Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015
foto preluat de pe romaniacurata.ro
Miting în Piaţa Universităţii. 15.000 de persoane cer demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone
articol preluat de pe stiri.tvr.ro
3 noiembrie 2015
Un miting de protest a început în jurul orei 18.00, în Piaţa Universităţii, după drama de vineri, din Clubul Colectiv. Apelul a fost lansat pe reţelele de socializare.
00.12 În Piaţa Universităţii sunt prezenţi între 7.000 – 8.000 de persoane. Se cere în continuare demisia premierului Victor Ponta, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi primarului Cristian Popescu Piedone.
23.37 Circulaţia în Piaţa Universităţii a fost din nou blocată. Se scandează, în afară de sloganele menţionate anterior, “E doar începutul, vrem demisia!”.
23.25 Reporterul TVR Dragoş Porojnicu informează că manifestanţii s-au decis să revină în Piaţa Universităţii.
23.16 Manifestanţii au plecat spre Patriarhie, nu înainte de a scanda din nou: “Sărim cu toţii şi strigăm tare că România nu e de vânzare”, “Demisia!”,ori “Ieşim, ieşim până plecaţi”. O parte dintre protestatari au ajuns la Catedrala Patriarhală, unde scandează “Am venit să ne spovedim”, ori “Am venit să cântăm colinde”.
22.48 În stradă sunt peste 25.000 de persoane.
22.38 Preşedintele Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook: “Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectată condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”.
22.30 Protestatarii au ajuns la Primăria Sectorului 4 şi solicită demisia edilului-şef Cristian Popescu Piedone.
22.21 Moment tensionat la Parlament, după ce câţiva tineri au sărit gardul, iar protestatarii nu au renunţat până ce persoanele care au pătruns în incinta Casei Poporului nu au fost lăsate să plece.
22.16 Sute de oameni au participat, marţi seară, la o slujbă de pomenire oficiată de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, pentru tinerii morţi în incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti, potrivit Agerpres.
Slujba, oficiată în faţa Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, a adunat peste cinci sute de credincioşi care, cu lumânări în mâini, au cântat şi s-au rugat alături de cei câţiva zeci de preoţi pentru sufletele celor morţi. La rândul lor, tinerii seminarişti au decorat fântâna arteziană din piaţa Avram Iancu, în care s-a oficiat slujba de pomenire, cu zeci de lumânări aprinse.
22.04 În drum spre Primăria Sectorului 4 a Capitalei, protestatarii vor manifesta şi în faţa Parlamentului.
22.00 La Oradea, câteva sute de persoane au aprins lumânări şi s-au rugat pentru cei afectaţi de tragedia de vineri.
21.53 Aproape 2.000 de persoane au ieşit în stradă în centrul municipiilor Ploieşti şi Braşov, în de solidaritate cu victimele tragediei de la Clubul Colectiv.
21.46 În faţa sediului MAI, se află câteva zeci de jandarmi.
citit mai mult pe stiri.tvr.ro
”DEMISIA!” Centrul Capitalei blocat de protestatari. 20.000 de oameni au ajuns la Guvern
articol preluat de pe romaniacurata.ro
Peste 6.000 de oameni au blocat centrul Capitalei într-o amplă manifestare de protest declanșată de tragedia de la Colectiv. ”Jos, Ponta!”, ”Jos, Oprea!”, ”Ieșiți din casă dacă vă pasă!” sunt scandările celor care au plecat din Piața Universității, pe b-dul Magheru, către Guvern.
Ample proteste sunt anunțate și pentru sfârșitul acestei săptămâni, încă de joi, în București și alte orașe din România. O listă provizorie de revendicări, în 10 puncte, a fost anunțată astăzi de către mai multe grupuri civice. Lista nu e definitivă, forma finală urmând să fie stabilită în stradă.
CITIȚI AICI LISTA REVENDICĂRILOR (click) ȘI ADĂUGAȚI PROPUNERI!
ARTICOL ÎN CURS DE ACTUALIZARE
***
Citește (aici) comentariul scris în timpul protestului de Alina Mungiu-Pippidi: ”Cinci pași indispensabili afară din zona morții degeaba”
***
Ora 21.30: S-a ajuns în Piața Revoluției. La propunerea lui Claudiu Crăciun, oamenii s-au așezat în genunchi în memoria victimelor Revoluției. Scandările care cer demisia lui Oprea au fost reluate în fața Ministerului de Interne.
”Ponta, nu reziști, nici cu mii de securiști!” (video: Radu Ciorniciuc)
#bucharest #corruptionkills #colectiv
Posted by Radu Ciorniciuc on Tuesday, November 3, 2015
21. 20: ”Ieri îndoliați, astăzi revoltați!”, ”Premier penal, marș la tribunal” și ”Colectiv! Colectiv!” sunt scandările coloanei de manifestanți.
“Corupţia ucide”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României” – mesaje de pe pancardele protestatarilor.
”Atmosfera la Guvern e foarte incărcată. E un amestec de nemulțumire, solidaritate, tristețe. S-a umplut paharul. Mulți le vorbesc jandarmilor, le spun ce au pe suflet, descriu cum au murit oameni din cauza corupției sau cum le-a afectat lor viața. Vor să fie auziți, vor să se facă dreptate, acum și de acum înainte” (Laura Ștefănuț)
Schimbarea este aici. Și suntem tot noi, tinerii!
Posted by Alex Coita on Tuesday, November 3, 2015
Pe drumul spre Guvern, oamenii s-au oprit să aplaude Pompierii#solidaritate #colectiv
Posted by Laura Ștefănuț on Tuesday, November 3, 2015
cititi mai mult pe: romaniacurata.ro
Tragedia din Colectiv, 15.000 de oameni sunt la Ministerul de Interne
Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015
foto: Agerpres
articol preluat de pe digi24.ro
3 noiembrie 2015
Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii, încă de la ora 18.00, cerând demisia responsabililor pentru tragedia din Colectiv. Centrul Capitalei este blocat.
21.27. Mii de protestatari au ajuns la Ministerul de Interne, stau în genunchi şi ţin un moment de reculegere.
20.53. Protestatarii pleacă spre Ministerul de Interne.
20.35. Aproximativ 1.500 de oameni protestează şi la Braşov.
20.25. Au fost mobilizate mai multe efective de jandarmi pentru a menține ordinea publică pe parcursul manifestării.
“Mai mulți negociatori ai Jandarmeriei discută cu unii dintre liderii acestei adunări și vom încerca să aflăm intenția lor și finalitatea acestei manifestări. Nu este o adunare publică organizată, cu o coerență în activitate, sunt mai multe grupuri, este o adunare eterogenă și vom încerca să adaptăm dispozitivele noastre de protecție ca să asigurăm măsurile de ordine publică”, a declarat Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituției la un post de televiziune.
Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015
foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA
20.00. În faţa Guvernului se scandează „Nu plecăm până nu plecaţi!”.
Vin în continuare oameni, din zona de nord a Capitalei. Sunt angajaţi ai multinaţionalelor.
#colectiv #solidaritatePeste 10.000 de oameni s-au revarsat pe bd. Magheru, prin Piata Romana si inainte, spre…
Posted by Rezistența Urbană on 3 Noiembrie 2015
În Piaţa Victoriei, atmosfera începe să se tensioneze.
Mii de manifestanţi sar şi strigă: „Cine nu sare nu vrea schimbare!”
Protestatarii aplauda masina pompierilor! Imaginile merita distribuite.
Posted by Claudiu Pândaru on 3 Noiembrie 2015
cititi mai mult pe digi24.ro
Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015
Protestele din Piața Universității, București, 5 noiembrie 2015
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015
Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluția Colectiv sau Revoluția CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.
În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.
Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.
A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc.
În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”.
Și în țară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanța (unde lumea s-a oprit și în fața restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.
La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universității din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.
În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocrați. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.
Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)
Demonstrators spending the night in front of the Georgian Parliament in Tbilisi
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)
Revoluția Trandafirilor a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003.
Context
Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ, Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul „Drepturi Noi”. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Miheil Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită.
Drept urmare, Uniunea loială președintelui Eduard Șevardnadze suferă un eșec usturător la alegerile locale din 2002, determinându-l pe acesta să încerce o revigorare a formațiunii. În ciuda relansării UCG, cota popularității șefului statului ajunsese la doar cca. 5% din preferințele electoratului.
În paralel, încrederea georgienilor în UCG și în președintele Georgiei a fost erodată de postul privat de televiziune Rustavi 2, care a difuzat constant materiale critice la adresa conducerii de la Tbilisi. Printre altele, Rustavi 2 a promovat documentarul „Bringing Down a Dictator” (Doborând un dictator), al lui Steve York, despre răsturnarea pașnică de la putere a fostului lider sârb Slobodan Milosevici.
Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 – 7 iulie 2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit ca Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și apoi, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991, în perioada când la conducerea acesteia se afla Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003 Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și a slăbit autoritatea puterii centrale în Adjaria. El a fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a Trandafirilor - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Alegerile parlamentare din 2 noiembrie 2003
La 2 noiembrie 2003, au avut loc noile alegeri legislative. Conform Comisiei Electorale Georgiene, scrutinul ar fi fost câștigat de o coaliție susținătoare a președintelui în funcție, numită „Pentru o Nouă Georgie”, cu 21,3%. Mișcarea Națională Unită, formațiunea liderului opoziției Miheil Saakașvili, s-ar fi clasat de abia pe a treia poziție, cu 18,1% din preferințele electoratului.
Scrutinul a fost însă descris de către cei peste 450 de observatori din 43 de țări din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) ca nereușind să îndeplinească standardele democratice internaționale, fiind în esență, lipsit de credibilitate[1]. Saakașvili a proclamat victoria formațiunii sale, pretențiile sale fiind susținute de exit-poll-urile companiei americane Global Strategy. Printre neregulile semnalate, a fost aceea că numele lui Miheil Saakașvili nici nu s-a regăsit pe listele de votanți.
Miheil Saakaşvili (n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politician georgiano-ucrainean,care fost preşedinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina – (Georgian President Mikheil Saakashvili in Tbilisi, March 22, 2008) - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Începutul protestelor
Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul „Drepturi Noi” și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret „Kmara” (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute.
Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care și Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de „Revoluție a Trandafirilor”.
Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând stare de urgență și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători.
Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) – Proteste lângă sediul Parlamentului, în ziua demisiei lui Șevardnadze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Consecințe
La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Miheil Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa. La 28 martie 2004, alegerile parlamentare au fost câștigate, cu o largă majoritate, de partidele susținătoare ale noului președinte.
Saakashvili’s inauguration as President of Georgia – foto preluat de pe en.wikipedia.org
cititi mai mult despre Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) si pe en.wikipedia.org