Articole

(ActiveWatch) Partide noi? Tot noi

Proteste noiembrie 2015
foto: Vlad Petri
articol: ActiveWatch

activewatch-logo

5 noiembrie 2015

ActiveWatch solicită Președintelui României și partidelor politice parlamentare să nu deturneze revolta societății adresate clasei politice și corupției sistemice prin organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

În opinia noastră, alegerile anticipate ar consolida statu-quoul politic și ar elimina șansa candidaturii partidelor noi, respectiv a reprezentanților societății nereprezentate acum politic, care, în virtutea recentelor modificări ale legii partidelor, ar putea să participe la viitoarele alegeri parlamentare. Având în vedere că legea partidelor a fost modificată în acest an (în luna mai), procesul de formare al acestor partide nu este încă încheiat.

Considerăm propunerea Partidului Național Liberal ca fiind cinică și contrară solicitărilor pieței: acest partid folosește revolta populară ca temei pentru alegerile anticipate pentru a bloca tocmai șansa reformării clasei politice.

articol preluat de pe: http://www.activewatch.ro/

Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

foto – incomod-media.ro
articol – apador.org

București, 31 martie 2015

APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.

Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.

De ce e nevoie de proiect

Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios.
Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.

Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.

Performanțele Avocatului Poporului

Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.

Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.

În următoarele 14 luni vă vom ține la curent cu evoluția proiectului.
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

articol preluat de pe http://www.apador.org/

Je suis SRI

Mircea Toma – ActiveWatch

mt

Cu tupeu anticipabil, cocoșeii Serviciului Român de Informații s-au cocoțat pe cadavrele caricaturiștilor de la Charlie Hebdo și au început să cânte din răsputeri imnul securității. Modelul american – legile Patriot de după 11 septembrie – e la îndemână și e foarte probabil că serviciile din toate țările europene vor sări la beregata drepturilor cetățenești invocând atacurile teroriste. Adevărul este că în fața unor asemenea inimaginabile tragedii parcă-ți vine să le dai dreptate.(Text preluat din Revista Kamikaze)

Asta dacă nu citești la timp legile pe care încearcă să ni le bage pe gât. În toate – pentru că, la noi, SRI propune vreo trei legi – se poate regăsi o aceeași idee fixă: în loc să își vadă de urmăriea suspecților, SRI ar dori să i se pună la dispoziție poporul. Poporul întreg să fie declarat suspect din oficiu, iar serviciul de informații să poată oricând să îi urmărească convorbirile telefonice, să îi viziteze computerul, să controleze tot ce mișcă în țară. Cartelele pre-pay să fie cumpărate cu buletinul, accesul la internet în spații publice să fie posibil doar cu declararea identității – (legea 1), SRI să aibă acces la lista cu convorbirile telefonice ale oricui fără să treacă prin avizul unui judecător (legea 2) și, în sfârșit, SRI să coordoneze toate structurile implicate în securitatea cibernetică și să poată să facă “percheziții” în computere fără avizul unui magistrat (legea 3). Variantele de lege pe care SRI se obstinează să le propună și re-propună în ciuda faptului că au fost declarate neconstituționale au o notă comună: în toate este vorba despre a) construirea unei supremații a SRI asupra accesului la informații b) despre toți cetățenii. SRI elimină orice entitate care ar trebui să-i controleze activitatea (poliția/procurorul nu pot face o percheziție decât după ce obțin – și azi e rezolvat și regimul de urgență – un aviz de la un magistrat; or’, SRI nu vrea nici un control) și își extinde activitatea asupra întregii populații, SRI nu mai trebuie să aducă argumente care să susțină necesitatea monitorizării “suspectului”. Toți suntem suspecți. SRI redevine Big Brother, așa cum era pe vremea lui Ceaușescu.

De ce minte SRI

Tot ce solicită SRI ca să ne salveze de teroriști îi este deja accesibil. Exemplu: arestarea lui Gigi Becali după ce oamenii acestuia i-au atacat, împușcat și sechestrat (citește: aruncat în portbagaj) în plină stradă pe cei care furaseră una dintre mașinile lui Becali. A fost nevoie să fie găsit un martor pentru a putea instrumenta cazul. Iar unul dintre martori a fost găsit după numărul de cartelă de telefon. Acesta era șofer de taxi și sunase de pe cartela lui pre-pay la 112 – ceea ce a ajutat la identificarea și convingerea acestuia să depună mărturie despre niște mafioți înfricoșători. O cartelă pre-pay folisită pentru a suna un telefon cu abonament crează posibilitatea pentru un cadru SRI să identifice proprietarul abonamentului și, de la acesta, să se afle identitatea posesorului cartelei pre-pay.

Alt exemplu: sunt în vigoare două legi mai vechi – 677/2001 și 506/2004. Prima era o “Lege pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”. În legea asta, și în versiunea din 2004 a acesteia, protecția datelor cu caracter personal era asigurată cu o excepție: “Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale, desfăşurate în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege”. O porcărie care ar fi trebuit să fie de mult abrogată ca să putem intra în Uniunea Europeană, dar este o procărie încă în vigoare care permite deja SRI să invadeze abuziv spațiul privat al cetățenilor.

Societatea civilă și societatea în civil

Până acum, toate inițiativele SRI au fost oprite de Curtea Constituțională a României (CCR) . Un rol în semnalarea caracterului neconstituțional al proiectelor pompate de SRI l-a avut un grup de organizații neguvernamentale mai preocupate de protejarea drepturilor omului*. De asemenea, o parte a presei a scăpat de sub controlul SRI și a fost destul de vocală în apărarea drepturilor individuale de abuzurile. Acum, pe valul asasinatelor din Franța, SRI și-a scos la luptă – fără nici o umbră de precauție – toate cadrele și toți acoperiții din viața publică. Aceștia s-au năpustit la televiziunile la care aveau cheia portivită și au început să peroreze extrem de sonor despre pericolul terorist și singura soluție de supraviețuire,: totalitarismul serviciilor. Dar stați așa, că s-ar putea să nu mă credeți pe cuvânt. Iată organizațiile neguvernamentale care au solicitat un grad mărit de drepturi acordate SRI:
•    Asociatia pentru Implementarea Democratiei – AID, (purtator de mesaj – Alexandru Cumpanasu, Director)
•    Calea Europeana (purtator de mesaj – Jean Danut Carbunaru)
•    Asociatia Romana pentru Evaluare si Strategie – ARES (purtator de mesaj – Vasile Dancu)
•    Asociatia pentru Transformare Europeana, Asociatia Atlantica a Tinerilor Lideri Politici, Federatia Sindicatelor din Educatie “Spiru Haret” (purtator de mesaj – Marius Nistor)
•    Federatia Patronatelor din Turism si Servicii (purtator de mesaj – Dan Matei Agathon)

Să le luăm pe rând: prima, cea condusă de Cumpănașu, a devenit subiect de presă în legătură cu un proiect de “implementare a democrației” finanțat de Ministerul Administrației și Internelor. Următoarea, Calea Europeană, este o organizație condusă de un fost ziarist care a reușit să găsească o cale europeană pentru a deveni din jurnalist la Gândul direct polițist; în timp ce niște voci din presă se minunau de promovarea ziaristului în sistemul poliției cu bruscarea unor acte normative, Cărbunaru a fost avansat de la inspector la gradul de comisar.  Azi conduce o organizație civilă. În ceea ce-i privește pe foștii miniștri PSD Vasile Dâncu și Dan Matei Agathon, putem aprecia împreună inventivitatea SRI care a chemat în ajutor, pentru a interpreta rolul de organizații neguvernamentale, două organizații fost-guvernamentale. Aici s-ar cuveni să adăugăm faptul că domnul Dâncu – încă sensibil la relațiile grupului de la Cluj, din care a făcut parte alături de domnul Maior – susține eforturile SRI și prin cercetările realizate de compania de cercetare de piață pe care o conduce.

Cât timp îl căutați voi pe domnul Marius Nistor, vom adăuga acestei liste de sateliți “civili” ai organelor  statului o asociație care chiar arată a organizație neguvernamentală autentică și care a anunțat public că susține campania SRI de promovare a legilor antiterorism: Asociatia Nationala pentru Securitatea Sistemelor lnformatice (ANSSI), care are membri precum Bitdefender, IBM, HP, Microsoft si Ymens Teamnet. O parte dintre numele prestigioase ale membrilor asociației sunt deja titlu de dosar la DNA, ceea ce ar putea explica preocuparea generică a respectivelor companii pentru consolidarea securității. Dar dincolo de posibile interese mai mult sau mai puțin autentice, mai relevantă pare a fi identitatea secretarului acestei organizații: domnul Dumitru Zamfir, secretar general al ANSSI, este fost director general adjunct, responsabil cu interceptările, la SRI.
În această succesiune, nu știm încă ce grad are un alt înverșunat susținător al SRI împotriva drepturilor fundamentale ale omului – Mihai Răzvan Ungureanu, consilier al proaspătului președinte Klaus Iohannis. Dar, dacă MRU își va face treba, cred că ar fi oportun ca Iohannis să-și corecteze postarea de pe Facebook: Je suis Charlie SRI

Mircea Toma

*lista acestor organizații a fost deja publicată aici, voiam să reamintesc că autorul acestui text aparține uneia dintre ele

PS – abonați-vă la revista Kamikaze, mulțumim!

Legea „Securității cibernetice“ este legea Securității

(Text preluat din Revista Kamikaze)

articol preluat de pe http://blog.activewatch.ro/

Modificarea articolului 277 din Codul penal restrânge dreptul la informare

În atenția membrilor Camerei Deputaților

Stimați deputați,

Organizațiile semnatare vă solicită să respingeți modificările aduse articolului 277 din Codul Penal de proiectul de lege inițiat de senatorul Șerban Nicolae. Proiectul a trecut de Senat, prin aprobare tacită, deși primise aviz negativ din partea Comisiei Juridice a Senatului.

Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informațiilor din dosare și include nejustificat jurnaliștii printre subiecții legii, aceștia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informații. Susținem menținerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol („martor, expert sau interpret”).

Responsabilitatea păstrării informațiilor din dosare aparține exclusiv persoanelor care au atribuții în acest sens. În momentul în care astfel de informații ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcție de evaluarea proprie. Jurnaliștii au obligația profesională de a oferi informații de interes public.

Articolul 277 pune în pericol dreptul profesional al jurnaliștilor de a proteja confidențialitatea surselor. Orice restrângere a acestui drept constituie un atac la dreptul cetățenilor la liberă informare. Jurnaliștii au dreptul profesional de a publica inclusiv documente clasificate sau secrete de stat, atunci când publicarea acestora servește unui interes public superior (ex: comiterea unei infracțiuni).

Senatorul Șerban Nicolae aplică un dublu standard atunci când face referire la jurisprudența CEDO. Pe de o parte, invocă rezonabil jurisprudența CEDO în favoarea libertății de exprimare atunci când justifică modificarea articolului 276 (oferind protecție jurnaliștilor care pun în discuție modul în care sunt instrumentate anumite dosare); pe de altă parte, ignoră aceeași jurisprudență prin modificările aduse articolului 277, restrângând jurnaliștilor dreptul de a publica informații și/sau opinii în legătură cu anumite dosare.

Organizațiile semnatare vă cer să țineți cont în votul dvs. atât de normele internaționale la care România a aderat, cât și de contextul național, în care discutarea, expunerea actelor/dosarelor de corupție și buna funcționare a Justiției sunt de interes public major.

Mircea Toma, Președinte – ActiveWatch
Ștefan Cândea, Președinte – Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Ioana Avădani, Director executiv – Centrul pentru Jurnalism Independent
articol preluat de pe http://activewatch.ro
foto http://www.ziuanews.ro

ActiveWatch

Misiune

ActiveWatch Agenţia de Monitorizare a Presei este o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

Cum îndeplinim această misiune?

  • Prin dezvoltarea de metodologii de cercetare, de intervenţie şi instrumente de lucru pe cele patru domenii de acţiune: libertate de exprimare, bună guvernare, antidiscriminare şi educaţie media.
  • Prin dezvoltarea de programe, proiecte, campanii de comunicare şi advocacy, cursuri de instruire şi evenimente publice pentru a promova valorile unei democraţii reale în România.
  • În colaborare cu peste 50 de parteneri locali şi internaţionali din 15 ţări.
  • Cu ajutorul susţinătorilor noştri: persoane fizice, juridice, instituţii, ong-uri şi companii.

Istoric

ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei a apărut în 1994 ca departament de monitorizare a presei în cadrul Aşezământului Cultural Academia Caţavencu. Din iulie 2006 ActiveWatch a devenit organizaţie de sine stătătoare, constituită legal ca asociaţie. ActiveWatch susţine următoarele direcţii strategice de intervenţie socială: politici de bună guvernare, libertatea de exprimare, anti-discriminare şi educaţie media.

De-a lungul timpului ActiveWatch a oferit o platformă de dezbateri în jurul unor teme sensibile: încălcări ale drepturilor omului, presiuni asupra mass-media, lipsă de transparenţă a iniţiativelor autorităților publice locale şi centrale. Aceste informaţii sunt documentate şi comunicate prin intermediul unor publicaţii (rapoarte, declaraţii), studii de caz şi conferinţe de presă.

Începând din anul 2004, am devenit membri ai reţelei Reporteri fără Frontiere. În cursul procesului de aderare, ActiveWatch a influenţat politica UE faţă de România şi a intervenit activ în procesul legislativ, susţinând libertatea de exprimare, liberul acces la informaţiile de interes public, o guvernare responsabilă şi transparentă, precum și egalitatea de şanse în societate.

articol preluat de pe http://www.activewatch.ro/

Cetățenii români au dreptul să dezbată prevederile Constituției României

Organizațiile semnatare dezaprobă poziția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la dezbaterile privind autonomia pe criterii etnice inițiate de către o formațiune politică ce reprezintă în Parlament minoritatea maghiară, poziție pe care a făcut-o publică prin intermediul unui comunicat în data de 11 septembrie.
În cadrul acestui comunicat, Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că „lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept“. De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabilește limitele revizuirii Constituției României, menționându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul național unitar, forma republicană de guvernământ și limba oficială a statului.

Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stabilește că Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudența CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției. Dreptul la liberă exprimare include, în consecință, și dreptul de a dezbate prevederile Constituției României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii.

Într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranței și a respectului pentru diversitatea opiniilor. Considerăm că aceste teme trebuie discutate deschis, inclusiv prin intermediul unor proiecte politice/propuneri legislative, oferind publicului posibilitatea de a cântări argumentele pro sau contra acestor inițiative. Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l “agreseze”.

Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale.
Constituția, caracterul statului, forma de guvernământ sunt rezultatul unor decizii politice, validate de cetățeni prin referendum în urma unor dezbateri. Ele sunt subiecte de major interes public, deci dezbaterea lor trebuie să fie protejată, iar nu împiedicată. În particular, o dezbatere cu privire la caracterul național unitar al statului român este pe deplin justificată și nu reprezintă un atac la adresa statului de drept și a democrației. Mai mult, această formă de organizare statală nu este singura care se poate defini ca fiind democratică.

Putem, de asemenea, acuza CSM de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacție similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului. Monarhia constituțională este sprijinită deschis în spațiul public de un mare număr de români, printre care se află importanți lideri politici, formatori de opinie, jurnaliști sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susține soluția monarhiei constituționale.

Prin urmare, organizațiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenței justiției, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalitățile alternative de organizare a justiției care să fie în concordanță cu drepturile minorităților naționale menționate în documentele internaționale asumate de către România.

 

Organizații semnatare:
ActiveWatch
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe
Asociația Funky Citizens

 

_____________________

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public.

Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2015 – iunie 2015).

Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesațiwww.eeagrants.org.

Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX._________________

sursa foto: Camera Deputaților

articol preluat de pe http://activewatch.ro