De ce mi-am depus candidatura la alegerile prezidențiale din 2014. Indicii că milioanele de semnături depuse de către candidați nu sunt autentice. Cum “semnează” cetățenii pentru candidații la prezidențiale
termenul prevăzut de lege, mi-am depus la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatura la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014.
Desigur că am făcut acest lucru fiind pe deplin conștient că nu voi putea candida. Dar, deși dosarul va fi respins, voi avea posibilitatea să atac în instanță prevederile restrictive ale legii electorale.
Acesta este scopul meu: să arăt că numărul cerut de 200.000 de semnături este unul excesiv și că legea nu prevede nici un mecanism de verificare a autenticității semnăturilor.
Am prezentat presei o serie de indicii privitoare la faptul că dintre cele 7-8.000.000 de semnături depuse de către toți candidații împreună, o mare parte sunt false, tabelele fiind competate cu informații luate din baze de date care conțin numele, adresele și datele de identificare din cărțile de identitate și buletinele cetățenilor.
Este scandalos că procesul electoral se bazează pe o fraudă uriașă a majorității sau a tuturor candidaților, fraudă de care este conștientă cam toată lumea dar care este tolerată de către sistem și încurajată de legea electorală. Probabil că și cititorii acestui articol figurează pe una sau mai multe liste de semnături ale unui candidat sau chiar mai multora, fără să fi semnat pentru nimeni.
Politicienii care candidează înșeală Biroul Electoral Central și publicul cu milioanele de semnături depuse și care sunt imposibil de verificat. În același timp, posibile oferte electorale venite din partea unor oameni cinstiți nu vor putea fi înregistrate întrucât acei oameni nu au avut resursele financiare uriașe pe care le presupune colectarea în mod corect a unui număr atât de mare de semnături (un efort echivalabil probabil cu o sumă de aproximativ 50-60.000 de Euro pentru 200.000 de semnături strânse în mod corect; pentru 2.000.000 de semnături costurile cresc proporțional). Este chiar mai costisitor să strângi semnături decât să obții voturi. Iar ideea c[ s-ar putea strânge cvasi-clandestin 3-400.000 de semnături pentru un șef de serviciu secret este o culme a absurdului generat de către actualul sistem electoral perpetuat de politicieni fără scrupule în a-și conserva puterea și privilegiile, fără a permite o competiție electorală liberă și corectă.
Este încălcată și constituția în privința mai multor article. Spre exemplu Art 2 care prevede că “Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.” Nici vorbă în România de alegeri libere și corecte în actualul sistem electoral extrem de restrictiv.Dreptul de vot (Art. 36) și dreptul de a fi ales (Art. 37) sunt de asemenea încălcate.
De altfel, prevederile legale nu instituie nici un mecanism real de verificare a acestor semnături. Chiar dacă ești un candidat de bună credință, nu ai cum să fi sigur că semnăturile aduse de către partidul tău ori de către voluntari sunt toate colectate în mod corect.
O soluție a acestei probleme ar fi ca numărul de semnături cerut să fie unul mult mai mic (eu am propus, printr-un proiect de lege, un număr rezonabil de 40.000), iar colectarea acestora să poată fi realizată și online pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă. Semnăturile colectate online chiar pot fi verificate în privința autenticității lor, riscul de fraudă fiind minim în cazul acestora.
Conform Ministerului Afacerilor Interne, numărul alegătorilor din România este de 18.308.612. În raport cu acest număr, cerința pentru candidații la alegerile prezidențiale de a colecta 200.000 de semnături este una excesivă. Ultimele rânduri de alegeri au arătat că numărul celor care se prezintă la vot scade permanent. Condițiile extrem de restrictive ale sistemului electoral din România împiedică o participare liberă a cetățenilor la procesul electoral.
Cerința prevăzută de legea alegerilor prezidențiale nr. 370/2004 încalcă și “Codul bunelor practici electorale” elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneția care prevede, la Art. 1 pct. 1.3. că:
“1.3. Prezentarea candidaturilor
i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături;
ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective;
iii. Procedura de verificare a semnăturilor trebuie să fie supusă unor reguli clare, în special în ceea ce priveşte datele limită;
iv. Verificarea trebuie, în principiu, să se facă pentru toate semnăturile. Cu toate acestea, în cazul în care este sigur că un număr suficient de semnături a fost atins, se poate renunţa la verificarea restului acestora;
(…)”
Așadar, legea nr. 370/2004 depășește această limită maximă de 1% prevăzută în documentul citat mai sus elaborat de Comisia de la Veneția și asumat de către Consiliul Europei, prin Rezoluţia 1320 din 2003.
Această atitudine indecentă a partidelor și candidaților de a depune milioane de semnături false este dublată de incapacitatea de a candida a oamenilor corecți care nu vor reuși să colecteze în mod real semnăturile. Consecința este că, de la bun început, procesul electoral este însoțit de fals și uz de fals…
Faptul că partidele mari au depus peste 2.000.000 de semnături este o fraudă evidentă. Aici este limpede că a fost o întrecere în furt între PSD și ACL pentru a folosi propagandistic ideea că ar exista vreun entuziasm în rândul cetățenilor de a semna pentru Victor Ponta și Klaus Iohannis. În realitate acest entuziasm nu există, fiind vorba probabil de câteva zeci de persoane care au fost plătite să falsifice semnăturile din bazele de date de care partidele dispun…
Ca un indiciu suplimentar cu privire la acțiunea de falsificare a partidelor, vă prezint aceste fotografii ca probe care atestă că la corturile amplasate în centrul Bucureștiului nu a existat nici un fel de afluență a publicului care să vină semneze pentru candidați. Rar trecea câte un cetățean să semneze. Corturile candidaților nu au atras așadar semnatari, ci indiferență sau chiar ironii scrise și desenate pe ele…
Oricum, am convingerea că sunt singurul cetățean care și-a depus candidatura prezentând absolut toate semnăturile colectate în mod corect. Am depus, în mod simbolic această candidatură, însoțită de doar câteva semnături, dar sunt singurul care a făcut acest lucru fără să falsifice semnăturile așa cum au procedat, cel mai probabil, toți ceilalți sau marea lor majoritate…
Remus Cernea
https://www.facebook.com/remus.cernea
articol preluat de pe http://voxpublica.realitatea.mobi
Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România… sau OPTAR
Vom încerca să explicăm puţin numele pe care, după îndelungi căutări, l-am ales a ne reprezenta oficial acţiunile.
De ce “Organizaţie“?
Pentru că suntem un grup ce doreşte să promoveze educaţia ecologică, implicarea socială şi dezvoltarea culturală .
De ce “pentru“?
Deoarece vom fi întotdeauna “pentru” dezvoltarea societăţii. Dorim să elaborăm şi să promovăm proiecte, dorim să încurajăm iniţiative, dorim să realizăm parteneriate.
De ce “Promovarea“?
Pentru că fiecare este dator să arate lumii tot ceea ce cunoaşte a fi nou, bun şi frumos. Pentru că fiecare dintre noi, prin acţiunile proprii, poate aduce un plus de “mai bine”.
De ce “Transportului“?
Suntem într-o continuă mişcare iar fuga sau simplul mers nu ne pot ajuta întotdeauna.
Toţi “trebuie să fim undeva” într-un anumit moment. Întotdeauna vom căuta mijlocul cel mai rapid şi/sau cel mai puţin costisitor din punct de vedere financiar pentru a ne duce “acolo”. Cei care “nu trebuie” vor găsi întotdeauna un pretext pentru a se deplasa spre “undeva”. Aceştia vor lua în considerare aspectul de confort al mijlocului de transport.
De ce “Alternativ“?
După cum spuneam mai sus, există câţiva parametri esenţiali pe care omul îi ia în considerare când trebuie să folosească un mijloc de transport: rapiditatea, costul şi confortul. În condiţiile actuale ale evoluţiei mondiale se manifestă din ce în ce mai puteric un alt parametru, cel ecologic.
Putem spune ca a existat o perioadă în dezvoltarea societăţii, în care omul a încurajat creşterea consumului de carburant fosil (benzină, motorină) pentru obţinerea unor venituri financiare.
Deşi timid, tindem către o nouă perioadă în care se încurajează protejarea mediului în care trăim şi implicit a noastră prin promovarea altor tipuri de energie ca mod de propulsie al mijloacelor de transport.
Dorim să încurajăm, să susţinem şi să promovăm utilizarea mijloace de transport cu sisteme electrice de propulsie (tramvai, troleibuz, tren, metrou), mijloace de transport care folosesc energii regenerabile (energia solară, hidrogen, combustibili rezultaţi din procesul de fermentare a biomasei) şi mijloace de transport ce folosesc energia umană (bicicletă, role, trotinetă, tricicletă etc).
De ce “în România” ?
Deoarece aici trăim. Mai bine sau mai puţin bine, în bunăstare sau sărăcie, cu grijile şi nevoile noastre, suntem aici şi dorim să pătrundem în viaţa şi sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră: fraţi, prieteni, vecini, prietenii prietenilor vecinii vecinilor.
Concluzie:
Dorim să ne implicăm şi să schimbăm, prin atitudinea de astăzi, cursul zilei de mâine.
Echipa Optar.RO
articol preluat de pe http://optar.ro
WWF în România
Misiune
O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/
Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.
Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s… Vezi mai mult
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Financiar- administrativ
Lucrăm prin:
Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.
Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.
Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.
Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.
Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.