Articole

La ordinea zilei – 7 septembrie 2020

Situația din România – 7 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 7 septembrie

Ortodoxe – Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont; † Sf. Cuv. Simeon și Amfilohie de la Pângărați

Greco-catolice – Sf. m. Sozont

Romano-catolice – Sf. Regina, fc. m.

 

Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat la 19 decembrie 2019 Rezoluţia 74/212 care desemnează ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, fiind marcată începând cu acest an, potrivit https://undocs.org.

În prezent, comunitatea internaţională recunoaşte că îmbunătăţirea calităţii aerului poate atenua schimbările climatice. Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru aerul curat, şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, pentru a proteja sănătatea oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să stabilească data de 7 septembrie ca Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, se arată pe site-ul https://www.un.org/.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

ANM: Vreme în general caldă în următoarele două săptămâni, cu probabilitate redusă de precipitaţii

Vremea va fi călduroasă în următoarele două săptămâni, cu temperaturi diurne cuprinse între 23 şi 31 de grade, iar probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor este redusă în majoritatea regiunilor, conform estimării Administraţiei Naţionale de Meteorologie pentru perioada 7 – 20 Septembrie 2020.

Şi în Muntenia, în prima zi, vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime de 31 de grade, după care în zilele de 8 şi 9 septembrie se va răcori uşor, iar media va scădea spre 28 de grade. În intervalul 10-14 septembrie, temperatura aerului va creşte uşor, spre 29 de grade, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză, va marca o scădere treptată, spre medii de 24-25 de grade, când vor caracteriza un regim apropiat de cel normal.

Media minimelor termice se va situa în general între 12 şi 14 grade, exceptând primele două nopţi, când va fi mai cald, cu valori nocturne în medie de 15-16 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi destul de redusă pe tot parcursul intervalului de prognoză.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 7 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 7 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 95.897 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
40.454 de pacienți au fost declarați vindecați și 12.339 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 883 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 239 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.926 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 06.09.2020 (10:00) – 07.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 33 de decese (24 bărbați și 9 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.945.738 de teste. Dintre acestea 7.247 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.613 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.634 la cerere.

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.599 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 6 septembrie 2020, au fost raportate 2 356 319 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 344.164 (+1.813) 41.549 (+12) 1.824 (+18)
Spania 498.989 – 29.418 – 150.376 -
Italia 276.338 (+1.694) 35.534 (+16) 210.015 (+405)
Franţa 317.706 (+8.550) 30.698 (+12) 87.927 -
Germania 249.985 (+988) 9.325 (+1) 224.215 (+645)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 6 SEPTEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

26.921.111 (+280.864) 881.831 (+6.868) 18.056.984 (+124.284)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 5 – 6 septembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Zeci de mii de persoane au protestat în Muntenegru, la o săptămână după victoria în alegeri a opoziţiei pro-sârbe

Zeci de mii de persoane au ieşit în stradă duminică seară în Muntenegru, la o săptămână după victoria în alegeri a opoziţiei pro-sârbe, relatează DPA. “Ne-am săturat de ‘libertatea cetnică’”, a declarat unul dintre vorbitori la marşul din capitala Podgorica. Cetnicii au fost militanţii sârbi care au comis atrocităţi împotriva civililor în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial şi al conflictelor din anii 1990 din fosta Iugoslavie.

Trei alianţe de opoziţie au câştigat 41 din cele 81 de locuri în parlament la alegeri. Ele vor să formeze un guvern de experţi care să îl înlăture de la putere pe preşedintele Milo Djukanovic, care a condus ţara timp de aproape 30 de ani. Ele îl acuză de corupţie şi de atacuri asupra criticilor guvernului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ungaria: Manifestaţie în favoarea libertăţii academice, după suprimarea autonomiei Universităţii de Teatru şi Film

Mii de persoane au manifestat duminică la Budapesta pentru independenţa Universităţii de Teatru şi Film din Ungaria după impunerea unui board numit de guvern, despre care spun că va submina autonomia instituţiei, relatează Reuters.

Conducerea universităţii, unde au studiat mulţi dintre cei mai cunoscuţi regizori ungari de teatru şi film, a demisionat lunea trecută în semn de protest faţă de schimbări, care i-au determinat de asemenea pe mai mulţi profesori de top să renunţe să mai predea.

Participanţii la marş au format un lanţ uman pe străzile din centrul Budapestei, după care mulţimea s-a adunat într-o piaţă din apropierea parlamentului, cerând autonomie universitară şi libertate pentru educaţia artistică.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Lideră a opoziției anti-Lukașenka, răpită de persoane neidentificate în centrul Minskului

Oponenții președintelui belarus Alexandr Lukașenka se străduiesc să-și găsească unul dintre cei mai influenți lideri, după apariția în presă a informației că Maria Kolesnikova, membru al Consiliului Coordonator al Opoziției, a fost răpită de bărbați neidentificați la începutul celei de a 30-a zi a protestelor anti-guvernamentale.

Portalul de știri independent în limba rusă Tut.by a citat un martor ocular care a relatat că Maria Kolesnikova a fost răpită de pe stradă, în centrul orașului Minsk, luni, pe 7 septembrie, și suită într-un vehicul, marcat cu „Comunicare”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Germania: 13.000 de scaune în faţa Reichstagului pentru migranţii din Insula Lesbos

Mai multe organizaţii neguvernamentale pentru ajutorarea refugiaţilor au instalat luni în faţa clădirii Reichstagului la Berlin 13.000 de scaune albe pentru a reclama evacuarea taberelor supraaglomerate din Grecia, în special a celei de la Moria, pe Insula Lesbos, a transmis corespondentul agenţiei France Presse.

Cele 13.000 de scaune simbolizează persoanele care trăiesc în condiţii sanitare catastrofale la Moria, principala tabără de migranţi din Grecia, au precizat ONG-urile Seebrücke, Sea-Watch, Campact şi #LeaveNoOneBehind, la originea acestei acţiuni.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

China/Hong Kong: Aproape 300 de persoane, arestate în timpul manifestaţiilor împotriva amânării alegerilor legislative

Aproape 300 de persoane au fost arestate de poliţia din Hong Kong, duminică, în timpul manifestaţiilor organizate în semn de protest faţă de amânarea alegerilor legislative în fosta colonie britanică, relatează AFP.

Aceste alegeri urmau să aibă loc duminică şi să permită reînnoirea Consiliului legislativ (Legco, Parlament), fiind unul dintre puţinele scrutine în cadrul cărora cetăţenii din Hong Kong au dreptul să voteze.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Opozantul rus Navalnîi a ieşit din comă şi reacţionează la cuvinte, anunţă spitalul berlinez Charite

Starea de sănătate a lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului care a fost otrăvit, s-a îmbunătăţit, el a fost scos din coma indusă şi se va renunţa ”pe etape” la respiraţia artificială, a anunţat luni spitalul Charite de la Berlin unde se află internat Navalnîi, informează Reuters, dpa şi AFP.

Potrivit spitalului, Aleksei Navalnîi reacţionează la cuvintele celor din jur. “Starea lui de sănătate (…) s-a îmbunătăţit”, a subliniat spitalul, unul dintre cele mai bune din Europa, reafirmând totodată că “este încă prea devreme pentru a evalua efectele pe termen lung ale otrăvirii severe” a lui Navalnîi şi că “nu pot fi excluse sechele”.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Incendii în California: Recorduri de temperatură, evacuări şi stare de urgenţă

Temperaturi record au fost înregistrate duminică în California, într-o perioadă în care un val de căldură a traversat acest stat american afectat deja de incendii de vegetaţie, din cauza cărora autorităţile locale au evacuat sute de persoane şi au decretat stare de urgenţă în cinci districte, informează DPA şi Reuters.

Serviciul Naţional de Meteorologie a înregistrat valoarea de 49,4 grade Celsius în Woodland Hills, care a devenit cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în districtul Los Angeles. Precedentul record de temperatură era de 48,3 grade Celsius şi data din iulie 2006.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 7 septembrie 2020

Revista Presei din 7 septembrie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 7 septembrie în Istorie

Protestele din Belarus din 2020 (24 mai – 7 septembrie 2020) – Lideră a opoziției anti-Lukașenka, răpită de persoane neidentificate în centrul Minskului

Maryya Kalesnikava in Minsk on September 2

foto preluat e pe romania.europalibera.org

 

7 septembrie 2020 – Lideră a opoziției anti-Lukașenka, răpită de persoane neidentificate în centrul Minskului

Oponenții președintelui belarus Alexandr Lukașenka se străduiesc să-și găsească unul dintre cei mai influenți lideri, după apariția în presă a informației că Maria Kolesnikova, membru al Consiliului Coordonator al Opoziției, a fost răpită de bărbați neidentificați la începutul celei de a 30-a zi a protestelor anti-guvernamentale.

Portalul de știri independent în limba rusă Tut.by a citat un martor ocular care a relatat că Maria Kolesnikova a fost răpită de pe stradă, în centrul orașului Minsk, luni, pe 7 septembrie, și suită într-un vehicul, marcat cu „Comunicare”.

După incidentul care s-ar fi petrecut luni dimineață, nimeni nu a mai putut comunica cu ea. Persoana care a informat despre incident a spus că s-a temut să-l filmeze cu telefonul mobil pentru a nu fi la rândul ei arestată.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

7 septembrie 2020 - Casa JurnalistuluiA reînceput represiunea violentă în Belarus

Smardoi cu bâte umblă prin orașe și răpesc oameni de pe stradă.

Oficial, 633 de persoane au fost arestate în urma protestului de ieri.

Mai devreme a fost luată de pe stradă ultima lideră a protestului care a rămas în țară, Maria Kolesnikova. Cu câteva zile anunțase formarea unui partid.

Au dispărut și alți lideri ai opoziției, artiști, programatori, jurnaliști și nenumărați protestatari.

Poliția nu mai e de ajuns și nici armata. Regimul apelează la bătăuși de cartier, sub coordonarea agenților în civil.

În scene care amintesc de Mineriade, dau buzna în facultăți și sar pe oameni la întâmplare, după ce săptămâna trecută au fost mai multe proteste studențești.

Nu sunt pe lume polițiști mai umani și moderați“, a declarat Ministrul de Interne după 500 de plângeri pentru tortură.

Pe străzi, vânătoarea continuă.

 

6 septembrie 2020 – Zeci de mii de protestatari pe străzile din Minsk în timp ce opoziția pune presiune pe Lukașenka să cedeze puterea

Zeci de mii de persoane au ieșit în stradă pentru un al patrulea weekend consecutiv în mai multe zone din capitala Minsk în timp ce opoziția face un nou efort pentru a spori presiunea pe președintele Lukașenka care este tot mai contestat în interior și mai izolat în exteriorul țării.

Serviciul din Belarus al Radio Europa Liberă a arătat că zeci de persoane au fost arestate în Minsk, iar confruntări între protestatari și forțele de ordine au avut loc în orașele Grodno (vest) și Mogilev (est). Demonstrații s-au desfășurat și în Gomel.

Mai multe coloane de protestatari au mărșăluit prin Minsk spre centrul orașului, purtând steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al protestelor și scandând „Trăiască Belarusul” și „Rușine” printre alte sloganuri.

Mii de protestatari au ajuns și în fața palatului prezidențial care a fost păzit de forțe speciale ale poliției cu garduri metalice și tunuri de apă.

La începutul zilei, forțele speciale au fost văzute în timp ce montau sârmă ghimpată în jurul mai multor clădiri guvernamentale și monumente din centrul capitalei, în timp ce polițiști erau întâlniți la stațiile de metrou. Filmări postate pe Telegram arată vehicule blindate ce sunt plasate în mai multe zone din Minsk.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

6 septembrie 2020 – Zeci de mii de persoane au manifestat împotriva lui Lukaşenko la Minsk; Zeci de manifestanţi, arestaţi

Zeci de mii de persoane din Belarus au manifestat din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă de aproape o lună cu o mişcare de protest fără precedent, relatează AFP.

(…) Zeci de manifestanţi au fost arestaţi pe marginea demonstraţiei opoziţiei, care contestă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit grupului pentru apărarea drepturilor omului Viasna. Potrivit ONG-ului, 37 de persoane au fost arestate în cursul acestei manifestaţii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

5 septembrie 2020 – Mii de femei au protestat în Belarus împotriva brutalităţii poliţiei

Mii de femei au participat sâmbătă la un nou marş în centrul capitalei Minsk şi în alte oraşe din Belarus împotriva violenţei poliţiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care au loc în această ţară de aproape patru săptămâni, transmite EFE.

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Potrivit presei locale, la evenimentul de sâmbătă au participat circa 10.000 de persoane, care au mărşăluit pe Bulevardul Independenţei din Minsk strigând sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi a forţelor de securitate pe care le acuză de reprimarea brutală a protestelor, mai ales în primele zile de după scrutinul prezidenţial controversat din 9 august.

Ca şi în alte dăţi, participantele la marş purtau steaguri în culorile roşu şi alb, simbolul opoziţiei belaruse, şi mici buchete de flori pentru a evidenţia caracterul paşnic al protestului. Câteva tinere aveau cu ele ursuleţi de pluş Panda, în semn de solidaritate cu angajaţii companiei de software PandaDoc, arestaţi în ajun.

Cofondatorul companiei, Mikita Mikado, rezident în SUA, a denunţat persecutarea angajaţilor săi şi şi-a exprimat convingerea că se explică prin faptul că aceştia au sprijinit manifestaţiile antiguvernamentale din Belarus. Alte mitinguri au avut loc în Grodno şi Gomel.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

5 septembrie 2020 – Zeci de arestări în Belarus ca urmare a izbucnirii de noi proteste

Zeci de studenți au fost ridicați de pe stradă și urcați în dube în Minsk, după izbucnirea de noi proteste în capitala Belarusului împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.

Două manifestații neautorizate – organizate separat de studenții de la Universitatea de Stat din Minsk și de grupuri de femei – au avut loc sâmbătă în al patrulea weekend de la realegerea contestată a lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat în fruntea statului.

Îmbrăcați în steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al opoziției față de Lukașenka, studenții au demonstrat în mai multe locuri din Minsk, printre care Piața Jakub Kolas și Karl Marx din centrul capitalei.

După-amiază, mii de femei au început un marș lângă Bulevardul Independenței. Unele informații de la fața locului estimează mulțimea la 10.000 de participanți.

 

Poziția Bisericii

În criza de după alegeri, Biserica Catolică din Belarus a luat partea protestatarilor care cer schimbare. În schimb, Biserica Ortodoxă, religia predominantă în Belarus, care este apropiată de Rusia și care în mare parte a păstrat tăcerea, ba chiar cu unele sancțiuni pentru clericii care au avut și cele mai blânde critici.

„În timpul actualei crize, Biserica Catolică a fost mai vocală decât cea Ortodoxă pentru că și-a păstrat neutralitatea politică, precum și principiile religioase și morale. Preoții catolici au condamnat violența și au oferit sprijin spiritual pentru poporul din Belarus”, arată Hanna Baraban, un jurnalist și analist politic belarus.

Chiar dacă acțiunile sale au transformat-o într-un inamic al guvernului, Biserica Catolică a crescut în statut în rândul oamenilor de rând, devenind „un compas moral pentru mulți”, afirmă Baraban.

În vârf se află arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz care a plătit prețul pentru că s-a exprimat public. La mijlocul lui august, arhiepiscopul a cerut autorităților belaruse să pună stop violențelor, afirmând că vărsarea de sânge de pe străzile țării, precum și bătăile și alte abuzuri aplicate protestatarilor, sunt „un mare păcat pe conștiința celor care au dat ordine criminale și au comis violențe”.

Când se întorcea în Belarus din Polonia, prelatul în vârstă de 74 de ani – care a titlul oficial de Arhiepiscop de Minsk și Mohilev – a fost blocat de poliția de frontieră.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

3 septembrie 2020 – Premierul rus Mișustin merge la Minsk, în timp ce Lukașenka cere sprijin Rusiei

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișustin, se deplasează joi la Minsk, în timp ce tot mai contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka vrea sprijinul Moscovei pentru a rezista protestelor de amploare și izolării occidentale care au venit ca răspuns la alegerile din 9 august care sunt condamnate drept viciate.

Protestele zilnice care țin de câteva săptămâni, fără precedent până acum într-o stat condus cu o mână forte de Lukașenka, sunt urmărite cu atenție de Moscova care de mult timp militează pentru o integrarea economică și politică între cele două foste state sovietice în ciuda faptului că a găsit de cele mai multe ori un partener dificil în Lukașenka.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

3 septembrie 2020 – Aleksandr Lukaşenko înlocuieşte şefii Serviciului de informaţii şi Consiliului de securitate

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a numit joi noi şefi ai Serviciului de informaţii, ai Consiliului de Securitate şi ai Comitetului de stat pentru control, pe fondul protestelor masive împotriva sa declanşate după alegerile prezidenţiale din 9 august, transmite Reuters, citând agenţia oficială de presă BelTA.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

1 septembrie 2020 – Sute de studenţi au protestat împotriva lui Lukaşenko, în prima zi a noului an şcolar

Câteva sute de studenţi belaruşi au manifestat marţi, 1 septembrie, la Minsk, data la care în această ţară începe noul an şcolar şi universitar, pentru a denunţa puterea autoritară a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, ce se confruntă de aproape o lună cu o inedită mişcare de contestare, informează AFP.

Agenţi ai forţelor anti-revoltă au arestat vreo zece dintre aceşti studenţi în timp ce ei încercau să formeze un lanţ uman în centrul Minskului, capitala fostei republici sovietice. “Fasciştilor“, “Acesta este oraşul nostru”, “Credem, putem, învingem“, scandau studenţii.

Manifestaţia, organizată la 1 septembrie, ziua când în mod tradiţional începe noul an şcolar în toată fosta Uniune Sovietică, i-a reunit pe studenţii mai multor instituţii universitare din Minsk. Tineretul belarus constituie unul dintre pilonii mobilizării împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, 66 de ani, după realegerea lui considerată frauduloasă de către adversarii săi, la 9 august.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Opozanta Maria Kolesnikova a anunţat fondarea unui nou partid

Lukaşenko susţine că şeful Bisericii Catolice din Belarus a primit ”misiuni concrete” din Polonia

Belarus trebuie să înceteze să-i tortureze pe protestatari (experţi ONU)

Rusia consideră inacceptabile sancţiunile occidentale împotriva Belarusului

Lukaşenko, declarat persona non grata în ţările baltice

Kremlinul declară că situaţia din Belarus este sub control şi nu este nevoie să trimită forţe

 

31 august 2020 - Aleksandr Lukaşenko evocă ideea unui referendum privind amendarea Constituţiei

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a evocat luni ideea unui referendum constituţional pentru a calma ampla mişcare de contestare ce are loc în Belarus de trei săptămâni, fără a face alte precizări privind modalităţile de desfăşurare, calendarul sau conţinutul consultării populare, transmit Reuters şi AFP. Duminică, zeci de mii de susţinători ai opoziţiei s-au strâns pe străzile din Minsk, pentru al treilea weekend consecutiv, pentru a denunţa realegerea lui Lukaşanko, într-un scrutin considerat fraudulos de opoziţie, desfăşurat la 9 august.

Liderul belarus, citat de agenţia de presă BelTA, a spus că ”specialişti”, printre care judecători de la Curtea Supremă, lucrează în prezent la un proiect de revizuire a legii fundamentale, care va fi apoi supus ”referendumului”. ”Aş vrea ca aceste schimbări să ducă la progresul societăţii noastre. Vom insista pe aceste schimbări şi vom propune aceste schimbări poporului nostru”, a declarat liderul belarus într-o şedinţă de lucru.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

30 august 2020 – Zeci de mii de manifestanţi protestează în Belarus pentru a treia duminică la rând

Minsk. A douăzecișidoua zi de protest. (30 august) -Foto: Дарья Бурякина, TUT.BY, preluat de pe www.facebook.com/casa.jurnalistului

Minsk. A douăzecișidoua zi de protest. (30 august) – Foto: Дарья Бурякина, TUT.BY, preluat de pe www.facebook.com/casa.jurnalistului

Zeci de mii de manifestanţi ce denunţă regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko au ieşit pe străzile din Minsk la apelul opoziţiei, pentru a treia duminică la rând, informează AFP şi dpa. În pofida prezenţei masive a forţelor anti-revoltă, inclusiv de vehicule blindate, care au împiedicat mai multe coloane de opozanţi să se ralieze protestelor, centrul capitalei belaruse este plin de lume, mai ales în Piaţa Octombrie şi în cea a Independenţei, dar şi lângă Monumentul Steaua (Zvezda), protejat de armată.

Manifestanţii poartă drapele în culorile opoziţiei, albastru şi roşu, şi scandează sloganuri împotriva lui Lukaşenko. În mai multe locuri din centru, forţele de ordine au intervenit la începutul manifestaţiei, în jurul orelor locale 14:00 (11:00 GMT), arestând mai multe zeci de persoane.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

29 august 2020 – Casa Jurnalistului: Realitatea nu e-n alb și negru, dar așa a arătat azi marșul femeilor din Belarus atunci când s-a ciocnit de mascații lui Lukașenko

Îmbrăcate în alb și roșu, cu flori în mâini, cântând, au fost în contrast total cu mașinăriile de luptă trimise să le întâmpine și cu polițiștii infiltrați, pe care i-au alungat în scene tragi-comice.

Nu suntem oi, nu avem nevoie de păstor!” au strigat după ce jandarmii au încercat fără succes să le prindă într-un țarc uman.

Sasha, women are coming!” scrie pe pancarta unei protestatare. Alta: “Nu poți să faci borș cu ceapă stricată!” Unele au ieșit cu mături, să facă curățenie la conducerea țării.

În Belarus încă se protestează în fiecare zi, la trei săptămâni după alegerile prezidențiale, care nu au fost libere și nici corecte.

Se protestează în biserici și în mall-uri, la metrou și în intersecții, pe blocuri și mai ales pe Internet.

Au fost blocate și ultimele publicații libere care scăpaseră de cenzură. S-au refugiat pe Telegram.

Azi n-au putut să forțeze conflictul cu protestatarii, așa că au strâns jurnaliștii, i-au încolonat și i-au băgat în dube, i-au arestat și le-au retras acreditările (inclusiv fotografului Reuters, Vasily Fedosenko, care a dat multe dintre imaginile iconice pe care le-ați văzut în ultima vreme).

Regimul Lukașenko nu dă semne de compromis, dar nici nu reușește să recapete controlul asupra populației.

Nu știm care va fi deznodământul acestei încleștări, dar e clar că va marca o generație.

 

26 august Scena9: Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură Svetlana Aleksievici a fost chemată la anchetă de Comisia de Investigații a Belarusului

Cazul penal se referă la ceea ce președintele Alexander Lucașenko numește o lovitură de stat, după aproape două săptămâni de proteste masive împotriva regimului său, care durează de 26 de ani.

Svetlana Aleksievici: „Națiunea bielorusă se naște sub ochii noștri. Națiunea noastră se naște pe străzile noastre. [..] Lukașenko vorbește doar cu Putin, nu cu poporul. [...] Vor să ne înspăimânte. Dar noi nu suntem vinovați. Nu vrem decât să trăim în libertate, ca țară liberă.”

Oamenii o aplaudă în stradă pe Aleksievici (și speră că nu va fi arestată la fel ca ceilalți membri ai Comisiei Naționale, înființată la inițiativa opoziției față de Lukașenko).

Foto: Радыё Свабода, via Franak Viačorka.

Svetlana Aleksievici de la A la Z: www.scena9.ro

 

25 august – Radio Europa Liberă România: Bătrâna care luptă împotriva lui Lukașenka

Bătrâna în vârstă de 73 de ani care luptă împotriva lui Lukașenka, în Belarus. Nina Bahinskaya e o figură fragilă, dar hotărîtă în mijlocul oamenilor care protestează față de rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus, care sunt declarate ca fraudate. A fost o prezență obișnuită la diverse manifestații din 1988 și, în ciuda brutalității fără precedent a poliției împotriva protestatarilor, a luat atitudine față de forțele de securitate pe străzile din Minsk.

 

23 august 2020 – Casa Jurnalistului: Din 1989 nu a mai fost o asemenea demonstrație de solidaritate

Zeci de mii de lituanieni au făcut un lanț uman din capitala Vilnius până la granița cu Belarus, în timp ce la Minsk avea loc cel mai mare protest din istoria țării.

Peste o sută de mii de oameni au mărșăluit spre palatul dictatorului, într-o imensă demonstrație de putere pașnică.

Au fost întâmpinați de armată.

Ministrul apărării i-a numit fasciști și i-a amenințat că, dacă tulbură liniștea monumentelor sovietice, riscă să fie împușcați.

Protestatarii nu s-au speriat, dar nici nu au răspuns provocărilor. Au manifestat pașnic și au plecat acasă.

Șobolanii au fugit”, a comentat Lukașenko din elicopter.

A început să umble cu pușca în mână și să încurajeze trupele speciale care au tras în protestatari acum două săptămâni.

Lângă dictator, în vestă antiglonț, a apărut fiul său de 16 ani, pe care îl pregătește să-i succeadă într-o dinastie după model nord-coreean.

Dar până acolo mai are un obstacol:

Puterea poporului.

 

23 august 2020 – Belarus: Zeci de mii de persoane protesteză din nou la Minsk împotriva realegerii lui Lukaşenko (AFP)

Zeci de mii de persoane manifestează din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, lider care se confruntă de două săptămâni cu o uriaşă mişcare de protest, transmit jurnalişti ai agenţiei France Presse.

Fluturând drapele în alb şi roşu, culorile mişcării de contestare, mulţimea s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe străzile din jur, strigând în cor sloganuri ca “Libertate!“.

Media şi conturi ale serviciului de mesagerie Telegram apropiate de opoziţie vorbesc despre peste 100.000 de protestatari în capitala Belarusului pentru a doua duminică la rând.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

22 august – Casa Jurnalistului: Ce se mai întâmplă în Belarus?

Dictatorul se plimbă cu elicopterul prin țară ca să stingă grevele din fabrici.
Este huiduit și înjurat și aproape că se ia la bătaie cu muncitorii.

Trimite nomenclatura să-i momească și să-i amenințe.
Trimite agitatori să se amestece cu protestele lor.
Trimite camioane cu mesaje patriotice.
Trimite poliția să-i gonească.

Dar greva continuă. ✊

Marșuri mișună prin orașe și opresc în fața fabricilor ca să încurajeze muncitorii să reziste.

Pe străzi se-ntind lanțuri umane, cântă filarmonica, joacă actorii care și-au dat demisia de la teatru, protestează până și muzeografii după ce a dispărut un director de muzeu care a refuzat să semneze rezultatele dintr-o secție de votare.

Televiziunea publică a rămas ÎN DIRECT cu studioul gol, după ce jurnaliștii au intrat în grevă.
În provincie, ziare și radiouri de stat au început, de capul lor, să transmită protestele.
Site-urile independente de știri au fost blocate, dar rămân canalele de Telegram.

Uniunea Europeană susține opoziția, cere repetarea alegerilor
și impune sancțiuni care nu au funcționat în trecut.

Rusia îl susține, oficial, pe Lukașenko, dar nu vrea să se implice direct. Presa de stat are mână liberă să vorbească despre proteste,
iar deputați din partidul lui Putin spun pe față că alegerile au fost trucate.

Cu toții cer “dialog social”.

Momentan, dialogul social constă în autobuze cu angajați ai statului plimbați de colo-colo ca să copieze protestele opoziției. Să poată spune apoi că sunt și manifestații pro, și contra, idee care putea funcționa dacă o făcea de la început, înainte să tragă în protestatari.

Autoritățile s-au făcut că își cer scuze pentru abuzuri, apoi au dat torționarilor medalii “pentru executarea exemplară a ordinelor”.

Opozitia a înființat un consiliu cu personalități ca o laureată a premiului Nobel, un director de teatru sau un lider al muncitorilor din fabrica de tractoare.

Însă puterea nu a vrut să negocieze, ci le-a răspuns cu amenințări și dosare penale.

În spatele acestui blocaj, mii de comunități își negociază singure poziția între puterea expirată și opoziția necoaptă.

Între cei care riscă să-și piardă statutul dacă pică regimul și cei care și-au riscat deja viața protestând.

Soarta Belarusului nu vine nici din est, nici din vest, ci din rezultanta acestor nenumărate dezbateri.

 

 

16 august 2020 – Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin (16 august 2020) - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin (16 august 2020) – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Protestatarii împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka s-au adunat duminică pentru cel mai mare miting de după alegerile controversate care au zguduit Belarus. Înaintea marșului, președintele a susținut că NATO ar fi comasat trupe la graniță, dar și că Rusia e gata să intervină militar.

Miting în Minsk pe 16 august 2020 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Miting în Minsk pe 16 august 2020 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mulțimi imense de belaruși s-au adunat în capitala Minsk, dar și în alte orașe, pentru „Marșul Libertății”, cel mai mare protest de opoziție față de președintele Aleksandr Lukașenka, aflat la conducerea țării de 26 de ani.

Reporterii agențiilor de presă străine au estimat numărul participanților la peste 100.000, chiar până la 200.000. Europa Liberă nu a putut verifica independent numărul participanților. Ei au scandat „Demisia” și au mărșăluit, cu flori și baloane, către piața centrală a Minsk-ului. Și în alte orașe din Belarus au avut loc mitinguri de amploare.

Protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și au purtat pancarte pe care scria „Suntem anti-violență” și „Lukașenka trebuie să răspundă pentru tortură și morți”.

Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva, Minsk-ul s-a unit, belarușii s-au unit. Este un festival al libertății”, a spus un preot catolic care participa la protest, conform AFP. „Este prima oară când i-am văzut pe oameni așa de fericiți. Ne-am săturat de aceste autorități, să trăim ca sclavii la cooperativă”, a spus și o femeie de 70 de ani.

Duminică, înaintea marelui protest, a avut loc și un miting al suporterilor lui Lukașenka. Președintele le-a vorbit celor prezenți în Piața Independenței, spunând că NATO a trimis tancuri și avioane la 15 minute de granița cu Belarus, iar țările vecine ar „ordona” ca alegerile să fie reluate, lucru cu care el nu este de acord.

Un purtător de cuvânt al NATO a negat afirmațiile lui Lukașenka, spunând că nu există nicio mobilizare de trupe NATO în Europa de Est, singurele prezente fiind trupele rotaționale, ca și până acum.

În același timp, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică la telefon lui Lukașenka faptul că Rusia este pregătită să trimită ajutor în cadrul acordului militar pe care îl are cu Belarus, dacă este nevoie, și a susținut că Belarus se află sub o presiune externă, fără să specifică care ar fi aceea. Cei doi președinți au vorbit și sâmbătă la telefon, la inițiativa lui Lukașenka, acesta avertizându-l pe Putin că situația din Belarus s-ar putea extinde și în afara granițelor.

La mitingul de susținere a lui Lukașenka au participat angajați ai instituțiilor de stat, care ar fi fost amenințați cu concedierea, dacă nu vin, conform site-ului independent Tut.by. Piața unde a avut loc mitingul a fost înconjurată cu garduri de metal, iar străzile din jur au fost închise. Oamenii prezenți, aduși cu autobuzele din mai multe regiuni, au strigat „Suntem pentru Batka”, porecla lui Lukașenka, care înseamnă „tată”.

cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

 

 

 

La 11 august, a fost raportat că polițiștii și alți agenți guvernamentali au scos cu forță carduri de memorie de la mulți jurnaliști, i-au obligat să șteargă fotografiile sau uneori le-au zdrobit camerele. Serviciul rus al BBC a raportat că trei dintre jurnaliștii lor au fost bătuți de forțele guvernamentale în acea noapte, în timp ce acopereau protestele.

 

Ziua după alegeri

Pe 10 august, dimineața devreme

În cea de-a doua seară după anunțarea rezultatelor presupuse falsificate, protestatarii au baricadat zona din jurul pieței „Riga”. Forțele de securitate au răsupuns prin gazificarea lacrimogenă a protestatarilor și folosind spray paralizant . Un protestatar a murit după o explozie în apropierea stației de metrou Pușkinskaya, Ministerul de Interne susține că dispozitivul a fost detonat în mâinile sale. Se presupune că țara de origine a spray-urilor paralizante este Cehia, deși această țară a impus un embargou pentru a vinde astfel de echipamente în Belarus după suprimarea alegerilor din 2010.

Imagini externe
“Almaz” anti-terrorist squad; one of them has GM-94 portable grenade launcher

Poliția specială (AMAP / OMON), trupele interne și forța specială de elită „Almaz” antiteroristă au participat la suprimarea protestelor din Minsk. Tunurile de apă au fost folosite și în apropierea pieței „Riga”, iar gloanțele de cauciuc au fost utilizate pe scară largă peste tot. Proteste de masă au fost raportate în Brest, Gomel, Hrodna, Moghilău, Vitebsk, Baranavichy, Maladziechna, Navahrudak, Navapolack, Jodino. S-a raportat că echipele AMAP au confiscat unele ambulanțe pentru a trece prin baricade și cordoane improvizate, deoarece protestatarii lăsau întotdeauna medicii să treacă.

În Gomel, rudele și prietenii a peste 500 de persoane arestați nu li s-a permis să le viziteze, iar poliția locală nu le-a spus nimic despre soarta rudelor lor. De asemenea, a fost raportat că polițistul a abuzat de femeia arestată acolo.

 

Atacuri asupra jurnaliștilor și cenzură pe Internet

Pe 9, 10 și 11 august, mai mulți jurnaliști independenți au fost arestați la Minsk, Brest și Babruysk. Conform declarației asociației jurnaliștilor din Belarus, trupele interne și alte forțe guvernamentale trag în mod deliberat gloanțe de cauciuc la jurnaliștii independenți din Minsk (inclusiv Tut.by și Nasha Niva ), care purtau jachete speciale bine vizibile și aveau ID-uri personale.

Redactorul șef Nașa Niva (purtând și sacou) a dispărut în această noapte, dar a reușit să trimită SOS-SMS soției sale, în sensul că este arestat. Soarta lui era necunoscută începând cu ora 13:30, iar site-ul Nașa Niva nu a fost actualizat timp de multe ore după presupusa sa arestare. Mai mulți jurnaliști, inclusiv străini, au fost răniți ușor în timpul reprimării protestelor. Un glonț de cauciuc a lovit un material de identitate al jurnalistului Getty Images, Michal Fridman. Câțiva jurnaliști ruși din mediile oficiale și din proiectele de internet au fost arestați, dar au fost eliberați în curând.

A doua noapte de proteste în Belarus

Protestatarii și forțele de securitate s-au confruntat cu violență în Belarus din cauza rezultatului alegerilor prezidențiale din 9 august. Victoria președintelui autoritar Aleksandr Lukașenka este percepută ca fiind rezultatul fraudei la urne pe scară largă.

După ce Svetlana Țihanovskaia a fugit în Lituania, protestele s-au desfășurat ușor haotic. Noaptea trecută, protestatarii au fost mai bine pregătiți, dar și forțele de ordine au intervenit rapid și au blocat intrările în piața centrală din Minsk.
Autoritățile continuă să blocheze rețelele de internet, iar jurnaliștii sunt ținte predilecte pentru trupele „Alpha”- forțele de elită echivalente KGB-ului din Belarus. Mulți jurnaliști sunt arestați sau dispăruți.
Se pare că autoritățile nu doresc să negocieze cu protestatarii, iar Lukașenka acuză intervenții din afara țării.”, a spus, într-o postare pe Facebook, Franak Viačorka, care este rezident în Minsk.
Oamenii au protestat la Minsk, Homel și Vitsebsk în 10 și 11 august.
Traducerea și adaptarea: Abdulkerim Salim
preluat de pe romania.europalibera.org

 

Ziua alegerilor

Pe 9 august, dimineața devreme, majoritatea intrărilor în orașul Minsk au fost blocate de poliție și armată.

La mijlocul zilei, oamenii au început să aibă o problemă cu comunicarea, internetul a fost încetinit. Seara, imediat după ce sponsorizarea de către televiziunea guvernamentală a Belarusului a difuzat un rezultat al sondajului care arată că o presupusă alunecare de teren, Lukașenko a obținut 80,23% din voturi, în timp ce Tihanovskaia a primit 9,9 la sută.

Acest lucru a provocat o reacție imediată a susținătorilor ei să meargă pe străzi în toate marile orașe din Belarus, oamenii urmau să își exprime nemulțumirea și solicitau un număr corect de voturi, oamenii au început să construiască baricade, numărul total de protestatari din Minsk a fost dificil de estimat pentru că au fost împrăștiați prin tot orașul.

După ce au despărțit mulțimile mari, poliția a alungat grupuri mai mici de protestatari prin centrul orașului Minsk timp de câteva ore, a informat Associated Press. În toate marile orașe din Belarus, ofițerii de ordine au folosit bastoane de poliție, gloanțe de cauciuc, grenade cu bile de plumb, tunuri de apă și gaze lacrimogene, protestatarii s-au dispersat treptat la o mulțime de 200-300, dintr-un total estimat de 5.000. A fost una dintre cele mai mari proteste de când Belarusul a devenit independent.

În total au fost reținuți aprox. 3000 de protestatari, din păcate 1 dintre protestatari au murit.

 

În timpul campaniei prezidențiale

Pe 9 august, Internetul din Belarus a fost parțial blocat. Potrivit oficialilor guvernamentali, motivul a fost atacul puternic DDoS, însă specialiștii IT independenți au susținut că monopolul Beltelecom și statele afiliate de stat din Belarus au folosit în mod deliberat tehnologia de inspecție a pachetelor Deep (DPI) sau modelarea traficului

Pe 8 august, site-ul internet afn.by (Agenția de știri financiare) a fost blocat de Ministerul Informațiilor din motive necunoscute.

La 6 august, aproximativ 5.000 de protestatari pașnici au ieșit pe străzile din Minsk fluturând panglici albe, apelând la alegeri libere și corecte.

În prima săptămână din august, zeci de mii de bieloruși au demonstrat împotriva lui Lukașenko în orașele din țară, 63.000 de persoane au demonstrat în capitala Minsk, care este cel mai mare protest stradal din Belarusul post-sovietic.

La 30 iulie, a avut loc un miting permis al candidatului la președinție, Svetlana Tihanovskaia, în Parcul Prietenia Popoarelor din Minsk . Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, cca. S-au adunat 63.000 – 70.000 de oameni, iar poliția a adunat doar aproximativ 18.250 de oameni acolo. A fost una dintre cele mai mari întâlniri din 1991.

Mitingul în sprijinul Tihanovskaiei de la Minsk (30 iulie 2020) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mitingul în sprijinul Tihanovskaiei de la Minsk (30 iulie 2020) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 29 iulie, știrile susținute de guvernul bielorus au raportat că 33 de pretinși mercenari din grupul Wagner, o companie militară privată rusă, au fost arestați recent într-un sanatoriu “Belarusachka“, lângă Minsk.

 

Înainte de alegeri

Omul de afaceri și bloggerul Serghei Tihanovski, care l-a etichetat pe Lukașenko drept „gândac”, ca în poezia pentru copii „The Mighty Cockroach”, cu papuci care semnalizau ștampila pe gândac, a fost reținut la sfârșitul lunii mai 2020 de autoritățile din Belarus, care l-au acuzat că este un agent străin.

În iunie 2020, au avut loc proteste stradale împotriva lui Lukașenko. Câțiva candidați ai opoziției s-au înregistrat la următoarele alegeri ca urmare a mișcării, dar mulți dintre ei au fost arestați.

La 19 iunie, Lukașenko a anunțat că a „dejucat o tentativă de lovitură de stat ”, rezultând în arestarea principalului rival al opoziției, Viktar Babarika . Babaryka a declarat că acuzațiile de luare de mită și corupție au fost falsificate și că arestarea a fost motivată politic pentru a-l opri din câștigarea alegerilor.

Activiști ai opoziției, jurnaliști și bloggeri au fost, de asemenea, arestați ca parte a represiunii. Grupul pentru drepturile omului Viasna a estimat că, între începutul lunii mai și începutul lunii august, aproximativ 1.300 de persoane au fost reținute pentru protest.

Lukașenko a susținut că protestele de opoziție fac parte dintr-un complot străin, învinovățind demonstrațiile ca un complot orchestrat de străini, despre care a sugerat că ar putea fi americani, NATO, ruși sau ucraineni.  Soția lui Tihanovski, Svetlana Tihanovskaia, s-a înregistrat ca candidat la viitoarele alegeri după arestarea lui Babaryka.

Protestele au dus la sugestii că conflictul va dura luni întregi și va crește în violență și poate evolua într-o revoluție deplină, asemănător modului în care protestele Euromaidan s- au transformat într-o revoluție în Ucraina în 2014. Fondul german Marshall, un think tank american, a remarcat că protestele sunt mai răspândite și sunt mai reprimate brutal decât protestele anterioare din Belarus.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OCDE) a raportat că nu va monitoriza alegerile din 2020, deoarece nu a fost invitată în acest sens; Aceasta este prima dată din 2001, când Oficiul OCDE pentru instituțiile democratice și drepturile omului (ODIHR) nu va monitoriza alegerile din Belarus. OCDE nu a recunoscut niciun fel de alegeri în Belarus ca fiind liber și corect din 1995, și misiunile OECD de monitorizare a alegerilor din țară au fost împiedicate de guvern.

La 23 iulie, Lukașenko a susținut că BBC și Radio Europa Liberă/Radio Liberty au încurajat revoltele și au amenințat că vor expulza mass-media și le-ar interzice să raporteze la alegeri.

 

Protestele din Belarus din 2020

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele din Belarus din 2020, poreclite Revoluția papucilor și Revoluția anti-gândaci, sunt o serie de proteste stradale împotriva președintelui autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko . Manifestațiile, parte a mișcării democrației bieloruse, au început să se producă în timpul alegerilor prezidențiale din Belarus din 2020, în care Lukașenko a candidat pentru un al șaselea mandat.

Alexander Lukașenko este numit „ultimul dictator ” al Europei și, la începutul protestelor, a fost la putere timp de 26 de ani, făcându-l cel mai longeviv șef de stat din fosta Uniune Sovietică, conducând țara din 1994.  Sub autoritatea sa, guvernul a reprimat frecvent opoziția. Lukașenko s-a confruntat cu o opoziție publică mai mare pe fondul gestionării pandemiei de coronnavirus, pe care Lukașenko a negat că este o amenințare serioasă. Dintre cele cinci alegeri câștigate de Lukașenko, doar prima a fost considerată credibil liberă și corectă de către monitorii internaționali.

 

cititi mai mult despre Protestele din Belarus din 2020 si pe en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 7 septembrie în Istorie

Armata bulgara intra in Cadrilater

foto preluat de pe istorie-pe-scurt.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

7 septembrie este a 250-a zi a calendarului gregorian și a 251-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 7 septembrie

(BOR) Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului; Sfântul Mucenic Sozont; † Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați

(BRU) Sf. Sozon, martir († 304)

 

(BRC) Sf. Regina, fecioară, martiră

Localitatea Alise – Sainte Reine – Faleza Sfânta Regina –, din provincia Burgundia (Franţa), este aşezată aproape de vechea cetate galică Alesia, unde Iulius Cezar, în anul 52 înainte de Cristos, a învins armatele galilor răsculaţi, conduse de neînfricatul Vercingetorix. Tradiţia locală însă a legat numele acestei cetăţi de amintirea Sfintei Regina, o tânără creştină a cărei credinţă şi iubire faţă de Cristos nu a fost înfrântă de iscusinţa şi puterea unui îndepărtat trimis al împăratului victorios.
cititi continuarea pe: sfinticatolici.ro

 

Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat la 19 decembrie 2019 Rezoluţia 74/212 care desemnează ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, fiind marcată începând cu acest an, potrivit https://undocs.org.

În prezent, comunitatea internaţională recunoaşte că îmbunătăţirea calităţii aerului poate atenua schimbările climatice. Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru aerul curat, şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, pentru a proteja sănătatea oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să stabilească data de 7 septembrie ca Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, se arată pe site-ul https://www.un.org/.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Brazilia – Ziua națională – aniversarea proclamării independenței față de Portugalia (1822)

Brazilia – foto: ro.wikipedia.org

În noiembrie 1807, trupele lui Napoleon Bonaparte au forțat curtea portugheză să se refugieze în Brazilia. Regele Ioan al VI-lea a sosit în Rio de Janeiro în 1808 după semnarea alianței defensive cu Anglia. În același an s-au deschis porturile braziliene vaselor națiunilor împrietenite, marcând sfârșitul epocii coloniale. Când orașul Rio de Janeiro a fost declarat capitală a Regatului Unit al Portugaliei, Braziliei și Algarvelor, Brazilia s-a transformat de iure din colonie în metropolă, act fără precedent în istoria omenirii. Noua situație politică a nemulțumit multe grupări influente ale societății portugheze, stare ce a culminat prin Revoluția Liberală de la Porto declanșată în 1820.

Drapelul Braziliei – foto; ro.wikipedia.org

Liberalii au cerut regelui să revină în Portugalia și să restabilească statutul de colonie pentru Brazilia. Ioan al VI-lea a revenit în țară în 1821, numind pe fiul lui, Pedro, în funcția de regent al Braziliei. Deși a purtat titlul regal, Ioan al VI-lea a pierdut aproape întreaga putere în urma revoluției, având în continuare doar rol simbolic și reprezentativ.

Liberalii au încercat să-l forțeze și pe regent să-și stabilească reședința la Lisabona, ceea ce ar fi dus la pierderea tuturor privilegiilor și implicit la revenirea la statutul de colonie al Braziliei. Petru a refuzat să dea curs solicitărilor Lisabonei și ca reacție a promulgat o lege conform căreia orice decizie emisă de Lisabona cu privire la fostele teritorii coloniale braziliene trebuia ratificată în Brazilia pentru a se putea pune în aplicare. În cele din urmă, la data de 7 septembrie 1822, Petru a declarat independența Braziliei, proclamându-se ca primul împărat al noii țări.

Dom Pedro I al Braziliei și al IV-lea al Portugaliei (numele complet: Pedro de Alcântara Francisco António João Carlos Xavier de Paula Rafael José Miguel Joaquim Gonzaga Pascoal Cipriano Serafim de Bragança e Bourbon, n. 12 octombrie 1798 Queluz — d. 24 septembrie 1834 Queluz) a fost primul Împărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și optulea Rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826).

 

Astăzi în istorie pentru 7 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 7 septembrie în Istorie:

- 7 septembrie 1940 – Tratatul de la Craiova

 

7 septembrie 70 - O armata romana condusa de Titus Flavius Vespasianus, fiul lui Vespasian (n. 30 decembrie 39 – m. 13 septembrie 81), imparat roman în perioada 79-81 , ocupa Ierusalimul si masacreaza mii de evrei.

 

7 septembrie 251 - Moare generalul si politicianul chinez Sima Yi ( n. 179). A trait in epoca de sfarsit a dinastiei Han si in Perioada celor Trei Regate. Fiul sau mai mic Sima Yan, a preluat puterea si a fondat dinastia Jin.

 

7 septembrie 1191 - În timpul celei de-a treia Cruciade, Richard I al Angliei il invinge la Arsuf pe comandantul musulman Saladin.

 

7 septembrie 1533 - S-a născut Elisabeta I, regină a Angliei între anii 1558-1603, perioadă denumită şi „epoca elisabetană” ; (m. 24 martie 1603).

Elisabeta I (în engleză Elizabeth I) (7 septembrie 1533 – 24 martie 1603 ) a fost regină a Angliei și regină a Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa - in imagine, Elisabeta I , "Darnley Portrait", c. 1575 - foto: ro.wikipedia.org

Elisabeta I , “Darnley Portrait”, c. 1575 – foto: ro.wikipedia.org

Elisabeta I (în engleză Elizabeth I) (7 septembrie 1533 – 24 martie 1603 ) regină a Angliei și regină a Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa. (Elisabeta I , “Darnley Portrait”, c. 1575). Elisabeta I a fost al cincilea și ultimul monarh al casei Tudor. Deoarece nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroaselor oferte, casa Tudor s-a stins la moartea ei. A fost cunoscută și ca Regina Fecioară. Domnia reginei Elisabeta a fost marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial și o perioadă de extraordinară înflorire artistică și culturală.

 

7 septembrie 1631 - In timpul Razboiului de treizeci de ani, trupele suedeze comandate de regele Gustav Adolf obțin o victorie decisivă asupra forțelor catolice in batalia de la Breitenfield.

 

7 septembrie 1707 - S-a nascut scriitorul , matematicianul și naturalistul francez Georges Louis Leclerc de Buffon ; (d.16 aprilie 1788). Preocupările sale multiple s-au concretizat printr-o operă (nu numai teoretică, ci și practică), care a influențat decisiv generațiile următoare de naturaliști, printre care s-au numarat si Jean-Baptiste de Lamarck și Charles Darwin.

 

7 septembrie 1739 - Se incheie Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria si Imperiul Otoman, care a marcat sfarsitul războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia, Țării Românești.

 

7 septembrie 1811 - S-a născut la Krauchenwies in actuala Germanie, Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl viitorului rege Carol I al României .

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 7 septembrie 1811, Krauchenwies - d. 2 iunie 1885), șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I - foto - ro.wikipedia.org

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen- foto – ro.wikipedia.org

Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 7 septembrie 1811, Krauchenwies – d. 2 iunie 1885), șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I. Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a decedat la vîrsta de 74 de ani (2 iunie 1885). A fost șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I. El a fost fiul prințului Karl de Hohenzollern-Sigmaringen și al Mariei-Antoinette Murat, nepoată de frate a lui maresalul francez Joachim Murat. Prințul Karl Anton a fost căsătorit cu prințesa Josephine Friederike Luise de Baden (1813 – 1900), fiică a lui Karl, Mare Duce de Baden. Împreună au avut mai mulți copii :

– Leopold (1835 – 1905), străbunic al Regelui Mihai I al României;
– Stephanie (1837 – 1859) – căsătorită cu regele Petru al V-lea al Portugaliei;
– Carol (1839 – 1914), viitor rege al României;
– Anton (1841 – 1866), mort pe cîmpul de luptă, în Bătălia de la Königgrätz, în cursul războiului pruso-austriac;
– Friedrich (1843 – 1904);
– Maria Luise (1845 – 1912) – căsătorită cu Prințul Filip de Belgia.

 

7 septembrie 1812 - La Grande Armée a lui Napoleon a obligat armata rusă să se retragă în bătălia de la Borodino. Aceasta confruntare a fost considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.

Bătălia de la Borodino – Parte a Campaniei din Rusia (1812) – foto: ro.wikipedia.or

Bătălia de la Borodino, a avut loc la 7 septembrie 1812, la 125 km de Moscova, între trupele franceze conduse de Napoleon și trupele rusești conduse de Kutuzov. Bătălia, deși a fost o victorie tactică și strategică franceză incontestabilă, nu a reprezentat triumful complet de care Napoleon avea nevoie pentru a-l convinge pe Țarul Alexandru I să încheie pacea. Ca urmare a bătăliei, trupele franceze au avut drumul deschis spre capitala economică a Rusiei, Moscova, pe care o vor ocupa timp de o lună și jumătate, în așteptarea tratativelor de pace. Acestea din urmă nu se vor materializa și, odată cu venirea iernii, francezii sunt nevoiți să se retragă, cu pierderi uriașe cauzate de crunta iarnă rusească.

 

7 septembrie 1818 - Carol al XIV-lea Ioan al Suediei, francez prin naștere, pe numele său adevărat Jean-Baptiste Bernadotte, este încoronat rege al Norvegiei, la Trondheim. Jean-Baptiste Bernadotte (n.26 ianuarie 1763 – m.8 martie 1844),a fost rege al Suediei și Norvegiei, prinț suveran de Pontecorvo, general și Mareșal al Primului Imperiu Francez al lui Napoleon . Este fondatorul actualei dinastii care se află pe tronul Suediei.

 

7 septembrie 1822 - Brazilia își declară independența față de Portugalia.

 

7 septembrie 1844 - S-a născut renumitul arhitect Émile André Lecomte de Nouy, membru corespondent străin al Academiei Române; a alcătuit planurile de restaurare pentru bisericile „Trei Ierarhi ” şi ” Sf. Nicolae Domnesc ” din Iaşi, biserica ” Sf. Dumitru ” din Craiova (m. 11.noiembrie.1914).

 

7 septembrie 1866 - S-a născut prozatorul și dramaturgul francez Tristan Bernard ; (d. 1947).

 

7 septembrie 1880 - A decedat politicianul roman Manolache Costache Epureanu , fost prim ministru al guvernului Romaniei; (n. 22 august 1820).

Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (n. 22 august 1820, Bârlad - d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania) primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri: în 1870 (1 mai - 26 decembrie) și în 1876 (6 mai - 5 august) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Emanoil (Manolache) Costache Epureanu - foto:  cersipamantromanesc.wordpress.com

Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (n. 22 august 1820, Bârlad – d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania) primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri: în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august). In perioada 1859 – 1861 a fost principalul colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza, dar treptat s-a îndepărtat de acesta, apropiindu-se de conservatori. Dupa detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, el a devenit unul dintre principalii lideri ai acestora. Majoritatea conservatoare din Adunarea Constituantă convocată în 1866 pentru a adopta prima constitutie a țării l-a ales președinte al acesteia. În 1870, el a devenit prim ministru. A fost pentru o perioada scurta si ministru al Justitiei. La 3 februarie 1880 devine lider al Partidului Conservator și autorul primului program politic al acestuia.

 

7 septembrie 1902 - S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române („Aspecte lirice contemporane”, „Ion Luca Caragiale”, „Aspecte literare contemporane”) ; (m. 25 iunie 1988).

 

7 septembrie 1907 - A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti („Răzvan şi Vidra”) (n. 16 februarie 1836).

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile - foto - ro.wikipedia.org

Bogdan Petriceicu Hasdeu – foto – ro.wikipedia.org

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, Câmpina) scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

 

7 septembrie 1909 - S-a născut, la Istanbul, regizorul, scriitorul, scenaristul şi producătorul american de origine greacă, Elia Cazan (Kazanjoglous); laureat în 1999 al Premiului Oscar pentru întreaga activitate. („A Streetcar Named Desire”, „East of Eden”, „Splendor in the Grass”); (m. 29 septembrie 2003).

Elia Kazan (n. 7 septembrie 1909 – d. 28 septembrie 2003) regizor de film și teatru, dramaturg, producător de film și teatru, scenarist și nuvelist american de origine greacă - foto: ro.wikipedia.org

Elia Kazan – foto: ro.wikipedia.org

Elia Kazan (n. 7 septembrie 1909 – d. 28 septembrie 2003) regizor de film și teatru, dramaturg, producător de film și teatru, scenarist și nuvelist american de origine greacă.

 

7 septembrie 1910 - Savanta franceza de origine poloneza, Marie Sklodowska Curie, a izolat prima mostră pură de radiu.

 

7 septembrie 1911 - S-a nascut Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 5 august 1998). Mama lui, Măruţa, provenea dintr-un neam de vlahi (români) din oraşul dunărean Somovit, iar limba română a fost limba ei maternă. Jivkov a fost cunoscut în timpul Războiului Rece pentru pentru atitudinea sa extrem de servilă fațăt de URSS.

El chiar a propus de două ori în mod neoficial, în 1963 si în 1973, ca Bulgaria să adere la Uniunea Sovietică, subliniind originea comună slavă, alfabetul chirilic si alte similitudini culturale. Liderii URSS, temându-se de o reacție negativă din partea comunității internaționale, i-au respins propunerea.

Gheorghi Markov a spus odată: „El (Jivkov) a servit Uniunea Sovietică cu mai multă fervoare decât liderii sovietici înșiși.” El a intensificat relațiile economice cu celelalte țări socialiste. Jivkov a fost împotriva politicii perestroika dusă de Gorbaciov în Uniunea Sovietică. Pe 10 noiembrie 1989, ca urmare a unei lovituri de stat fără vărsare de sânge în Bulgaria, Jivkov a fost demis. Lovitura de stat a fost organizată atât de gorbacioviștii din cadrul Partidului Comunist Bulgar, cât și de opoziția anticomunistă.

Partidul Comunist a fost redenumit Partidul Socialist Bulgar, iar un an mai târziu a câștigat alegerile parlamentare. În 1990 Jivkov a fost urmărit penal și arestat la domiciliu. În 1996 acesta a fost eliberat de către Curtea Supremă. A murit în vara anului 1998 ca urmare a unei come cerebrale, provocată de o bronho-pneumonie bilaterală.

 

7 septembrie 1914 - S-a născut fizicianul James Alfred Van Allen, cel care a descoperit, în 1958, centurile de radiaţii care îi poartă numele; (m. august 2006)

 

7 septembrie 1930 - S-a născut regele Belgiei, Baudouin I ; ( m.1993).

 

7 septembrie 1931 - Marele diplomat roman Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor. A fost un caz singular în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.

 

7 septembrie 1939 - România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajut0rării Poloniei.

 

7 septembrie 1940 - A fost încheiat in urma presiunilor Germaniei naziste, Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei (“Cadrilaterul“, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.

Dobrogea: partea românească în portocaliu, partea bulgărească (Cadrilaterul) în galben - foto: ro.wikipedia.org

Dobrogea: partea românească în portocaliu, partea bulgărească (Cadrilaterul) în galben – foto: ro.wikipedia.org

 

7 septembrie 1940 - Al Doilea Război Mondial: În Bătălia Angliei avioanele germane încep atacurile de noapte asupra Londrei și a altor orașe britanice.

Bătălia Angliei (10 iulie – 31 octombrie 1940) este numele dat eforturilor Luftwaffe depuse pentru câștigarea superiorității aeriene asupra Royal Air Force (RAF), înaintea unei invazii terestre și aeriene asupra Marii Britanii (Operațiunea Leul de Mare), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia Angliei - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia Angliei (10 iulie – 31 octombrie 1940) este numele dat eforturilor Luftwaffe depuse pentru câștigarea superiorității aeriene asupra Royal Air Force (RAF), înaintea unei invazii terestre și aeriene asupra Marii Britanii (Operațiunea Leul de Mare), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bătălia Angliei a fost prima luptă purtată integral doar de forțele aeriene.

A fost de asemenea cea mai mare și susținută campanie de bombardamente desfășurată până la acea dată și primul test adevărat al teoriilor bombardamentelor strategice dezvoltate după Primul Război Mondial. Eșecul Germaniei Naziste de a distruge forța aeriană a Angliei sau de înfrângere a stării de spirit a guvernului sau poporului britanic este considerată prima înfrângere majoră a celui de-al Treilea Reich.

 

7 septembrie 1944 - Șeful Marelui Stat Major al Armatei Romane , generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0.Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”. Generalul de armata Gheorghe Mihail, fost sef al Marelui Stat Major avea sa indure persecutiile comuniste, alaturi de multi alti generali romani.

 

7 septembrie 1949 - Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (1884 – 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 și 1961.

 

7 septembrie 1949 - A încetat din viaţă pictorul mexican José Clemente Orozco, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale; (n. 23. noiembrie.1883).

 

7 septembrie 1953 - In URSS, Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

 

7 septembrie 1960 - S-a născut Nae Caranfil, scenarist, actor, regizor şi compozitor român.

Nae Caranfil (n. 7 septembrie 1960, București) este un scenarist, actor și regizor român. A absolvit în 1984 cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică, pentru a debuta regizoral în 1993 cu „E pericoloso sporgersi”, peliculă premiată la Festivalurile de film de la Bratislava din același an și Baule 1994 , dar și de către ACIN în 1993. Este fiul cunoscutului critic de film Tudor Caranfil. A fost casatorit cu Mara Nicolescu intre anii 2001-2008.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.cinemagia.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

7 septembrie 1965 - S-a născut la Adjud, județul Vrancea, marea soprană română Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

7 septembrie 1977 - Se semneaza, la Washington, de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos, tratatul privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar controlul Canalului,să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999.

 

7 septembrie 1982 - Sportivii romani Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.

 

7 septembrie 1993 - A încetat din viaţă scriitorul si gazetarul Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924), autorul cunoscutelor romane „Groapa”si „Principele”.

Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, București - d. 7 septembrie 1993, București) membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic român, laureat al premiului Herder - foto: ro.wikipedia.org

Eugen Barbu - foto: ro.wikipedia.org

Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, București – d. 7 septembrie 1993, București) membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic român, laureat al premiului Herder.

 

7 septembrie 1997 - A murit Mobutu Sese Seko, om politic congolez, autoproclamat președinte al Republicii Zair; (n. 1930).

Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga (nume original: Joseph-Désiré Mobutu, n. 14 octombrie 1930 - d. 7 septembrie 1997) dictatorul Zairului (azi Republica Democrată Congo sau Congo Kinshasa, pe scurt) din 1965 până în 1997 - foto: cersipamantromanesc.com

Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga – foto: cersipamantromanesc.com

Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga (nume original: Joseph-Désiré Mobutu, n. 14 octombrie 1930 – d. 7 septembrie 1997) dictatorul Zairului (azi Republica Democrată Congo sau Congo Kinshasa, pe scurt) din 1965 până în 1997. A fost dictatorul Zairului, azi Republica Democratica Congo, din 1965 până în 1997.

 

7 septembrie 2001 - A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul regizorului roman Lucian Pintilie, „După-amiaza unui torționar”, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.

 

7 septembrie 2008 - A decedat, în urma unui cancer faringian popularul actor roman Ilarion Ciobanu.

Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, județul interbelic Tighina, România - d. 7 septembrie 2008, București, România) actor român celebru. A semnat, de asemenea, regia a două filme. În anii 1950 a avut și o carieră de rugbist - foto: cinemagia.ro

Ilarion Ciobanu – foto: cinemagia.ro

Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, județul interbelic Tighina, România – d. 7 septembrie 2008, București, România) actor român celebru. A semnat, de asemenea, regia a două filme. În anii 1950 a avut și o carieră de rugbist. Filmografie: „Tancul”, „O vară cu Mara”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „Iancu Jianu, haiducul”, „Artista, dolarii şi ardelenii”, „Toate pânzele sus”, „Ultimul cartuş”, „Cu mâinile curate”); (n. 28 octombrie 1931).

 

7 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940)

Dobrogea: partea românească în portocaliu, partea bulgărească (Cadrilaterul) în galben

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: istorie-pe-scurt.ro; ro.wikipedia.org

 

Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940)

Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei (“Cadrilaterul“, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.

Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940 între România și Bulgaria. Conform prevederilor acestuia, România a cedat partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul în română), și și-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populație. Acest teritoriu a fost cedat de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913.

80.000 de români (mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni), majoritatea așezați de la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să așeze în Cadrilater. În final, din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari

Pe 3 august 1940, reprezentantul german în România, Fabricius, a informat guvernul român că trebuie să cedeze Bulgariei întreg Cadrilaterul, ca urmare a întâlnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler și primul ministru bulgar. Conformându-se cererii lui Hitler, guvernul român a făcut demersuri la Sofia pentru începerea de negocieri. Tratativele au început la Craiova pe 19 august. Delegația română avea mandat să accepte ideea cedării Cadrilaterului astfel că discuțiile au vizat pribleme concrete asupra modului de rezolvare a acestei chestiuni.

Tratatul de la Craiova - Procesul-verbal - foto: istorie-pe-scurt.ro

Tratatul de la Craiova – Procesul-verbal – foto: istorie-pe-scurt.ro

Prim delegat la această întâlnire de la Craiova a fost Alexandru Cretzianu care, împreună cu alţi membri ai reprezentanței române, a fost primit de fostul ministru de Externe, M. Manoilescu, care însă nu le-a dat nici o instrucţiune specială, vorbindu-le de cedarea Cadrilaterului ca de o obligaţie impusă, căreia nu trebuiau să se opună.

La Craiova se alătură delegaţiei române şi Vasile Covată din Bazargic (reședința Caliacrăi), Tascu Purcărea din Silistra și alţi câţiva români-macedoneni îngrijoraţi de viitorul soartei lor.Delegaţia bulgară avea ca prim delegat pe fostul Ministru de la Bucureşti şi Roma, S. Pimenov, iar al doilea delegat era juristconsultul Papazoff.

Amândoi delegaţii înţelegeau şi vorbeau româneşte, dar convorbirile şi tratativele s-au dus în limba franceză, delegaţia bulgară fiind foarte optimistă, sigură că totul era doar o formalitate pentru i se “restitui” “Zlatna Dobrugea”(Dobrogea de aur). După prezentarea scrisorilor de acreditare şi citirea actelor introductive preliminare, s-a propus delegaţiei bulgare un aranjament teritorial care ar fi fost de natură să asigure liniştea, cruţând sentimentele şi demnitatea fiecăreia dintre popoarele vecine.

Tratatul de la Craiova - Refugiati din Cadrilater - foto: Refugiati-din-Cadrilater1

Tratatul de la Craiova – Refugiati din Cadrilater – foto: Refugiati-din-Cadrilater1

S-a propus ca Silistra, cetate ce a aprținut termporar Ţării Româneşti în Evul Mediu să rămână României. De asemenea portul Cavarna şi Balcicul, din care românii făcuseră o staţiune de prim ordin, să ne rămână. Pretenţiile noastre au fost minime. În schimb, toată Zlatna Dobrugea revenea Bulgariei, şi în felul acesta se punea capăt pentru totdeauna litigiului care frământa opinia publică din cele două ţări vecine.

Primul delegat bulgar, S. Pimenov, a răspuns însă că înţelege punctul de vedere românesc, dar că el nu se poate abate cu nimic de la cele hotărâte definitiv la Berchtesgaden adică dictat în toată puterea cuvântului. La poarta Palatului Jean Mihail (actualul Muzeu de Artă) din Craiova, unde se ţineau şedinţele, aşteptau cu groază rezultatele tratativelor, dobrogenii macedoneni, în număr de câteva sute. S-a reuşit ca schimbul de populaţie şi toate cele legate de o problemă atât de spinoasă să se concretizeze prin texte care, interpretate cu bună credinţă, puteau aduce alinare la brutalitatea ruperii oamenilor de la vatra şi glia lor.

Tratatul de la Craiova - Armata bulgara intra in Cadrilater - foto: istorie-pe-scurt.ro

Tratatul de la Craiova – Armata bulgara intra in Cadrilater – foto: istorie-pe-scurt.ro

În ziua de 7 septembrie, când urmau să se termine “lucrările”, ezitările justificate ale delegaţie române de a semna au fost spulberate de ordinul telefonic al noului conducător al statului, generalul Ion Antonescu, care a dat ordin să se iscălească “Tratatul”, lucru ce s-a făcut imediat. Al. Cretzianu a înmânat scrisorile primului ministru bulgar.

Acordul a fost semnat de Henri Meitani, membru al delegației, și nu de Alexandru Cretzianu, șeful părții române la tratative, cel din urmă refuzând categoric. La 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei. Unii ofițeri ai armatei Române (de exemplu, generalul Argeșanu) s-au opus acestei retrageri și au organizat pe cont propriu o rezistență armată.

Conducătorul rezistenței fiind însă arestat în cele din urmă din ordinele lui Ion Antonescu, bulgarii au reintrat în posesia acestei regiuni de 7.412 de kilometri pătrați şi 410.000 de locuitori relativ fără probleme. În total vara anului 1940 a adus României pierderi teritoriale de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați, adică o treime din suprafață și un deficit de 6.800.000 de locuitori însumând 33% din populație.

 

cititi mai mult despre Tratatul de la Craiova si pe en.wikipedia.org