Democratie Directa ” Romania TA “
Democratie Directa Romania – Initierea miscarii pentru Democratie Directa
” VOT DIRECT pentru TOTI ”
Ideile si propunerile de pe acest website au la baza ideile si programul partidului democratie directe din Suedia. In cursul acestui an , miscarile de democratie directa din Suedia , s au reunit ( formand un unic partid oficial inregistrat si participant in alegeri) sub denumirea de Direkt Demokraterna ( Democratie Directa ).
Propunerea este ca oricine are un calculator/ laptop / tableta / smartphone si doreste sa se implice activ , sa se alature in vederea formarii unui partid apolitic , online , fara structuri de conducere , in care toate functiile vor fi sub vot non stop.
De asemenea , punctele din program , daca trebuie sa fie un program , vor fi votate de toti , functie de propunerile facute de orice membru , si vor putea fi oricand readuse in discutie pentru a fi ajustate / imbunatatite si apoi resupuse votului tuturor membrilor.
Toate punctele din program at trebui sa fie doar propuneri , iar in cazul ajungerii / obtinerii majoritatii in Parlament sa fie supuse referendumului intregului electorat.
Pentru a se “legitima” , cei ce si doresc puterea , adauga dupa cuvantul DEMOCRATIE ( = puterea poporului ) tot felul de alti termeni ( reprezentativa , participativa , deliberativa , etc ) care sa adoarma vigilenta populatiei si sa le creeze iluzia , cum ca , de fapt , ei / voi , populatia , ar avea ceva de spus.
Dar intrucat DEMOCRATIA este una singura si pentru a face acest lucru clar , suntem nevoiti sa adaugam termenul de DIRECTA , tocmai pentru a nu mai exista dubii si interpretari.
” Democrația reprezentativă ” de astăzi a încetat să funcționeze în conformitate cu teoria.
Politicienii ” full-time ” sunt controlati de interese personale sau de incompetență , iar interesele fundamentale ale cetățenilor sunt ignorate.
Clasa politica , cu intentie , se face ca nu intelege ce inseamna cu adevarat democrația ( Democrație = puterea poporului ) cu scopul de a si proteja puterea , cat și pentru a si insusi felia mare de tort.
Ei nu au argumente pentru dezbateri deschise în fața cetățenilor susținand că competența lor nu poate fi comparata cu competența maselor.
Daca lăsam această regulă “un grup decide pentru toti” sa devina normă pentru “democrație”, atunci , dictatura ne bate la usa .
Este foarte important să dezvoltăm democrația reală în timp ce acesta mai este cat de cat încă posibila.
Încă mai avem dreptul de a ne organiza asa ca hai sa o facem !
Impreună sa ne asiguram că punctele noastre de vedere sunt adoptate de putere.
Putem pune in functiune puterea tuturor cetățenilor doar dacă ne putem uni.
Cea mai importantă sarcină pe care Democratia Directa o are este de a oferi cetățenilor posibilitatea de a elimina rapid politicienii atunci când iau decizii proaste, dar, de asemenea , capacitatea de a sprijini persoanele competente.
Patru ani de guvernare corupta , in care nu avem cum influența deciziile , este prea mult.
Cetățenii trebuie să fie în măsură să influențeze totul in orice moment,
Când oamenii încep să înțeleagă politica ei vor fi mai eficienti și vor vedea mai clar si influenta într-un mod mai eficient realitatea în care trăiesc.
Democratia Directa este apolitica si ignoră complet gândirea în “culori de partid ” lasand orice decizie la cetățean , in conformitate cu principiile democratiei reale.
In cazul intrarii in Parlament , al unui adevarat partid de Democratie Directa ( minoritar ) , toate legile dezbatute ar trebui afisate online , iar parlamentarii acelui partid vor trebui sa voteze la vedere conform votului intregului electorat ( nu doar al membrilor partidului ) pe fiecare lege in parte.
In cazul obtinerii majoritatii parlamentare , practic , “partidul de democratie directa” ca atare , nu mai are nici un rol , odata implementata democratia directa la nivel national , electorii putand vota direct , online , fiecare lege.
Singurul motiv pentru care va mai exista un Parlament , va fi pentru cazul in care populatia nu este interesata sa voteze anumite legi ( insuficient numar de votanti pentru o lege , intr o perioada determinata de timp ) sau pentru situatii de urgenta , cand nu este timp pentru desfasurarea votului popular.
Orice asociație , ONG , grup de cetățeni , etc , poate să adopte si sa se alature crezului nostru , sa infiinteze o filiala locala , total autonoma , cu principalul scop al implementării democrației directe. Singura conditie este ca organizatia , grupul respectiv , sa functioneze absolut transparent , pe baza principiului Democratiei Directe.
Trecerea la democrația directă nu se poate face fără un număr cât mai mare de români care să știe de această posibilitate ; singura soluție e ca oricine e de acord să dea Share / Distribuie la această postare , pentru că acest website nu dispune de buget pentru publicitate , nu are interese financiare si este bazat in totalitate pe Voluntariat.
articol preluat de pe http://www.democratiedirecta.com/
CSM reactioneaza dur la proiectul de AUTONOMIE al UDMR
Consiliul SUperior al Magistraturii a reactionat dur la proiectul de autonomie initiat de UDMR. Acestia subliniaza ca Justitia nu poate fi facuta in limba maghiara, ci doar in limba romana. CSM cere UDMR sa respecte Constitutia.
Proiectul de autonomie ala UDMR prevede ca etnicii maghiari sa se poata adresa in limba maghiara Justitiei.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/
Manifestul regal
La 10 Mai 2011, doi tineri intelectuali – Vlad Badea şi Filip Lucian Iorga – au dat publicităţii un Manifest Regal, care pledează în mod argumentat şi pertinent în favoarea monarhiei constituţionale în România.
Două mari argumente au stat la baza acestui manifest: Argumentul Instituţional (Vlad Badea) şi Argumentul Istoric (Filip-Lucian Iorga), pe care le-am rezumat mai jos:
Din punct de vedere instituţional,
monarhia se susţine prin:
Independenţa şi neutralitatea politică
Experienţa ne arată că nici un preşedinte al României nu a fost în stare să păstreze o relaţie echidistantă şi independentă faţă de partidele parlamentare, constituindu-se astfel în sursă de instabilitate. Preşedinţii României nu au fost ai tuturor românilor, ci mai degrabă reprezentanţi ai unor partide – fie ele de stânga sau de dreapta. Instituţia monarhiei este, dimpotrivă, caracterizată de independenţă şi neutralitate politică.
Distincţia între competenţele de reprezentare şi guvernare
De-a lungul timpului, preşedinţii au intervenit adeseori în afacerile guvernamentale, fără a avea o bază constituţională pentru astfel de demersuri – care au condus, inevitabil, la conflicte între preşedinţi (cu funcţie reprezentativă) şi prim-miniştri (cu rol de guvernare) şi la alimentarea neîncrederii populaţiei în instituţiile statului. Monarhia constituţională ar elimina aceste probleme, întrucât monarhul are atribuţii de reprezentare, nefiind un “concurent” al premierului (cu atribuţii de guvernare)
Dimensiunea diplomatică a regalităţii
Dincolo de înrudirea cu alte case regale europene – ce constituie în sine o punte de legătură cu alte state – , Casa Regală a României a întreprins numeroase acţiuni de susţinere a intereselor României pe lângă politicieni, oameni de afaceri sau ONG-uri din străinătate, inclusiv în problema aderării României la UE şi NATO sau la spaţiul Schengen.
Efectul pozitiv asupra coeziunii sociale
În regimurile monarhice europene, regele este adesea considerat drept „părintele naţiunii”, îndeplinind un rol care transcende caracterul funcţionalist pe care îl au preşedinţii aleşi, fiind un model inspiraţional care uneşte societatea
Continuitatea
Prin revenirea la monarhie s-ar depăşi eterna problemă a lipsei unui proiect de dezvoltare durabilă la nivel naţional – proiect care în teorie există pe agenda fiecărui preşedinte în parte, dar care, evident, se schimbă cu fiecare preşedinte ales, prelungindu-se astfel o stare de fapt defavorabilă dezvoltării pe termen lung a României.Monarhul constituţional – element constant pe scena politică, ar favoriza un proiect de ţară pe termen lung.
Profesionalizarea funcţiei de şef de stat
Din acest punct de vedere, modelul prezidenţial prezintă dezavantaje faţă de cel monarhic: în vreme ce la funcţia de preşedinte poate accede oricine, indiferent de pregătire, regele este educat toată viaţa pentru rolul ce-l va juca în viaţa statului.
Costuri
În ciuda unor idei preconcepute, monarhia nu reprezintă o povară financiară; în România, costurile s-ar putea menţine la nivelul celor implicate de instituţia prezidenţială.
Steagul României cu stema regală
Din perspectivă istorică,
monarhia se prezintă astfel:
1. Monarhia este forma de guvernământ tradiţională în spaţiul românesc;
În ciuda unor opinii ce tind să se generalizeze, monarhia nu este nicidecum “arhaică”, nici republica nu este o formă nouă de guvernământ; ambele îşi au rădăcinile în Antichitate, iar monarhia constituţională este ” cea mai tânără şi cea mai suplă formă de guvernare a unui stat”. Pe teritoriul românesc statul a fost de la început monarhic – model tradiţional, deci, pentru societatea noastră. Republica ne-a fost impusă din afară, fiind adusă cu forţa, de către un regim cu totul străin de neamul românesc, iar bilanţul ei până în momentul de faţă este dezastruos, demonstrându-şi, cu prisosinţă, eşecul.
2. Opţiunea pentru o dinastie străină – aducătoare de stabilitate, rigoare şi prestigiu internaţional – s-a impus în condiţiile specifice ale sec. XIX, de rivalitate între facţiunile adverse, care crea o stare de permanentă instabilitate. Ulterior, această alegere avea să se dovedească din plin benefică pentru dezvoltarea ţării, prin faptele şi actele regilor ce au vegheat cu înţelepciune interesele acesteia.
3. Întoarcerea armelor contra Germaniei naziste în timpul Regelui Mihai I a scurtat războiul cu câteva luni, salvând zeci de mii de vieţi. Ulterior, Regele Mihai a luptat pe toate planurile pentru menţinerea regimului democratic şi împotriva politicii de sovietizare impuse a Armata Roşie. Abdicarea sa forţată este lovită de nulitate, pentru că:
- s-a făcut sub presiune şi şantaj – peste o mie de studenţi anticomunişti se aflau în arest, sub ameninţarea execuţiei, dacă regele nu ar fi semnat abdicarea
- validarea ei s-a făcut în mod nedemocratic în Parlament, unde nu se întrunise cvorul necesar
- republica ce a urmat nu a fost validată de un referendum naţional
________________________
Citiţi Manifestul în întregime http://adf.ly/6758280/romaniaregala-manifest
articol preluat de pe http://taranista.wordpress.com/
Discursul complet al Regelui Mihai in Parlamentul Romaniei 25.10.2011: