Fără cetăţeni în stradă!
Marian Ivan
Gata! Funcţionarii Primăriei Municipiului Bucureşti s-au săturat de atâţia cetăţeni nemulţumiţi în stradă. Dar în loc să încerce să le rezolve problemele, s-au gandit că e mai „simplu“ să-i împiedice să îşi spună nemulţumirile.
Ca sa fie clar… Functionarii Primariei nu sunt deranjaţi de revendicări. Au devenit „imuni” la petiţii. Le ignoră. Sau, în cazurile fericite, dau comunicate cu promisiuni.
În urmă cu 2 ani, asociaţia OPTAR organiza prima adunare publică ce punea in discutie problemele bucureştenilor care, la un moment dat, aleg să utilizeze bicicleta pe drumurile din Bucureşti.
Atunci, Comisia din Primărie care se ocupă de adunări publice a fost foarte amabilă, chiar dacă era un protest. Pentru că nimeni nu se astepta ca oamenii să iasă în stradă.
Au fost atunci peste 1000 de persoane. O cifră mică, în opinia mea. Dar suficient de mare ca următoarele adunări publice organizate de OPTAR să fie atent monitorizate.
În primăvara următoare, la a doua adunare publică organizată de OPTAR, Comisia pentru adunari publice a muncit intens pentru a mă convinge să renunţăm la protest. În ziua aceea am stat 6 ore în Primarie. Pentru că era evident că cetăţenii sunt dispuşi să iasă în strada pentru rezolvarea problemelor lor, funcţionarii Primariei au început să facă promisiuni.
Era perioada când dl. Oprescu promitea 30 de km de piste noi, inclusiv una pana la Zoo.
În seara respectivă m-a sunat dl. Ion Dedu, directorul Direcţiei de Transporturi din Primărie.
- Ce faceţi ? Mai ţineţi protestul ?
- Da. De ce să nu-l ţinem ?
- Păi nu aţi auzit ce a promis domnul primar? O să faca piste!
- E prima dată când primarul promite asta ?
Nu. Nu era prima dată când dl. Oprescu a promis. Şi nici ultima dată.
De fiecare dată, în preajma protestelor organizate de OPTAR, Sorin Oprescu a promis piste. Însă, niciodată nu a prevăzut în buget bani pentru realizarea lor. Da, niciodată nu a intenţionat să le facă, după momentul în care poliţia a obligat Primăria să desfiinţeze pistele ilegale din Bucureşti.
În schimb, funcţionarii Primăriei au facut eforturi pentru a opri oamenii să iasă în stradă. La Comisia pentru adunări publice mi se spunea că ei sunt de acord să ieşim cu bicicletele în oraş, dar să nu declarăm că este protest. Lor le plăcea să afirmam că „ieşim la plimbare”.
În primăvară am primit prin Poştă o amendă de 5000 de lei, de la Jandarmerie.
Iar zilele trecute am primit o citaţie. Am fost informat că sunt “suspect” într-un dosar penal pentru “împiedecarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice”.
Este un semn că acţiunile OPTAR încep să deranjeze tot mai mult. Ceea ce înseamnă că presiunile vor fi tot mai mari.
Adunarea publică din 20 septembrie 2014 îndeplineşte toate cerinţele legii, fiind declarată în prealabil la Primărie, Poliţie Locală, Poliţie Rutieră şi Jandarmerie. În termenul legal, nu s-a transmis niciun motiv, legal sau ilegal, pentru care această adunare publica nu poate avea loc.
Ce părere aveţi ?
Să renunţăm la protestul din 20 septembrie 2014? Sau credeţi că trebuie să intensificam formele de protest pentru a determina funcţionarii publici să-şi facă treaba?
Vă rog să completaţi acest formular. Voi citi cu atentie răspunsurile primite.
Marian Ivan
membru fondator al OPTAR
Motivele protestului din data 20 sept 2014:
- neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră
- încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitala europeană
- lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii
- menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete
- neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.
Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR
articol preluat de pe http://adevarul.ro/
Fac ce-mi place/Ne place ce facem!
by Claudiu Marginean
După un fals comunism în care (aproape) toți românii „am făcut ce nu ne-a plăcut” am plonjat cu toții în piscina fără apă a lui „fac ce-mi place”.
Un rost al vieții care s-a dovedit total destructiv și perdant pentru un popor care, probabil dintr-o prea mare bogăție a limbii, adoră bârfa, înjurăturile și codoșia generalizată. Cel mai mult îi place românului să stea pe spate și să anal-izeze spectacolul noiloractori politici, unii care au înțeles din prima zi a anului 1990 că unealta cea mai potrivită pentru manipularea acestuia este circul mediatic.
Atât de simplu, de ieftin! Nu întâmplător în Wikileaks, imensa arhivă a spionajului făcută publică de Julian Assange se găsesc atât de puține referiri la România. O țară ținută în palme cu ajutorul media, ce să mai spionezi la ea. Trebuiesc doar niște scenariști (ce material igienic folosea Caligula?)
Poate ar fi momentul, acum, în groapa dintre generații, să schimbăm acest ”fac ce-mi place” păgubos. Adică fă ce-ți place cu jucăriile tale, în spațiul tău privat- desigur. Dar modelul nu mai poate funcționa, sub nici o formă, în spațiul public.
Să încetăm să fim spectatori- deși e atât de comod.
Să înlocuim „fac ce-mi place” cu „ne place ce facem”. Această schimbare a cuvintelor în sintagmă oferă alt sens vieții: pur și simplu „fac” ceva, fără a fi verificată cantitatea de plăcere, care astfel nu mai reprezintă acțiunea în sine cât un rezultat al acesteia. Poate să înceapă să-ți placă să fi în folosul comunității, să rezolvi problemele acesteia, să construiești conexiuni care sunt valorase și să prestezi o activitate care e neplăcută dar aduce beneficii atât de importante încât neplăcerea dispare făcând loc satisfacției.
Oamenii care duc lumea înainte sunt mereu masochiști, ei caută satisfacția și nu plăcerea. Când toată lumea se împotrivește ba chiar aruncă cu pietre în ei oamenii care duc lumea înainte nu viețuiesc pentru plăcere. Ei sunt îndrăgostiți doar de rezultatul a ceea ce fac.
Pe când cei care vor voi să perpetueze aceast statusquo- „fac ce-mi place” sunt pe moarte. Noua generație va fi aceea care va schimba „fac ce-mi place” cu „ne place ce facem”, „subiect” cu „predicate”. Nu există altă cale, sistemele digitale ne modifică felul în care acţionăm şi gândim, ne modifică weltanschauung-ul, aptitudinile cognitive şi, în cele din urmă, ne modifică şi creierul.
Așa că repede, e timpul, să vină CINEVA!
articol preluat de pe: blog.partidulpirat.ro
De ce sunt nordicii cei mai buni la invăţătură din lume!?
SECRETUL FINLANDEZILOR
de la Igor Spantulescu
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?
07:45
- Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare).
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.
Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala.
Biletul este subventionat de catre municipalitate.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.
Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
09:15
- Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta.
Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.
Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania.
Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cite un calculator.
O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00
- Mincare calda, nutritiva si gratuita.
Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii.
Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe.
Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras.
Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05
- Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic.
Nu exista delincventa, strazile sunt sigure.
Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.
18:30
- Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna.
Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor.
Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15
- Temele si la culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza.
Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
- “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati.
“Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii).
Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi.
Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:
“Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”.
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.
Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3.
Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber.
Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice.
Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.
Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera.
Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
- “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video.
Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.”
Dar exista un secret:
Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!
Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti !
articol preluat de pe https://www.facebook.com/radio.guerrilla/posts/849369545082186?notif_t=notify_me