Articole

”Frumoasele prietenii” ale lui Tender & Co cu șefii SRI și SIE. Cum se confirmă declarațiile bombă ale Alinei Bica despre protejarea multimilionarului Tender de către serviciile secrete

articol – Mihai Gotiu – romaniacurata.ro

Alina Bica: ”Adjunctul șefului SRI, Florian Coldea, mi-a cerut în 2013 ca, ”din rațiuni de securitate națională”, Tender să nu facă închisoare”. Declarația bombă a fostei șefă a DIICOT, prezentată ieri, în premieră, de GSP, a fost preluată apoi de alte instituții media, dar receptată cu normala doză de neîncredere, generată de situația în care se află Bica.

Atenție însă: Tender este membru într-un grup de afaceri/interese constituit la jumătatea anilor 90, din care mai fac parte numeroase persoane care au avut cele mai diverse legături cu fosta Securitate. Mai mult, fostul director SRI Radu Timofte apela la Tender pentru a obține favoruri de la fostul șef al SIE Ioan Talpeș, fapte recunoscute într-o anchetă DNA, care arată cât de apropiat era afaceristul de ambii foști șefi de servicii secrete.

Coldea a fost numit de Traian Băsescu adjunct al SRI în timpul șefiei lui Radu Timofte și și-a păstrat funcția sub George Maior, cel din urmă apropiat și el al afacerilor inițiate de Ovidiu Tender. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Coldea era considerat om de încredere al lui Băsescu, iar acum este atacat de Alina Bica, după ce l-a atacat și Elena Udrea, ambele, la rândul lor extrem de apropiate de fostul președinte.

***

Declarațiile făcute în timpul anchetelor DNA de către principalii suspecți în cazurile majore majore de corupție sunt privite, pe bună dreptate, cu o anumită doză de suspiciune. Fie pentru că inculpații vor să scape, fie că vor să arunce vina pe umerii altora. Astfel, e de la sine înțeles gradul de neîncredere cu care a fost primită dezvăluirea fostului șef DIICOT, Alina Bica, legată de presiunile pe care le-ar fi făcut prim-adjunctul directorului SRI, Florin Coldea, pentru a-l scăpa de pușcărie pe Ovidiu Tender din motive de ”securitate națională”. Doar că mărturia Alinei Bica nu e o noutate, ci o confirmare a faptului că Tender și grupul din care face parte a beneficiat de protecția serviciilor în ultimele decenii. Iar povestea acestui grup a început încă în prima parte a anilor 80, cu fapte aparent fără nicio legătură: 1) că din motive umanitare, Australia și-a relaxat politicile de emigrație față de români, 2) invitarea de către Ceaușescu a unui afacerist canadian în România.

O poveste care a început în Australia, în anii 80

Controversat șef în Securitatea comunistă (în cadrul DIE), azilant în SUA după 1978, Ioan Mihai Pacepa relatează în numeroasele lui dezvăluiri și de o operațiune externă a fostei poliții politice. Este vorba de înființarea unor filiere de traficanți de droguri în diferite țări ale lumii, nu atât pentru profitul financiar direct al unor astfel de activități (deși nici acesta nu poate fi neglijat), cât, mai ales, ca parte a unei strategii de luptă cu ”dușmanul” (țările și societățile de tip capitalist) chiar pe teritoriul acestora (prin ”subminarea lor din interior”).

Filiera traficanților români de droguri din Australia este cunoscută încă din anii 80. În ciuda a numeroase scandaluri, arestări și căderi, rețeaua nu este anihilată nici astăzi. Periodic, agențiile de știri difuzează informații despre arestări și condamnări ale unor traficanți și capturi de droguri în Australia în care sunt implicate și persoane cu origine română. De altfel, persoanele de origine română implicate în traficul de droguri din Australia dețin și un trist record: cele mai mari pedeapse aplicate după abolirea condamnării la închisoarea pe viață în această țară, de 18, respectiv 20 de ani (Constantin Francisc Onea, respectiv Nana Pușcaș, în 1994). Într-o interpelare din același an, senatorul liberal Ken Alfred confirma scenariul descris de Ioan Mihai Pacepa: ”În afară de îngrozitoarea povară și cruzime pe care Ceaușescu a impus-o propriului său popor timp de un sfert de secol, guvernul său a exportat, continuu, în democrațiile vestice, terorismul, asasinatul și drogurile (…) Cea mai mare a acestei activități criminale a fost organizată eficient și brutal de serviciul român de spionaj, Departamentul de Informații Externe (DIE)”.

Acesta e mediul (al traficanților români de droguri) din care provine Frank Timiș, emigrant și el în Australia în 1981. Frank Timiș, ”părintele” Afacerii Roșia Montana, a fost cercetat și amendat de trei ori pentru posesie de droguri (1982, 1989, 1991). De două ori a reușit să convingă poliția și pe judecători că ar fi consumator, nu și traficant, iar o dată (în 1989) că, de fapt, n-ar fi intenționat să-i vândă droguri unui ofițer de poliție aflat sub acoperire, ci să-l înșele. Viorel Borșa, complicele lui din 1989 și viitorul tată vitreg al lui Frank Timiș, are un lung istoric de arestări și condamnări pentru trafic de droguri. La începutul anilor 90 și-a încercat ”norocul” în mai multe afaceri din Australia (transporturi și minerit), pe care fie le-a falimentat, fie au fost lichidate pentru nerespectarea standardelor legale. Astfel arată CV-ul și portofoliul care l-au ”recomandat” pe Frank Timiș să preia cele mai importante zăcăminte de aur ale României, din Munții Apuseni. Dar nu singur.

”Întâlnirea” de la Toronto

cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-frumoasele-prietenii-ale-lui-tender-co-cu-sefii-sri-si-sie-cum-se-confirma-declaratiile-bomba-ale-alinei-bica-despre-protejarea-multimilionarului-tender-de-catre-se/

Ioan Niculae, acuzat că ar fi mituit-o pe Alina Bica, cu 3,5 milioane de euro, ca să-i blocheze un dosar. Dragnea, intermediar

de Mihai Stoica, Mihaela Cojocariu si Adina Vlad (adevarul.ro)

Procurorii anticorupţie urmează să deschidă un nou dosar penal pe numele Alinei Bica, fosta şefă a Direcţiei de InvestIgare a Infracţiunilor de Criminalitate OrganIzată şi Terorism (DIICOT). Aceasta ar fi intervenit pentru tergiversarea unui dosar în care era vizat omul de afaceri Ioan Niculae. În schimbul acestei intervenţii, afaceristul i-ar fi oferit 3,5 milioane de euro magistratului.

Ioan Niculae ar fi intervenit prin intermendiul vicepremierului Liviu Dragnea la Alina Bica, pentru a bloca un dosar în care afaceristul era cercetat de DIICOT.

„În baza aceluiaşi proces verbal de sesizare din oficiu, din data de 15.10.2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei s-a reţinut faptul că, în contextul în care inculpatul Ioan Niculae era cercetat într-un dosar al DIICOT, inculpatul a apelat în cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului din Guvern, Dragnea Nicolae Liviu la Bica Alina Mihaela, procuror şef al DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau pentru tergiversarea soluţionării până la intervenirea prescipţiei”, potrvit anchetatorilor.

În acest sens „Bica Alina Mihaela în scopul tergiversării soluţionării dosarului penal pe care îl viza pe inculpatul Ioan Nicolae a intervenit la nivelul procurorului de caz care avea în instrumentare dosarul pentru ca acesta să stopeze investigaţiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui număr telefonic pe care îl folosea Dragnea Nicolae Liviu”, potrivit unor documente ale procurorilor, publicate pe blogul lui Robert Turcescu.

3,5 milioane de euro şi şefia Parchetului General

În schimbul acestui favor, anchetatorii arată că fostei şefe a DIICOT i-ar fi fost oferiţi 3,5 milioane de euro.

„În schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Bica Alina Mihaela suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai notează anchetatorii.

Cu privire la această cauză, pe 15 octombrie 2014, procurorii au început urmărirea penală in rem pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi spălare de bani.

Elena Udrea, menţionată în celebrul caz ANRP

De asemenea, anchetatorii vorbesc şi despre celebrul caz al despăgubilrilor primite de afaceristul Gheorghe Stelian, în urma intervenţiilor făcute de Alina Bica în cadrul ANRP. Astfel, în urma acestor acţiuni, procurorul ar fi primit un teren în Snagov. Mai mult, după ce ANRP a emis decizia de despăgubire a terenului din zona Plumbuita din Capitală, o parte din bani a fost direcţionată către familia Cocoş.

„Aceste sancţiuni au fost tranzacţionate, iar sumele obţinute au fost retrase din conturile deţinute la diverse unităţi bancare, iar o parte din bani au fost direcţionaţi către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela). Tranzacţiile financiare au făcut obiectul unor verificări ale Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor care au fost transmise D.I.I.C.O.T., coordonată de către procurorul şef Bica Alina Mihaela, în data de 28.05.2013”, potrivit documentelor citate.

În acest context, susţin anchetatorii, la data de 14.06.2013, Alina Bica ar fi primit, fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metru pătraţi, aparţinând Olguţei Chiriac, mama lui Alin Cocoş şi fosta soţie a lui Dorin Cosoş, au mai arătat procurorii.

Despre dosarul lui Ioan Niculae instrumentat de DIICOT

Anchetatorii susţin că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri ai economiei, ar fi aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, „în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Niculae Ioan şi ar fi utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari”.

De asemenea, anchetatorii mai susţin că “activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Niculae Ioan, viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional”.

„Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale”, se arată într-un comunicat emis de procurori.

Demersul celor doi miniştri s-ar fi realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

„În cauză există indicii şi date temeinice potrivit cărora, prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în favoarea SC Interagro SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”, au precizat procurorii DIICOT.

Ioan Niculae – al doilea în „TOP 300 Capital” din 2014

Omul de afaceri Ioan Niculae ocupă locul al doilea în ediţia din acest an a clasamentului celor mai bogaţi români „Top 300 Capital“, cu o avere de 1-1,1 miliarde de euro, devansat de Ion Ţiriac, după ce în 2013 ocupa prima poziţie în top.

Ioan Niculae, cel mai mare fermier din România, cu peste 50.000 de hectare lucrate, a mizat anul acesta pe o nouă cultură. Investiţia se amortizează rapid întrucât piaţa de desfacere este uriaşă, potrivit capital.ro.

După criza financiară lumea se va confrunta cu una alimentară. Cel puţin asta spun specialiştii, lucru care l-a determinat pe Ioan Niculae, cel mai bogat român conform ediţiei de anul trecut a „Top 300 Capital“, să investească masiv în acest domeniu.

Anul trecut a fost unul foarte bun pentru activităţile din agricultură ale lui Nicolae. În 2014, producţiile la principalele culturi au fost puţini mai mici. „Pe partea de agricultură, am avut un an constant. Producţia a fost un pic mai mică decât anul trecut. Începând de anul acesta ne-am diversificat culturile. Am luat 5.000 de hectare din cultura mare şi am plantat pe ele trifoi şi lucernă“, a declarat Ioan Niculae pentru capital.ro.

Dacă firmele fanion din imperiul InterAgro par să se fi descurcat bine anul trecut, nu la fel de grozav i-a mers lui Niculae pe sectorul de îngrăşăminte chimice, arată capital.ro . Amurco din Bacău a avut pierderi de 18 milioane de euro la o cifră de afaceri de numai cinci milioane, Nitroporos din Făgăraş (-2 mil euro), Ga-Pro-Co Chemicals din Săvineşti (-7,8 mil. euro), Nitroporos din Făgăraş (-2,2 mil euro), în timp ce rafinăria de bioetanol de la Zimnicea (Bio Fuel Energy SRL) a avut în 2013 afaceri de 47 de milioane de euro, dar o pierdere de peste opt milioane de euro. Ceva mai bine au stat Donau Chem din Turnu Măgurele (-0,12 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 27 mil. euro) şi Viromet SA din Victoria (-0,17 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 30 de milioane).

Toate cele şase combinate au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp în acest an, fiind redeschise doar patru. „Două – Viromet Făgăraş şi Amurco Bacău – le-am pus în conservare, dar nu am dat oameni afară, iar celelalte patru funcţionează. O parte din oameni i-am trecut pe Interagro SRL“, a explicat omul de afaceri.
articol preluat de pe http://adevarul.ro

Fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean, reţinută în dosarul Alinei Bica

Fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, a fost reţinută, luni seară, de procurorii DNA, în dosarul Alinei Bica, privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Dumitrean va fi dusă în arestul Poliţiei Capitalei, urmând să fie prezentată, marţi, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reţinută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Alina Bica, procuror șef al DIICOT, arestată pentru 30 de zile

AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Diana Dumitru)

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sâmbătă ca Alina Bica, procuror șef al DIICOT, să fie arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care este acuzată de DNA de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Mandate de arestare preventivă au primit și Emil Nuțiu, expert evaluator; Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Decizia instanței nu este definitivă, însă executorie.

Alina Bica s-a predat sâmbătă dimineața la arestul Poliției Capitalei.

Alina Bica a fost adusă vineri, în jurul orei 14,30, la sediul instanței supreme cu o dubă a Poliției și a părăsit sala de judecată sâmbătă dimineața, la ora 3,00, după ce i-a expirat ordonanța de reținere și judecătorii au rămas în pronunțare.

Plecarea sa nu a fost lipsită de incidente. La ieșirea din sediul instanței, Alina Bica a fost lovită din greșeală cu o cameră de filmat în îmbulzeala creată de ziariștii care încercau să-i pună întrebări. După aceasta, s-a urcat grăbită în mașină care a demarat și a trecut pe culoarea roșie a semaforului.

Fiind urmărită de jurnaliști, la un moment dat, mașina a oprit, iar șefa DIICOT s-a dat jos și s-a îndreptat către un cameraman, căruia i-a cerut nervoasă să nu o mai filmeze.

Alina Bica a fost reținută joi seara de procurorii DIICOT, fiind acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inițial, CSM a dat doar un aviz de arestare la domiciliu pentru Bica, însă Consiliul Superior al Magistraturii și-a schimbat decizia, la cererea procurorului șef al DNA, Laura Kovesi.

Potrivit DNA, Alina Bica a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar de stat.

Pe 15 martie 2011, membrii Comisiei au acceptat plata sumei de 377.282.300 lei către omul de afaceri Stelian Gheorghe, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.

DNA susține că, prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, susține DNA.

În același dosar, mai sunt cercetați penal deputatul UDMR Marko Attila, pentru abuz în serviciu, și omul de afaceri Stelian Gheorghe, în cazul celui din urmă fiind impusă măsura controlului judiciar.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES ARHIVĂ

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Mesajul lui Traian Berbeceanu după ce DNA a reținut-o pe șefa DIICOT

Cristi Șelaru

Traian Berbeceanu, fostul șef al BCCO Alba, a acuzat-o pe Alina Bica, șefa DIICOT, că ar fi făcut parte, într-o oarecare măsură, din scenariul care a dus la arestarea sa. Acu, după ce DNA a cerut arestarea lui Bica, Berbeceanu se simte răzbunat.

”Da-le Doamne, la toti…dupa fapte !!!”, e mesajul comisarului care a dovedit în justiție că era nevinovat.

Numele şefei DIICOT, procuroarea Alina Bica, apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimişi în judecată fostul şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean de la Parchetul Tribunalului Alba şi poliţistul Alin Muntean pe motiv că au fabricat probe pentru a-l înfunda pe comisarul Traian Berbeceanu, fost şef BCCO Alba.

Procurorii DNA au prezentat în rechizitoriu o discuţie purtată între Traian Berbeceanu şi adjunctul Poliţiei Române, chestorul Florentin Robescu. Berbeceanu îi dezvăluie lui Robescu cum s-ar fi încercat muşamalizarea raportului în care fostul şef BCCO Alba prezenta posibile fapte de corupţie ale lui Mureşan, Cean şi Muntean. Comisarul îi povesteşte o întâlnire pe care a avut-o cu Alina Bica în biroul acesteia de la DIICOT, la care a participat şi adjuncta DIICOT Georgiana Hosu, în care procuroarea i-a reproşat că a trimis acel raport, din cauza căruia “a fost luată de urechi” de Procurorul General. De asemenea, Berbeceanu povesteşte cum Alina Bica i-ar fi reproşat că îi vânează procurorii, atenţionându-l în acelaşi timp că nici el nu este “Albă ca Zăpada” şi să nu creadă că Ioan Mureşan va pleca, iar el va “rămâne acolo”.
artiol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Alina Bica, pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu. Şefa DIICOT ar fi făcut parte dintr-o comisie care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat

ACTUALIZARE:

Alina Bica a fost pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte.

Alina Bica este audiată joi seară la DNA pentru că ar fi făcut parte dintr-o comisie din ANRP, care ar fi aprobat, în 2011, despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 150 de milioane de euro pentru un teren din Capitală care a fost supraevaluat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit surselor citate, o comisie din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, constituită în 2011, a aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş, pentru un teren din Bucureşti care nu îi mai putea fi retrocedat în natură.
Astfel, comisia respectivă ar fi aprobat plata către Stelian a 150 de milioane de euro, pentru acest teren care fusese supraevaluat.

Din comisie au făcut parte, potrivit surselor citate, actuala şefă a DIICOT Alina Bica, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, şi Lăcrămioara Alexandru, care a fost deja reţinută în acest dosar.
Alături de Bica, la DNA ar fi audiaţi joi seară Dragoş Bogdan şi Gheorghe Stelian.
Consiliul Superior al Magistraturii, care avizează percheziţionarea şi măsurile preventive în cazu magistraţilor, nu a făcut, niciun fel de precizare despre o eventuală solicitare din partea DNA referitoare la Bica.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro