Scrie-i lui Cioloș să nu semneze CETA
Scrie-i lui Cioloș să nu semneze CETA
foto si articol: de-clic.ro
Dragi prieteni,
Brexit-ul de astă vară a fost un șoc puternic pentru mulți dintre noi. Dar a fost, de asemenea, un semnal de alarmă pentru democrația europeană. Atunci când cetățenii nu sunt luați în serios, coeziunea politică se destramă și odată cu ea, capacitatea de a progresa. Ne vrem drepturile respectate și vocile auzite! Vocile pe care guvernul Cioloș le ignoră ostentativ pe subiectul CETA, acordul comercial între UE și Canada, similar TTIP.
În iulie, Comisia Europeană a făcut un ”compromis politic” datorită presiunii cetățenilor europeni, acceptând CETA ca fiind un acord ”mixt”. Acest lucru înseamnă că parlamentele naționale vor avea un cuvânt de spus, așa cum este și normal, deoarece CETA, ca orice alt acord, influențează legislația națională. Acesta este un lucru bun.
Dar, pentru că ratificarea de către parlamentele naționale ar putea dura 4-5 ani și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, crede că acest lucru ar decredibiliza Uniunea Europeană în ochii viitorilor parteneri, ghici ce vrea să facă? Vrea să aplice provizoriu cele mai importante părți ale acordului CETA, ducând astfel în derizoriu procesul de ratificare de către parlamentele naționale.
Cu alte cuvinte, cele mai importante prevederi ale CETA vor intra în vigoare și vor produce efecte imediat după semnarea formală a acordului la Summitul UE-Canada din 27 octombrie 2016. Aplicarea provizorie este o încercare scandaloasă de subminare a drepturilor noastre democratice.
Am trimis nenumărate petiții[1], scrisori deschise[2], întrebări[3], cereri de informare, cereri de primire în audiență către președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Dacian Cioloș, ministrul economiei Costin Borc și ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu, în numele cetățenilor îngrijorați de aceste tratate dezastruoase. Si nimic, niciun răspuns!
Lucrurile se mișcă foarte repede. Peste mai puțin de două săptămâni, pe 22-23 septembrie la Bratislava, miniștrii economiei și comerțului din statele UE vor avea o întâlnire informală unde vor decide dacă vor accepta aplicarea provizorie a CETA.
Haideți să punem presiune acum pe guvern, să le cerem lui Dacian Cioloș și lui Costin Borc să nu accepte aplicarea provizorie la Bratislava!
În 2 pași simpli care durează 2 minute putem pune presiunea necesară pe Guvern:
- Copiază textul de mai jos (din chenar). Puteți adauga orice considerați oportun pentru a determina Guvernul sa acționeze:
|
Stimate domnule prim-ministru Dacian Cioloș, Stimate domnule ministru Costin Borc, Stimate domnule ministru Lazăr Comănescu, Vă rog, ca la întâlnirea informală a miniștrilor economiei de la Bratislava, din 22-23 septembrie 2016, să țineți cont de drepturile democratice ale statelor membre de a avea un cuvânt de spus asupra acordului comercial CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement) și să nu acceptați aplicarea provizorie a acestuia. Acest lucru ar duce în derizoriu procesul de ratificare în parlamentele naționale, devenind un proces formal, fără substanță. Astfel, odată ratificat, România şi toate celelalte ţări afectate vor fi mult mai expuse consecinţelor aplicării mecanismelor de soluționare a disputelor investitori – stat. Acest mecanism a permis deja hotărâri aberante ca în faimosul caz al fraţilor Micula. Mai mult, prin aşa-numita cooperare în reglementare, se acceptă ca unele corporaţii să dicteze politicile statului, precum şi să contribuie la relaxarea standardelor de calitate, de mediu, de protecţie a drepturilor angajaţilor şi a locurilor de muncă. Iar ca şi chestiuni care privesc România în mod special, mai putem cita recunoaşterea prin tratatul CETA a unei singure Indicaţii Geografice Protejate (Magiunul de Prune Topoloveni) – toate celelalte produse alimentare tradiţionale româneşti fiind astfel ameninţate. Nu în ultimul rând, aplicarea CETA ar avea loc în absenţa totală a unui studiu de impact asupra economiei româneşti. Așadar, vă cer respectuos ca la întâlnirea de la Bratislava, să nu acceptați aplicarea provizorie a CETA în numele meu. Semnat: ……… |
2. Trimiteți textul prin e-mail la următoarele adrese: pm@gov.ro, dacian.ciolos@outlook.com, alin.mituta@gov.ro, drp@gov.ro, sg@gov.ro, dorian.filote@gov.ro, dorin.mantescu@gov.ro, costin.borc@minind.ro, office.minister@economie.gov.ro, DRIP@mae.ro, relatii_cu_publicul@mae.ro, contact@de-clic.ro
Brexit ne-a demonstrat că Europa are nevoie de mai multă implicare cetățenească, nu de mai puțină. Dar în loc să înțeleagă asta, decidenții noștri folosesc fiecare truc învățat la școala politică pentru a determina Uniunea Europeană să adopte CETA.
CETA, asemeni TTIP, este un acord comercial extrem de periculos[4], care ar oferi corporațiilor străine și așa suficient de puternice, dreptul de a acționa în judecată guvernele noastre în curți de justiție private. Servicii publice de bază, cum ar fi sănătatea sau educația, ar putea deveni accesibile privatizării.Drepturile noastre democratice, sociale și ca și consumatori ar fi erodate. Trebuie să avem dreptul la un cuvânt de spus asupra unui acord cu un asemenea impact potențial imens asupra vieții noastre.
Comisia Europeană vrea CETA indiferent de consecințe, fiind dispusă să fenteze procesul de ratificare în parlamentele națoinale. Haideți să cerem împreună ca acest proces să fie luat în serios, nu dus în derizoriu prin aplicarea provizorie.
Scrie-i și tu acum lui Dacian Cioloș să nu accepte aplicarea provizorie la Bratislava!
Note:
[1] - Petiția STOP tratatelor de investiții dezastruoase
[3] – Campania europeană intitulată “Do the CETA Check!” permite cetățenilor să le pună întrebări despre CETA membrilor Parlamentului European (MPE) și miniștrilor economiei și comerțului
[4] – Despre riscurile CETA, vă recomandăm să parcurgeți articolul lui George Monbiot, reputat jurnalist britanic
articol preluat de pe: de-clic.ro
Demos, platformă civico-politică pentru promovarea democrației și solidarităţii
Demos
foto: facebook.com
articole: platforma-demos.ro; facebook.com
Demos este o platformă civico-politică pentru promovarea democrației și solidarităţii.
foto: .facebook.com
Ne-am lansat! Azi, (15 septembrie 2016 n.r) de Ziua Internațională a Democrației! Suntem Platforma Demos, un proiect civico-politic prin care aducem pe agenda publică drepturile, nevoile și interesele care nu au fost până acum reprezentate cu adevărat în viața politică românească, deși au fost frecvent folosite ca teme electorale.
Valorile care ne unesc sunt solidaritatea, incluziunea socială și respectul față de drepturile tuturor. Dacă și tu crezi în aceste valori și îți dorești ca ele să se regăsească atât în discursul public, cât și în acțiunile politice, semnează manifestul aici
Mai multe detalii aici
#solidaritate #democrație #DEMOS #haiDEMOS #NEAMlansat #vinocunoi
foto: .facebook.com
Manifestul Democrației și Solidarității
Într-o țară în care puterea politică și economică aparține unui grup restrâns de oameni, datoria noastră este să reconstruim de la bază, plecând de la oamenii simpli, de la drepturile, nevoile și aspirațiile lor, nu pentru a cuceri puterea, ci pentru a o reinventa după alte reguli. Proiectul nostru reflectă o putere care se bazează pe educație, pe implicare, pe cooperare, pe cinste, o putere folosită exclusiv pentru a construi o societate mai bună și mai dreaptă pentru toți.
Dacă vom menține traiectoria pe care ne aflăm acum, țara va rămâne condamnată la subdezvoltare și instabilitate. Elita politică guvernează fără viziune și fără proiecte, fiind preocupată doar de accesul la resurse, mimează lupta politică și instigă cetățenii la ură și dispreț reciproc. Economia se dezvoltă cu greutate, sacrificând atât energia întreprinzătorilor, cât și drepturile și prosperitatea angajaților. De multe ori sacrifică natura, resursele sau soarta comunităților locale. Educația și sănătatea devin servicii de lux pentru mulți dintre noi. Administrația este slabă, prost plătită și politizată, incapabilă să reziste abuzului de putere și cu atât mai puțin să susțină un proiect de dezvoltare. După 25 de ani de tranziție, trăim într-o societate pe care unii reușesc să o spolieze, din care mulți încearcă să scape și căreia cei mai mulți pot doar spera să îi supraviețuiască.
Credem în demnitatea tuturor oamenilor și în egalitatea lor în drepturi și oportunități, în libertatea și forța de a-și decide viitorul comun, în puterea de a schimba ceea ce pare greu de schimbat. Credem că democrația este pentru toți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, educați și mai puțin educați, săraci și bogați. O democrație împlinită are nevoie de solidaritate, de cooperare, de încredere și de speranță.
Ne dorim:
Să depășim tensiunile politice sterile care maschează lupta pentru putere și compromisurile nefericite ale ultimelor decenii.
Să reducem drastic sărăcia, inegalitățile și privilegiile ce macină societatea din interior și o condamnă la instabilitate și subdezvoltare.
Să trecem de la un model economic bazat pe mâna de lucru ieftină, pe dumping social și de mediu la unul centrat pe producție, inovație, cooperare și sustenabilitate.
Să transformăm accesul general la educație, sănătate și cultură în priorități ale guvernării.
Să avem o guvernare transparentă și competentă, responsabilă în fața cetățenilor și capabilă să reziste capturii grupurilor de interese economice.
Să devenim mai responsabili față de natură și să construim instituții puternice de protecție a biodiversității, a apei și aerului.
Să oprim exploatarea distructivă a resurselor naturale și să integrăm prioritățile de dezvoltare economică cu cele legate de mediu și protecție a comunităților locale.
Împreună putem da un mesaj puternic pentru reconstrucția unei societăți prospere, juste și armonioase.
Manifestul este în curs de revizuire pentru a include sugestiile semnatarilor.
Semnatari (la data de 19 septembrie 2016, ora 14:45, în curs de actualizare):
Alexandru Andrei – politolog,
Andreea Petruţ – asistent cercetare în politici de educaţie,
Camil Pârvu – conferenţiar universitar,
Alexandru Mustaţă – coordonator de campanii în energie,
Oana Băluţă – conferenţiar universitar,
Andrei Ţăranu – conferenţiar universitar,
Lavinia Andrei – inginer, expert în politici de mediu,
Claudiu Crăciun – lector universitar,
Melanie Zegrean – cercetător şi antreprenor cultural (Berlin),
Adi Dohotaru – activist / cercetător (Cluj),
Sorin Cucerai – publicist,
Vlad Stoica – arhitect,
Cristian Ghingheş – blogger şi consilier local independent al municipiului Bacău,
Mihai Burcea – istoric,
Sorin Jurcă – asistent geolog (Roşia Montană),
Florentin Iancu – activist pentru drepturile salariaţilor (Timişoara),
Andreea Ignişca – studentă,
Dan Bărbulescu – activist pentru protecţia mediului,
Tudor Nimară – politolog, Dinu Guţu – antropolog,
Mihai Buciuman – avocat,
Maria Cernat – cadru didactic universitar,
Claudiu Turcuş – lector universitar (Cluj),
Valer Simion Cozma – istoric (Telciu),
Andrada Nimu – cercetătoare,
Ştefan Iancu – cercetător/ Expert servicii sociale,
Diana Mărgărit – lector universitar,
Adrian Munteanu – Trainer NLP,
Life & Business Coach,
Alexandru Bajdechi – student,
Ionuţ Badea – student,
Alexandru Cărlan – lector universitar,
Laura Roman – economist (Bruxelles),
Bogdan Giuşcă – inginer software,
Corina Doboş – cercetător științific,
Daniel Tene – agent imobiliar (Colchester),
Cristina Mărculescu – reprezentant vânzări,
Tudor Ionuţ – jurist,
Vasile Braşovanu – învăţător,
Anca Mărginean – profesoară,
Vlad Bujdei Tebeică – doctorand,
Patricia Dumitru – QA Engineer,
Petrică Mogoş – student,
Camelia Crişan – sociolog,
Mihai Dănilă – student,
Lucian Mihai – trainer şi consultant dezvoltare,
Radu Pace – student,
Irina Ştefania Mărculescu – medic,
Alina Hudek – economistă,
Cernat Daniel – manager,
Răzvan Voinescu – economist (Braşov),
Bianca Nicolescu – Designer Grafic & Fotograf,
Mihail Bumbeș – istoric/activist civic,
Marin Florian – Activist sindical,
Mircea Kivu, Florin Popa (Bruxelles),
Raul Cârstocea – cercetător ştiinţific,
Teodora Pletosu – cercetător (Bruxelles),
Mircea Olaru-Zăinescu – profesor științe sociale (Cluj),
Adrian Doboş – arheolog,
Ștefan Bosomitu – istoric,
Ioana Ienciu (Berlin),
Călin Goina (Cluj),
Sergiu Mişcoiu (Cluj-Napoca),
Virginia Toma,
Dumitru-Cornel Vîlcu- lector universitar (Cluj),
Alexandra Hosszu,
Raluca Şarpe – economist (Amsterdam),
Adrian Rista – avocat,
Ioana Pelehatăi,
Teddy Florea (Budapesta),
Matei Ghimiș – masterand,
Dorin Chiriţoiu – student (Hamburg),
Mădălin Blidaru – delegat de tineret la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa,
Sebastian Pricop – Consultant IT Iaşi,
Hurmuzescu Mihai – inginer,
Mihai Ene – Craiova,
Laura Greta Marin,
Tarba George Bogdan,
Alexandra Gruian,
Virgil Boloş (Baia Mare),
Ioan Eugen Bondoc (Iaşi),
Mircea Dobrescu – inginer constructor,
Mihai Călin,
Dincă Laurențiu (Cluj),
Neamţu Daniel-Vasile (Suceava),
Claudiu Rimboi – Braşov,
Brici Mihai-Dan (Bistrița),
Nicoară Mihaela Aurelia (Deva),
Denisia Susanu (Cluj-Napoca),
Drăgulin Florina – studentă (Buzău),
Laurenţiu-Emil Păsărică,
Samoilă Cosmin,
Laurenţiu Ciocârlan – Horezu,
Apostol Gabriel,
Calina Elisa,
Adrian-Bogdan Moruţ (Timişoara),
Luiza Dumitru (Baia Mare/ Bucureşti),
Călin Lucaci – Arad,
Vlad Pașca (Brașov),
Liliana Geru,
Popa Andrei Nicolae,
Alina Dumitriu – psihoterapeută și activistă penttru drepturile omului,
Alexandru Cupaciu – medic (Paris),
Diana Velica,
Grig Vulpe – antropolog (Giurgiu/Cluj),
Jurca David Marius (Cluj Napoca),
Cosmin Bebu-Vîjianu (Londra),
Iris Golopența,
Răzvan Pavel (Amsterdam),
Bogdan Jitea,
Triș Andrei – student (Suceava),
Dura Pavel (Bistrița),
Florea Marius (Brașov),
Bogdan Vătavu (Cluj),
Rusu Ștefan ,
Durdeu Andreea,
Sorin Achim (Pittsburgh),
Cristian Macedonschi (Brașov),
Mircea Corcheș (Cluj-Napoca),
Cătălin Pruteanu,
Udroiu Laurențiu,
Marius Pahomi (Timișoara),
Radu Rujan (Cluj-Napoca),
Monica Barbovschi (Cluj-Napoca),
Georgiana Leşu,
Alex Amaya Quer (Cluj-Napoca),
Szakacs Francisc Florin (Brașov),
Sorin Camner – inginer,
Lucian Chiriac,
Bianca Maria Vlad (Târgoviște),
Mart Iulian,
Eugen Gabor,
Alina Ionescu,
Nicoleta Apostol – cercetătoare,
Suman Olga Gabriela,
Ioan Caulea (Fălticeni),
Hisom Simona Daniela, ,
Corneliu Nerelsa, (Galaţi),
Anca Lupu (Iași),
Clara Blokvoort (Belgia-Turnhout),
Andreea Udrea (Londra),
Ciovaga Gabriel,
Iolanda Stăniloiu,
Diana Mandroane (Timișoara),
Irina Amaya Quer Mates – arhitect (Cluj Napoca),
Doina Pașcanu – medic (Șighișoara),
Adina Dobrotă,
Maria Bârsan (Bârsana),
Alina Hurubean (Iași).
articol preluat de pe: platforma-demos.ro; facebook.com
(adevarul.ro) Nicuşor Dan: Cu cine este dispus USR să facă alianţă pentru a intra la guvernare
Nicușor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi România (USR)
foto (captura video) si articol: adevarul.ro
13 septembrie 2016
Preşedintele Uniunea Salvaţi România (USR), Nicuşor Dan, a fost invitat, la Adevărul Live, pentru a discuta despre obiectivul partidului la alegerile parlamentare, dar şi despre politica de alianţă a USR pentur formarea Guvernului.
articol preluat de pe: adevarul.ro