0 Comentarii/în /de /1.472 vizite

de Florin Badescu – Mediafax

Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală, a cărui dispariţie ar putea să genereze o creştere de şase metri a nivelului mărilor, a început să se topească într-un ritm accelerat, din cauza creşterii temperaturii din oceane, au declarat luni oamenii de ştiinţă australieni, citaţi de AFP

Gheţarul Totten, care are o lungime de 120 de kilometri şi o lăţime de peste 30 de kilometri, era considerat până acum ca fiind situat într-o zonă scutită de curenţii calzi, în care gheaţa este foarte stabilă şi prezintă puţine variaţii.

Întorcându-se dintr-o expediţie organizată la faţa locului, cercetătorii australieni au precizat că apa din jurul gheţarului s-a dovedit a fi mai caldă decât se aşteptau ei şi că gheţarul riscă să se topească pe dedesubt.

“Ştiam deja, graţie unor date din satelit, că gheţarul pierde în grosime, dar nu cunoşteam motivul”, a declarat Steve Rintoul, şeful expediţiei.

Temperatura apelor din jurul gheţarului era cu aproximativ 1,5 grade mai ridicată decât în alte zone explorate cu ocazia acelei expediţii în Antarctica în timpul verii australe, a adăugat acelaşi cercetător.

“Faptul că apele calde pot să atingă acest gheţar demonstrează faptul că Antarctica de Est este potenţial mai vulnerabilă în faţa impactului generat de încălzirea globală decât credeam până acum”, a spus Steve Rintoul.

Gheţarul Totten nu se va topi însă de pe o zi pe alta şi nu va provoca o creştere brutală a nivelului oceanelor, a precizat acelaşi cercetător. El a subliniat însă faptul că această descoperire este importantă pentru a calcula mai bine impactul pe care modificarea temperaturii oceanice îl are asupra calotelor glaciare.

Ritmul de topire a gheţurilor din cea mai expusă zonă a Antarcticii la acest fenomen s-a triplat pe parcursul ultimului deceniu, potrivit unui studiu publicat luna trecută, care a fost realizat pe baza unor date colectate în ultimii 21 de ani.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Harta continentului ascuns sub gheaţă. Cercetătorii văd pentru prima dată ce se află acolo

/0 Comentarii/în /de /1.600 vizite

Cea mai detaliată hartă care arată continentele de la poli a fost publicată de Times Comprehensive Atlas of the World. Ea arată canioane, lacuri şi munţi, care vor ieşi în timp la lumină, pe măsură ce gheaţa care le acoperă se va topi, din cauza încălzirii globale.

Vechile hărţi ale polilor arătau doar o suprafaţă albă, fără detalii care să arate ce se află sub calota de gheaţă, cum este cea de acum.

Coordonatorul de studiu al secţiunii pentru Antarctica, Peter Fretwell, de la British Antarctic Survey, spune că dacă nu ar exista gheaţă Antarctica ar fi un continent normal, ca oricare altul.

Canionul care se află sub Groenlanda    Canionul care se află sub Groenlanda

Pentru a obţine această hartă, cercetătorii au zburat cu un avion deasupra polilor şi au emis unde radio spre sol, analizând apoi cât de mult se reflectă acestea.

Câteva din formele de relief interesante aflate sub Antarctica sunt Munţii Subglaciali Gamburtsev, care sunt la fel de înalţi ca Alpii şi Lacul Vostok (care se află la o adâncime de 4 km sub gheaţă).

Sub Arctica se află uriaşul canion, care are o lungime de 750 km şi o adâncime de 800 de metri şi care se întinde sub calota de gheaţă a Groenlandei, de la nord la sud.

Harta care arată formele de relief de sub gheaţa din Antarctica    Harta care arată formele de relief de sub gheaţa din Antarctica

Noua hartă îi va ajuta pe experţi să afle şi cu cât va creşte nivelul mărilor atunci când calotele de gheaţă se vor topi şi cât de repede se va întâmpla asta.

Încălzirea climei şi a apelor oceanelor va duce la ieri geroase în anumite zone ale globului, cum a fost anul trecut în Statele Unite.

Aerul cald care se ridică din oceane va destabiliza aerul rece de la poli, ducând la formarea unui vortex polar, care va ajunge în diferite regiuni ale globului.

Sursa: Daily Mail

articol preluat de pe http://www.descopera.ro/