Victorie importantă: Slovacia interzice cianura în minerit!
Guvernul slovac a aprobat un amendament la Legea Minelor prin care exploatrea pe bază de cianuri a aurului a fost interzisă. Utilizarea cianurii (fie prin flotație sau cianurație) ar mai putea fi posibilă într-o anumită localitate numai după ce persoanele care locuiesc în zona afectată și-ar da acordul pentru această metodă de extragere a aurului printr-un referendum. Această modificare a Legii Minelor a fost aprobată de Guvern la 27 august a.c.
Modificarea legislativă vine ca răspuns la proiectele miniere aurifere planificate la Kremnica și Detva (ambele din regiunea Banská Bystrica Region). Proiectele propuse urmau să leșieze cu cianuri minereul (n.r. flotație) pentru separarea aurului de alte metale și masa de pământ.
Inițiatorii amendmentului, parlamentarii Jana Laššáková, Ján Senko, Emilia Müllerová și Michal Bagačka, au declarat că astfel au răspuns la solicitările venite din partea organizațiilor de mediu și a publicului larg care s-au arătat împotriva mineritului aurifer, relatează agenția de știri TASR.
Citând din Constituție, legiuitorii au subliniat faptul că toți oamenii au dreptul la sănătate și la un mediu curat: “Orice prelucrare a minerelui prin intermediul tehnologiei de leșiere cu cianură, alături de crearea de halde de steril, depozite de deșeuri și iazuri de decantare, produce o încălcare gravă a dreptului la un mediu curat, cu potențial de a pune în pericol starea de sănătate a populației”, se arată în motivația amendamentului.
Slovacia devine cel de-al patrulea stat european, după Germania, Cehia și Ungaria, care interzice folosirea cianurii în minerit.
articol preluat de pe http://miningwatch.ro
Legea cartelelor pre-pay și WiFi doar cu buletinul, declarată neconstituțională
Legea cartelelor pre-pay și WiFi doar cu buletinul, declarată neconstituțională
Print Friendly
UPDATE
Curtea Constituțională a decis marți, 16 septembrie, că Legea referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay este neconstituțională, se anunță într-un comunicat pe site-ul instituției.
Judecătorii au admis sesizarea Avocatului Poporului din 9 iulie 2014. Cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei.
Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.
APADOR-CH salută decizia CCR.
Vom reveni cu motivarea deciziei Curții de îndată ce va fi făcută publică.
mai jos, comunicatul remis de APADOR-CH în preziua deciziei, cu ocazia depunerii unui amicus curiae la CCR prin care ceream ca legea să fie declarată neconstituțională:
Curtea Constituțională judecă mâine Legea cartelelor prepay și WiFI numai cu buletinul
APADOR-CH și ApTI susțin anularea legii printr-un amicus curiae la CCR
Marți, 16 septembrie, Curtea Constituțională a României va judeca sesizarea făcută de Avocatul Poporului de a declara neconstituțională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice. Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH susțin demersul AVP printr-un amicus curiae depus astăzi la CCR.
Despre lege
Mai cunoscută ca Legea cartelelor pre-pay și WiFI numai cu buletinul, legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta într-o perioadă în care pe plan european fusese anulată ca neconstituțională cunoscuta Directivă Big Brother, iar în România societatea civilă a făcut numeroase demersuri pentru a zădărnici adoptarea acestui act normativ. La 8 iulie 2014 CCR constatase, de asemenea, neconstituționalitatea legii Big Brother autohtone – Legea 82/2012. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Legea privind cartelele pre-pay și WiFI numai cu buletinul este neclară și are influențe asupra mai multor domenii. De exemplu:
toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.
Asociațiile semnatare consideră că legea reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, opinie exprimată de asemenea și de Avocatul Poporului însesizarea de neconstituționalitate depusă la 9 iulie 2014 la CCR.
Înregistrarea tuturor cartelelor SIM pre-plătite și identificarea tuturor utilizatorilor de rețele WiFi gratuite împiedică utilizarea anonimă a comunicațiilor electronice și constituie o bază pentru extinderea supravegherii generalizate.
CEDO a statuat pericolul pe care o lege care permite supravegherea secretă îl reprezintă la adresa democrației sub pretextul apărării ei, afirmând că “statele contractante nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”.
În formularea acestui amicus curiae depus azi la CCR demonstrăm faptul că legea criticată nu respectă niciunul dintre principiile ce ar trebui să fie îndeplinite cumulativ pentru a se considera că încălcarea dreptului la viață privată este legitimă: să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu scopul urmărit.
Ce este amicus curiae
Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca “prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Precizăm că, recent, calitatea de amicus curiae a unei organizații neguvernamentale a fost recunoscută explicit de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Semnatari
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația pentru tehnologie și Internet (ApTI)
articol preluat de pe http://www.apador.org
Pod rutier peste Prut, la Ungheni. Câți bani SE PROPUN pentru studiu
CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA, scrie Mediafax.
“Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.
Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.
Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.
Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.
Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.
Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.
articol preluat de pe http://deschide.md/ro